Etichetă: Poezii de Maria Luca

Mi-aşa de dor…un dor nebun
De tot ce-i drept…de tot ce-i bun…
De-o zi senină, cu mult soare,
De apa pură din izvoare…
Mi-e dor de chipuri fericite
Şi de speranţe împlinite…
Mi-e dor de-un gest de mângâiere
Ce-alungă teama dând putere…
Mi-e dor de-apus…de primii zori
Şi de parfumul unei flori…
De dragostea dintâi mi-e dor
În pacea ei să mă-nfăşor,
Să-Ţi simt iubirea Tată Sfânt
Să sorb dulceaţa din Cuvânt…
Mi-e dor de cerul plin cu stele
Să-Ţi caut prezenţa printre ele…
Să stau la crucea Ta mi-e dor,
Să mă proştern…să mă-nfior
Când Duhul Sfânt uşor m-atinge
Şi-mi dă puterea de-a învinge…
Mi-e dor de tot…de viaţa mea
Ce-o porţi duios în palma Ta…
Mi-e dor să-Ţi spun că Te iubesc…
Mi-e dor să sper şi să trăiesc!!!

Vulcan-27-10-2013      Maria Luca

Frunze galben-aurii
Ce zburaţi peste câmpii
Nu luaţi şi dorul meu
Împletit în curcubeu
Să-l duceţi cu voi, departe,
Către cerurile-nalte?
Să-l purtaţi pe-aripi de vânt
Însoţit de vis şi cânt
Până-n ţara cea de sus
La al meu Iubit Isus…
Acolo, la pieptul Său
Duceţi voi şi dorul meu…
Dor de-albastru nesfârşit,
Dor de tot ce am iubit,
Dor de pace, de iubire
Şi de sfânta Lui venire!

Vulcan-24-10-2013      Maria Luca

De-ai şti, iubitul meu prieten,
Cât pierzi mergând pribeag prin lume
Iar Domnul stă la uşa ta
Şi cheamă tainic al tău nume…

De-ai şti ce pace…ce iubire
Ar vrea Isus să-ţi dea în dar…
Şi pentru tine, drag prieten,
A plâns în chinuri la Calvar!

De-ai şti, iubitul meu prieten,
De când te-aşteaptă Dumnezeu
Şi îţi vorbeşte cu iubire
Prin tot ce vezi în jurul tău…

Opreşte-te acum o clipă…
N-ai obosit să tot alergi
Prin lumea plină de păcate
Unde doar lacrimi mai culegi?

Te-aşteaptă Dumnezeul Slavei!
Fă doar un pas…şi-atunci Iubirea
Va ridica a ta povară
Şi-ai să-nţelegi ce-i fericirea!

De-ai şti, iubitul meu prieten,
Ce pace e la Pieptul Său
Te-ai lepăda de vechea fire
Şi ai veni la Dumnezeu!

Vulcan-22-10-2012      Maria Luca

Te chem pe Tine, Doamne, din groapa de suspine…
Întinde mâna Tată…priveşte către mine…
Atâtea gânduri Doamne mă tulbură acum
Şi caută să mă piardă, să mă abată-n drum!

Îngenunchiat la cruce Te chem în ajutor
Sunt vremurile tulburi chiar în al Tău popor…
Iubirea ce odată în lanţuri ne lega
E parcă tot mai rece…şi lumea-i tot mai rea!

O, Doamne, Te apleacă cu dragoste spre noi…
Ne împresoară grijuri, şi lacrimi, şi nevoi,
Cel rău loveşte crâncen în sfânt poporul Tău…
Se zdruncină credinţa iar drumul e mai greu!

Se-ntreabă-acum creştinii…se-ntreabă fiecare
De ce e-ngăduită atâta nepăsare…
Atâta duşmănie în sufletul pustiu
Să ia cu ură viaţa la tată şi la fiu?

De ce? E întrebarea ce gura o rosteşte…
De ce? Suspină gândul…când Domnul ne iubeşte
Se-ntâmplă-aşa oroare? De ce ? Ecoul strigă
Un tată şi un fiu în chinuri să se stingă?

Privim acum spre ceruri şi Te rugăm Părinte
Măreşte-ne credinţa şi dă-ne gânduri sfânte….
Să Te-nţelegem Doamne….să nu cârtim acu’
De ce se-ntâmplă-atâtea o ştii Isuse, Tu!

Vulcan-11-08-2013        Maria Luca

Primeşte Doamne ruga mea
Când mă aplec îngenunchiat
Să-Ţi mulţumesc că încă-o noapte
M-ai ocrotit şi m-ai vegheat!

Îţi mulţumesc Iubit Părinte
Că mâna-Ţi binecuvântată
Mi-a dat şi pace şi odihnă
Şi vise ce spre cer mă poartă!

Acum, în zorii dimineţii,
Mi-aplec genunchii-n rugăciune
Să-Ţi mulţumesc că încă-o zi
Mi-ai dat în dar…  ca pe-o minune!

Va fi o zi de bucurie
Plină de har şi îndurare
Căci mi-ai promis că-n orice clipă
Vei fi cu mine, Veşnic Soare!

Primeşte jertfa gurii mele
Ce o aduc în faţa Ta…
Acum, în zorii dimineţii
Primeşte Doamne ruga mea!

Vulcan-23-10-2013          Maria Luca