Etichetă: Poezii de Maria Luca

 

Tu ești același Dumnezeu
Și ieri…și azi și-n orice zi…
Ești Adevărul și ești Viața
Și Calea către veșnicii!

Doar Tu ești Stânca de scăpare
Când vin furtuni pe marea vieții…
Ești Pacea nopților de iarnă
Și ești Lumina dimineții!

Tu ești Iubirea necuprinsă
Ce zi de zi se înnoiește…
Ești a speranței Bucurie
Când dorul tainic înflorește!

Doar Tu ești Sfânta Călăuză,
Ești Prieten bun și credincios
Și ești Izvor de apă vie
Când cerul vieții-i secetos…

Tu ești același Dumnezeu
Aflat în dragostea dintâi…
Ești însăși Chintesența vieții
Și-același Dumnezeu rămâi!!!

Vulcan-21-10-2017      Maria Luca

 

La pieptul Tău e-atâta pace
Și-atâta sfântă fericire..
Acolo am găsit izvorul
De împlinire și iubire…
Acolo lacrima se stinge
Și înflorește bucuria
Pe brațul Tău m-aplec în rugă
Și port în suflet veșnicia…

Cu Tine-n gând pășesc în ziua
Ce-n mila Ta mi-ai dăruit
Știind că mă veghezi din ceruri
Știind că veșnic m-ai iubit
Și tot cu tine-n seri târzii
Mă întâlnesc în părtășie
Când tainic îmi vorbești prin Duhul
Sorbind izvor de apă vie…

La pieptul Tău e-atâta pace
Și-atâta dor mă împresoară
Că uneori încep a plânge
Când dorul prinde să mă doară
Și aripi mi-aș dori să am
Să zbor spre Tine, Domnul meu
Cu îngerii să Te slăvesc
La pieptul Tău de Dumnezeu!

Vulcan-20-10-2017     Maria Luca

 

Doamne…când veni-va clipa
Să pornesc hoinar spre stele
Mă vei aștepta s-ajung
Eu cu dorurile mele?
O, ce sfântă bucurie
Îmi va fi atunci răsplată
Pentru fiecare pas
Ce-am făcut pe calea dreaptă,
Pentru fiecare rugă
Înălțată cu iubire,
Pentru viața-mpodobită
Cu frumos și fericire…
Doamne…când veni-va clipa
Să pornesc hoinar spre stele
Îmi doresc s-ajung la Tine
Eu cu dorurile mele
Să-Ți văd chipul minunat
Și în ochi să Te privesc
Să-Ți șoptesc prin dulce vers:
Te iubesc…Da…Te iubesc!!!

Vulcan-23-09-2017      Maria Luca

 

De ce Doamne Te-ai ascuns
Și nu pot să Te zăresc?
Am privit spre zări, departe
Să-Ți mai spun că Te iubesc
Dar acolo era ceață
Cerul negru, înnorat…
Doamne, Te-ai ascuns de mine
Supărat și m-ai uitat?

Te-am cătat în noaptea rece
Printre miile de stele…
Mi-am dorit să-Ți simt privirea
Ce străluce printre ele
Dar veneau mulțimi de șoapte
Care liniștea-mi răpeau
Și mă rătăceam Părinte
Căci de mine Te-ascundeau…

De ce Doamne glasul Tău
Tace când din nou Te strig?
Calea către Tine-i grea
Și e toamnă… și e frig…
Știu, ades Te-am întristat
Căci e slabă-a mea ființă
Dar mi-e dor să simt prezența
Dacă este cu putință…

Din această zi Părinte
Fă o zi de sărbătoare
Să Te pot vedea din nou
Să fii vieții mele Soare…
Glasul tainic să-Ți ascult
Și în zori și-n asfințit
Cum șoptește-n părtășie:
”Sunt aici copil iubit!”

VULCAN-18-10-2017     Maria Luca

 

Doamne, cât să mai iubesc?
Cât să iert Părinte bun
Când pricină mi se caută
În ce fac și-n tot ce spun?

Spune-mi, cum să fac Părinte
Să-mi țin haina nepătată
Când în lume-i plin de tină
Și păcatul se desfată?

Drumul către Tine-i greu
Și sunt vorbe ce rănesc
Spune-mi cum să fac Părinte
Să mai iert…să mai iubesc…

Dă-mi din pacea Ta divină
Și dă-mi sfântă-nțelepciune
Să-nfloresc iubirea-n suflet
Și să fiu lumină-n lume!

Vulcan-16-10-2017     Maria Luca