Măreşte Doamne-a mea credinţă!


Maria LucaMăreşte Doamne-a mea credinţă
Căci teama-n lanţu-i m-a cuprins,
Iar trupu-acesta de ţărână
E mult prea slab şi e învins…

Din pacea Ta mai dă-mi un strop
Să mă-nsoţească-n lupta grea
Cu-atâtea gânduri ce m-apasă
Şi vor să intre-n viaţa mea!

Mai dă-mi putere Domnul meu
Când merg pe cale, obosit,
Să ştiu că Harul Tău m-ajută,
Că Mâna Ta m-a ocrotit!

Iar când îngrijorări şi teamă
Cuprind întreaga mea fiinţă,
Îngenunchiat, Te rog Isuse
Măreşte Tu a mea credinţă!

Vulcan-03-12-2012       Maria Luca

Tu, porumbiţă albă…( omagiu târziu poetului meu de suflet Ioanid)


Maria LucaS-a transformat cuvântul în iubire
Când prin condei l-ai aşezat în vers,
I-ai dat puterea de-a atinge inimi
Şi aripi să plutească, sublim, în univers

Ai adunat în rime splendori nebănuite
Şi-atâta frumuseţe descoperi pentru noi…
Cuvintele prind viaţă…se naşte poezia…
Şi râzi cu noi, prin ea, şi iarăşi plângi apoi!

Prin versul tău trăim Cuvântul din Scriptură
Şi căpătăm vederea ca orbul Bartimeu…
E dragoste…şi dor de veşnicie….
Şi ne urcăm în dud cum a făcut Zacheu!

Tu, porumbiţă albă, ţi-ai împlinit destinul
Şi te-ai urcat la ceruri, la Tronul veşniciei
Cu harfa ta sublimă să lauzi Creatorul
Dar ai rămas în inimi dând viaţă poeziei!

Vulcan-05-12-2012     Maria Luca

Insomnie….


Maria LucaOştiri de gânduri mă-mpresoară
Şi parcă simt al lor tumult…
În liniştea pierdută-n noapte
Le rătăcesc… sau le ascult…

Mă pierd în iureşul de şoapte
Ce s-au ţesut în jurul meu…
Privesc în hăul ce se cască
Şi mă cuprind păreri de rău…

Desprind o pleoapă obosită
Şi-o lacrimă se-avântă-n zbor…
Pornesc cu ea prin constelaţii
Să caut Sublimul Salvator!

O geană caldă de lumină
Am prins în pumni… şi mă trezesc…
Sunt eu… aici… e dimineaţă
Cadoul Tău Dumnezeiesc!

Vulcan-04-12-2012     Maria Luca

Lumina ce o porţi în suflet….


Maria LucaLumina ce o porţi în suflet
Primită de la Dumnezeu
Să fie stea în întuneric
Prin ea să luminezi mereu!

Să nu o ţii doar pentru tine
Ci ochii tăi s-o răspândească
Chiar printre oamenii ostili
Ce-au încetat să mai iubească!

Lumina ce-ţi inundă viaţa
Să fie-al tău izvor curat,
Izvor cu apa veşnic vie
Din care bei neîncetat!

Şi dacă-n vremuri de prigoană
Lumina ta va străluci,
Vei fi mireasa Lui Cristos
Cu slavă când va reveni!

Vulcan-30-11-2012     Maria Luca

E iarnă iar în calendar…


Maria LucaE iarnă iar în calendar,
Din nou decembrie-a venit
Şi va aduce sărbători…
Va fi pământu-mpodobit.

Din nou vor străluci lumini
Şi s-or cânta colinde, mii…
Dar oare unde este Domnul,
Ce S-a născut din veşnicii?

Va ninge iar… va fi zăpadă,
Şi mulţi copii s-or bucura…
Dar undeva, în frig, afară
Isus mai stă la uşa ta!

N-ai vrea acuma să-I deschizi
Să intre-n casa ta, Mesia?
O, câtă pace vei cunoaşte
Şi cât de sfântă bucuria!

Deschide-ţi inima creştine,
Şi fă din ea un loc frumos…
Acolo iarăşi să Se nască
Al lumii Împărat, Cristos!

E iarnă iar în calendar…
Pământul e în sărbătoare…
Crăciunul va veni curând,
Dar Pruncul… Pruncul unde-I oare?

Vulcan-1-12-2012     Maria Luca