Categorie: POEZII

Eu nu-s mai mult decât un abur
Și nu-s mai mult ca frunza-n vânt. . .
E viața mea un vis, o clipă,
Sunt doar o umbră pe pământ
Și anii vieții mele trec
Mai repede ca niciodată
Și parcă văd în depărtare
Pe Cel ce-n ceruri mă așteaptă. . .
Noi nu suntem pe-acest pământ
Decât drumeți spre veșnicie
De noi depinde cum străbatem
Plini de-ntristări sau bucurie
Dar când avem un Tată Sfânt
Ce-i lângă noi ca Bun Păstor
De ce să plângem? E cu noi!
Ne e și Stâncă și-Ajutor!
Chiar dacă suntem doar un abur
Ce se topește și-i uitat
Noi să trăim frumos. . . ferice
Căci suntem fii de Împărat! ! !

Vulcan-24-11-2017      Maria Luca

 

Când în viața ta creștine
Vin furtuni cu valuri grele
Și slăbită ți-e puterea
Și nu poți ieși din ele
Unde cauți atunci salvare?
Unde te adăpostești?
Cauți soluții pe pământ
Sau în slăvile cerești?

Spune-mi, când durerea mușcă
Hulpavă din trupul tău
Către cine strigi creștine,
Către Cel ce-I Dumnezeu?
Ai încredințarea frate
Că e Medicul Suprem,
Că e Domnul care poate
Să te scape de blestem?

O, dacă-am avea credință
Cât e bobul de muștar
N-am mai plânge-n încercare. . .
N-ar fi ruga în zadar!
Am păși spre veșnicie
Însoțiți de Tatăl Sfânt
Cu Duhul Mângâietor
Sorbind viață din Cuvânt!

VULCAN-22-11-2017     Maria Luca

Spune-mi. . . spune-mi Tatăl meu
De ce-mi pare drumul greu?
De ce gânduri mă ajung
Și îngrijorări mă frâng?
Oare nu mai am credință
Sau e slabă-a mea ființă
De mă bate orice val
Și nu pot s-ajung la mal?

Spune-mi. . . spune-mi Tată Sfânt
De ce drumul pe pământ
Are lacrimi și dureri
Și sunt slab, fără puteri?
Oare dragostea fierbinte
Am pierdut-o Sfânt Părinte
Și-am uitat că ești cu mine
Și că brațul Tău mă ține?

Astăzi vin în fața Ta
Să aduc povara grea. . .
Să Te rog cu umilință
Să-mi dai pace și credință,
Să mă ierți de-al meu păcat,
Să mă ierți de Te-am uitat
Și să-mi fii doar Tu, mereu
Călăuză-n ceasul greu! ! !

Vulcan-20-11-2017      Maria Luca

 

Frate, spune-mi dragostea ce prin vorbe o vestești
De ce nu se vede-n fapte? Ai uitat să mai iubești?
Cum îți e credința frate, căldicică sau fierbinte?
Despre dragostea dintâi oare-ți mai aduci aminte?
Mai întinzi cu drag o mână către cel ce a căzut
Când vezi lacrimi de regrete și vezi răni ce l-au durut?
Îi mai spui despre iertare? Îi vorbești despre iubire?
Pentru cel în deznădejde ești tu piatră de zidire?

Soră dragă, spune-mi tu mai păstrezi haina curată
Într-o lume-n care vorba osândește și-i nedreaptă?
Inima din pieptul tău știe a iubi frumos
Cum în dragostea dintâi te-a-nvățat Isus Cristos?
Ești aleasă mângâiere pentru cei din jurul tău?
Ești lumină-n întuneric? Ești toiag pe drumul greu?
Spune-mi soră ochii tăi știu a lăcrima cu dor
Când în sfântă părtășie stai cu Cel ce-I Salvator?

Tată, dacă vezi la noi lucruri ce nu-Ți sunt pe plac
Dacă nu-Ți vestim Cuvântul, dacă gurile ne tac
Și în ceas de rugăciune parcă nu găsim cuvinte
Să venim la poala crucii cum veneam mai înainte
Te rugăm o, Sfânt Părinte încă-o dată ne mai iartă
Ne călăuzește pașii doar pe calea Ta cea dreaptă. . .
Împreună. . . frate, soră și eu Doamne printre ei
Să fim pregătiți Părinte când veni-ve-I să ne iei! ! !

Vulcan-19-11-2017    Maria Luca

 

Mai lasă-mă Părinte încă-o zi. . .
De scris mi-a mai rămas un vers,
Mai vreau să dăruiesc o floare
Și stele să privesc în univers. . .

Încă nu-i timpul. . . aș mai vrea să cânt
Despre speranță, doruri și iubire. . .
Cu-al inimii condei să scrijelesc
Pe-o filă ce se cheamă fericire. . .

Să mângâi încă frunza-ngălbenită
Și sărutare vântului să dau. . .
S-ascult izvorul clipocind în codri
Și toamnei frumusețea să-i redau. . .

Mai lasă-mă Părinte încă-o zi
În dragoste și vis să mă-nfășor. . .
Să torni balsam și binecuvântare
Pe rănile ce încă mă mai dor. . .

Și mâine-n zori. . . . îngenuncheat la cruce
Să-Ți mulțumesc de harul de ”a fi”
Și până când mă vei chema acasă
Mai lasă-mă Părinte încă-o zi!

Vulcan-17-11-2017