Etichetă: Poezii de Maria Luca

Cine Doamne ar putea
Ca Tine să mă iubească,
Să-mi dea sfântă alinare
Visele să-mi împlinească?

Cine s-ar opri cu milă
Să mă scoată din păcat?
Numai Tu cu-a Ta Iubire
M-ai găsit şi m-ai salvat!

Ţi-ai dat viaţa pentru mine
Rob murdar şi păcătos,
Pe o cruce la Golgota
Ai murit Isus Cristos!

Pentru mine-ai pregătit
Un locaş în cerul Tău
Şi m-aştepţi s-ajung acolo
Eu….ca fiu de Dumnezeu!

Doamne, cine ar putea
Să mă despartă de Tine?
Acum ştiu cât m-ai iubit
Şi eşti totul pentru mine!!!

Vulcan-24-07-2012   Maria Luca

Mă copleşeşti o, Doamne, cu sfânta Ta Iubire
Pe mine, un nimic purtat spre nicăieri…
Mă porţi pe braţ de Har şi-mi dăruieşti Cuvântul,
Izvorul ce dă viaţă, speranţă şi puteri.

M-ai ridicat din groapa de lacrimi şi suspin
Şi m-ai primit la piept cu-atâta îndurare!
Cine sunt eu, Isuse, ca să priveşti spre mine
Prin jertfa de pe cruce să pot primi salvare?

Mi-ai şters păcatul greu şi m-ai luat de mână
Vorbindu-mi despre-o ţară ce mă aşteaptă sus,
O casă pregătită cu dragostea-Ţi cerească,
Căci mai presus de toate, Tu, m-ai iubit,Isus!

Mă copleşeşti o, Doamne, prin tot ce ai creat,
Prin Harul ce mă poartă pe culmi de biruinţă…
M-aplec cu reverenţă, în Duh, să-Ţi mulţumesc
Că-mi dai puteri pe cale, nădejde şi credinţă!

Vulcan-23-07-2012    Maria Luca

Ce-i omul fara Dumnezeu?
O zi fara lumina,
O floare fara de parfum,
E dorul ce suspina.

Ce-i omul fara de Isus?
O vorba fara glas,
Un fluture cazut din zbor,
Un drum fara popas.

Ce-i omul fara de iubire?
O noapte fara stele,
O dimineata fara-apus
Si-o viata de durere.

Ce-i omul fara Dumnezeu?
E cel fara iubire,
E omul fara de Isus
Ce n-are mantuire!

Vulcan 30.01.2011    Maria Luca

Doamne, vin în faţa Ta
Cu un dor ce mă apasă…
Să Te rog să Te atingi
De toţi cei ai mei, de-acasă!

Într-o sfântă rugăciune
Ţi-i aduc, aşa cum vezi,
Şi Te rog prin Duhul Sfânt
Tu să-i binecuvântezi!

Ei sunt Doamne a mea comoară
Ce mi-ai dat pe-acest pământ,
Te rog Tată s-o sfinţeşti
După sfântul Tău Cuvânt!

Lasă Duh de îndurare
Peste toată casa mea
Şi ne dă înţelepciune
Să facem doar voia Ta!

Şi dacă din neveghere
Mai greşim şi Te-ntristăm,
Doamne, eu Te rog fierbinte
Să ne ierţi…căci regretăm!

Şi când va-ncerca furtuna
De pe cale să ne-abată,
Ştiu că Tu vei fi acolo
Şi ne vei salva îndată!

O, ce har, ce fericire
Să-mi fii far în noaptea grea,
Să-Ţi slujesc neâncetat
Eu şi-ntreagă casa mea!!!

Vulcan-21-07-2012    Maria Luca

Trece viaţa ca un vis
Cu necaz şi bucurii,
Ieri a fost…astăzi mai este…
Mâine nu ştim ce va fi!

Trece viaţa ca o apă
Ce se-ntoarce la izvoare,
Din ţărână s-a născut
Şi tot în ţărână moare!

Trece viaţa…o nălucă
Ce o clipă se zăreşte
Apoi fuge speriată
Şi nimic nu o opreşte!

Trece viaţa…noi cu ea
Împlinind ce a fost scris…
Cu speranţa veşnic vie
De-a ajunge-n paradis!

Vulcan-19-07-2012    Maria Luca