Etichetă: Poezii de Maria Luca

A venit un om la Domnul
Într-o zi…pe drum de rugă…
A venit cu lacrimi multe
Ca Divinul să-l asculte
Glasul lui la El s-ajungă…

A venit purtând în spate
O povară de dureri
Şi de grijuri nesfârşite,
De speranţe năruite
Şi de lipsă de puteri!

Şi-a venit umil la cruce
Să lase povara grea
El purta un dor nestins
De albastru necuprins
Şi de sfântă ţara Sa!

A venit un om la Tatăl
Cu iubire şi credinţă
Nu spre-a cere bogăţie
Ce rugina o sfâşie
Ci doar har şi biruinţă!

Dumnezeu cu mâna-I sfântă
Către om s-a aplecat…
A luat povara grea,
L-a cuprins cu dreapta Sa
Şi l-a binecuvântat!

Vulcan-09-02-2015    Maria Luca

Mai vino în rugă, creştine
Spre cer mai înalţă un cânt…
În lumea de-amar şi suspine
Lumină tu fii pe pământ…

Mai du vestea bună-a iubirii
Spre cei ce săraci sunt şi goi
Să porţi în albastrul privirii
Un râu care curge şuvoi…

Un râu cu izvoare la cruce
Ce poartă în unde un dor
Şi-n juru-i speranţă aduce
Şi aripi întinde spre zbor…

Mai vino creştine în rugă
Un cânt mai înalţă spre cer
Ofranda de jertfă s-ajungă
În ţara ascunsă-n eter!

Vulcan-26-01-2015    Maria Luca

E timpul acum potrivit
Să fac un bilanţ vieţii mele…
Să caut printre doruri şi vise
Un drum care duce spre stele…

Dar vai…este frig şi e noapte
Şi umbre sunt multe…şi teamă…
În colţuri ascunse ispite
Cu-o palidă rază mă cheamă…

Uimită alerg la Izvorul
Ce poartă în unde credinţa
Şi glasu-mi se-nalţă spre ceruri:
„Mai spală-mi Tu, Tată fiinţa…

Mă iartă…mă iartă Părinte
Că timpu-am pierdut în zadar
Robit de a vieţii corvoadă
Departe de rugă şi har…

Mă iartă de lacrima stinsă
De cântul ce nu l-am cântat…
De paşii opriţi pe cărare
De nopţile când nu am vegheat!

Genunchii-mi se pleacă la cruce
Şi dorul de Tine mă doare…
O, Tată revarsă-Ţi Iubirea
Trimite-mi o rază de Soare!

Vulcan-31-01-2015     Maria Luca

Doamne, câtă bucurie ai adus în viaţa mea
De când Te cunosc pe Tine şi-nţeleg Iubirea Ta…
Câtă pace port în suflet şi-n privire cât senin
Când m-aplec cu reverenţă şi în Faţa Ta mă-nchin…

Rătăcit eram în lume fără nici un ajutor
Când m-ai ridicat pe braţe ca un bun şi blând Păstor
Mi-ai vorbit despre salvare…despre ceruri mi-ai vorbit
Şi mi-ai arătat o, Doamne cât de mult Tu m-ai iubit!

Câte clipe fericite am trăit în părtăşie
Când prin Duhul Tău cel Sfânt mi-ai ţinut credinţa vie
Şi m-ai învăţat Părinte să fiu sare şi lumină
S-aduc sfântă mângâiere într-o lume ce suspină!

O, dacă-aş putea vreodată să Îţi răsplătesc iubirea
Ce mi-a dat în dar iertarea, harul sfânt şi mântuirea…
De-aş putea prin versul meu să cuprind a Ta splendoare
Să spun lumii-ntregi Isuse cât de bun eşti Tu şi mare!

Dar cuvintele-s puţine şi e mintea limitată
Să cuprind cu ele jertfa şi iubirea Ta de Tată…
Tot ce pot să-Ţi dau Părinte este inimioara mea
Ce-o păstrez ca rug aprins până la venirea Ta!!!

Vulcan-07-02-2015    Maria Luca

Doamne, câtă bucurie ai adus în viaţa mea
De când Te cunosc pe Tine şi-nţeleg Iubirea Ta…
Câtă pace port în suflet şi-n privire cât senin
Când m-aplec cu reverenţă şi în Faţa Ta mă-nchin…

Rătăcit eram în lume fără nici un ajutor
Când m-ai ridicat pe braţe ca un bun şi blând Păstor
Mi-ai vorbit despre salvare…despre ceruri mi-ai vorbit
Şi mi-ai arătat o, Doamne cât de mult Tu m-ai iubit!

Câte clipe fericite am trăit în părtăşie
Când prin Duhul Tău cel Sfânt mi-ai ţinut credinţa vie
Şi m-ai învăţat Părinte să fiu sare şi lumină
S-aduc sfântă mângâiere într-o lume ce suspină!

O, dacă-aş putea vreodată să Îţi răsplătesc iubirea
Ce mi-a dat în dar iertarea, harul sfânt şi mântuirea…
De-aş putea prin versul meu să cuprind a Ta splendoare
Să spun lumii-ntregi Isuse cât de bun eşti Tu şi mare!

Dar cuvintele-s puţine şi e mintea limitată
Să cuprind cu ele jertfa şi iubirea Ta de Tată…
Tot ce pot să-Ţi dau Părinte este inimioara mea
Ce-o păstrez ca rug aprins până la venirea Ta!!!

Vulcan-07-02-2015    Maria Luca