Categorie: POEZII

Flămând de-a Ta iubire,
De glasul Tău flămând
Te caut cu-nfrigurare
Oriunde și oricând…
Te caut cu frenezie
În zorii dimineții
În tainicul apus
Și-n frumusețea vieții…
Te caut în ciripitul
Voios de păsărele
Te văd în orice floare
Și în sclipiri de stele..
Te chem cu-nverșunare
În sfânta părășie
Să-mi dai puteri pe cale
Să sorb din apa vie…
Dar Tu-mi șoptești duios
Când tainic Te aștept:
Eu sunt aici…nu simți?
În inima din piept!

Vullcan-19-04-2017       Maria Luca

Doamne, nimeni nu-i ca Tine
Sfânt, măreț și minunat…
Nimeni ca și Tine Doamne
Nu ne-a binecuvântat…
Când prin valuri și furtună
Pașii noștri ne-au purtat
Tu ne-ai fost mereu alături
Ne-ai păzit și ne-ai vegheat…

Doamne, Tu ne ești Lumină
Ne ești Scut în vijelii
Tu cunoști lăuntrul nostru
Și durerile ne știi…
Brațul Tău în noaptea rece
Ne conduce orice-ar fi
Și prin orice încercare
Ne ții în credință vii…

Nimeni nu-i ca Tine, Doamne
Iubitor pân la sfârșit..
Nimeni pentru-al nost’ păcat
Viața nu și-ar fi jertfit…
Mă închin cu reverență
Mulțumesc că m-ai iubit
Și din mii și mii Isuse
Tu pe mine m-ai găsit!!!

Vulcan-14-05-2017     Maria Luca

Atât de lungă-i calea și-atâția spini pe ea
Când trupu-n taină geme și crucea-mi pare grea…
Atât de lungă-i calea și ceru-așa departe
Când firea-mi pământească de Tine mă desparte..
Și valuri multe, multe lovesc în barca vieții
Cu lacrimi și suspine vin zorii dimineții…
Genunchii-mi sângerează plecați în rugăciune
Și-aștept un semn Părinte să-mi spui ce ai a spune..
Mi-e inima altarul unde cândva, iubirea
Ardea cu focul sfânt ce-aduce fericirea
Dar azi e obosită și focu-abia transmite
O palidă căldură spre cerurile sfinte….
O, Tatăl meu din ceruri Te rog cu umilință
Privește către mine…spre slaba mea ființă
Mai lasă Doamne-un strop…un strop de îndurare
Să-mi dea puteri în trup și-n suflet vindecare…
Cu brațul Tău puternic așează-mă pe Stâncă
Astâmpără furtuna din marea cea adâncă…
Fii Călăuză Sfântă când rătăcesc prin noapte
Când lungă-mi pare calea și ceru-așa departe!

Vulcan-18-04-207     Maria Luca

Mi-e teamă uneori
De umbre și de ploi…
Mi-e teamă de cuvinte,
De-aducerile-aminte,
De gândul nerostit
Și visul pustiit…
Mi-e teamă de ”iubirea„
Ce și-a uitat menirea
Și-aduce întristare
Și sângeră și doare…
Mi-e teamă Domnul meu
Că drumul e prea greu
Să mai ajung la Tine
Prin valea de suspine…
O, mâna de-ai întinde
Și-n brațe m-ai cuprinde
Aș prinde iar puteri
Prin lumea de dureri
Țărâna să nu geamă
Să nu-mi mai fie teamă!

Vulcan-16-04-2017

Maria Luca

Aș vrea să fiu un înger pentru tine
Să te sărut pe suflet…să te-alint
Să șterg durerea ce-ți umbrește chipul
Și-a încolțit din vorbe ce te mint…
Și-aș vrea să fiu zefirul ce adie
Purtând cu el parfum de primăvară
Să-ți fur șuvița ce-a albit la tâmple
Și-n ochi să te privesc întâia oară…
Aș vrea să fiu o aripă în zbor
Să port cu mine un crâmpei de soare
În serile târzii și poate reci
Să-ți fac din viață cânt și sărbătoare…
Să te cuprind cu brațele de dor
Topind răceala care ne desparte
Iar tu să știi că pentru tine vreau
Să fiu un înger ce veghează-n noapte…

Maria Luca