Etichetă: Poezii de Maria Luca

Bună dimineața lume…cum mai este viața ta?
Dumnezeu de sus din ceruri ți-a mai dat o nouă zi…
Ți-a mai dat o nouă șansă să-nțelegi ce e iubirea
Să găsești prin fum și ceață drumul către veșnicii…

Bună dimineața lume…iată, soarele-ți zâmbește
După-atâta ger cumplit vine iar să te-ncălzească…
Tu ce faci? Privești spre ceruri să te bucuri de o rază?
Inima ce-ți bate-n piept știe ea să mai iubească?

Timpul trece cu grăbire…zilele se duc ca gândul…
Tu ce faci? Alergi întruna după faimă și averi!
Te oprește doar o clipă și gândește…meditează…
Timpul ce îl pierzi acuma nu-l mai afli…nicăieri!

Vulcan-01-02-2017     Maria Luca

Ca un râu ce străbate zi de zi viața mea
Simt prezența-Ți divină…simt prin duh pacea Ta….
Harul Tău mă-nconjoară și-nfloresc în Cuvânt
Și-mi dai aripi să zbor către cer cu avânt…

Mă mângâi Tatăl meu cum n-am fost mângâiat…
Mă iubești cum nicicând n-am crezut…n-am visat…
Mâna Ta mă atinge și-n adânc mă-nfior
Căci de mult Te căutam și de mult mi-era dor…

Azi Îți cânt fericit…ești aici Tatăl meu…
Lângă Tine mi-e bine și pe cale nu-i greu…
Simt iubirea-Ți divină și mă bucur de ea
Ca un râu ce străbate zi de zi viața mea!

Vulcan-03-02-2017       Maria Luca

Tu plângi…Ce taină nepătrunsă oare
Ți-a transformat surâsul în suspin?
De ce ți-s ochii crâncene izvoare
Ce nu cunosc iertare și alin?

De ce privirea îți întorci grăbită
Și-o pierzi departe, către zări străine?
Te doare poate inima ce strigă
Și caută un cuvânt să o aline?

De ce să plângi? N-ai înțeles că ochii
Sunt două porți să intre fericirea
În inima ce zace încuiată
Când e departe cântul și iubirea…

Chiar dacă suferi nu mai plânge…iartă…
Iertarea e balsam și mângâiere…
Ea-nmugurește-n suflet și cu timpul
Va înflori în zâmbet și putere…

Hai, lasă-mă pe fruntea-ngândurată
Să pun pecete un sărut duios
Și nu mai plânge…uită întristarea
Căci viața e un vis…cel mai frumos!

Vulcan-25-01-2017    Maria Luca

Mi-e dor de Tine, Tatăl meu
Mi-așa de dor de tine
Să ștergi a ochilor izvoare
De lacrimi și suspine…

De vocea Ta mi-așa de dor
Din nou să o ascult
În ceas sublim de părtășie
Cum o făceam demult…

Mi-e dor de Tine și mă doare
Că undeva, pe drum
M-am depărtat de Tine, Tată
Prin ceață și prin fum…

Și-acum, stingher și obosit
Alerg prin lumea mare
Și nu e nimeni să îmi spună
Cuvânt de alinare…

Dar vreau să cred că Tu, Părinte
Nicicând nu m-ai lăsat
Ci chiar și-atunci când am greșit
Din slavă m-ai vegheat…

De-aceea azi, cu umilință
Te chem prin rugăciune…
Mi-e dor de Tine, Tatăl meu
Un dor ce nu-l pot spune…

Vulcan-24-01-2017      Maria Luca

Mai lasă-o picătură Doamne
Din dragostea și harul Tău
Cu prima rază de lumină
Ce bate-acum la geamul meu
Să pot zâmbi cu bucurie
Spre noua zi ce s-a ivit
Să-Ți simt prezența minunată
Să știu mereu că sunt iubit…
Te rog privește cu-ndurare
Prin Duhul Tău în viața mea…
Atinge-mi inima Părinte
Și fă-o rug spre slava ta!

Vulcan-22-01-2017    Maria Luca