Se-aud din ceruri trâmbiţe sunând!


Treziţi-vă popoare…sunt semne ce vestesc
Că vine Împăratul cu-alaiul Său ceresc…
E timpul nepăsarea să fugă în pustie
Şi-n inimi să se-aprindă a dragostei făclie!

Trezeşte-te omenire…sunt vremuri de nevoi:
Curtemure şi boli şi zvonuri de război…
Acum e la putere doar banul şi mândria
Parcă-a uitat poporul ce-nseamnă bucuria!

Treziţi-vă …e timpul din somn să vă treziţi
Să învăţaţi iertarea…din nou să vă iubiţi…
Nu auziţi pământul cum din adânc suspină
Prea încărcat de ură şi totuşi fără vină?

Se-aud din ceruri glasuri de trâmbiţe sunând
Mai e puţin şi Domnul va reveni curând…
Trezeşte-te omenire…te scutură de rău
Căci sună deşteptarea de sus din cerul Său!

Vulcan-14-05-2016    Maria Luca

Privesc spre cer!


Maria Luca

Privesc spre cer şi-n mine duhul
Se înfioară…mi-e ruşine
Că iar Te-am întristat Părinte
Prin gând, prin faptă şi cuvinte
Şi totuşi mai priveşti spre mine…

Mă doare lacrima din ceruri
Ce cade peste-al meu păcat
Şi, aplecat în rugăciune
Te chem umil…strig al Tău Nume
Să-mi spui că iarăşi m-ai iertat!

Şi Te aştept cu-atâta teamă
Şi cu atâta dor Te-aştept…
Atinge Doamne-a mea fiinţă
Şi dă-mi putere şi credinţă
Un rug aprins să am în piept!

Vulcan-14-05-2016    Maria Luca

Ţi-aş da Doamne…Ţi-aş da tot!


Ţi-aş face cunună Doamne
Din mulţimea florilor
Bătută cu stropi de rouă
Din lumina ochilor
Şi uşor aş aşeza-o
Pe-a Ta frunte sângerândă
Peste trupul chinuit
De durere şi osândă…

Ţi-aş zidi Doamne o casă
Din speranţă şi lumină
Să nu Te mai ştiu pe cruce
Vinovat dar…fără vină
Şi-aş împodobi-o tainic
Cu a inimii cântare,
Aş picta-o-n rugăciune
Cu poeme de-adorare…

Ţi-aş da Doamne…Ţi-aş da tot…
Inima şi viaţa mea
Să mai pot privi la Tine
Chipul să Ţi-L pot vedea…
Curăţeşte-mă Părinte
Dă-mi un strop din Harul Tău
Aplecat la poala crucii
Să mă-nchin smerit…mereu!

Vulcan-10-05-2016     Maria Luca

Când voi pleca pe calea ce duce-n veşnicie…


Când voi pleca pe calea ce duce-n veşnicie
Prea obosit de trupul muritor
Ce voi lua cu mine? Numai dorul
Ce m-a făcut ades să mă-nfior…
Şi voi lăsa aici a trupului ţărână
Şi lacrimi şi suspine voi lăsa
Căci voi zbura la stele cu-al meu dor
Şi-am să m-ascund acolo-n palma Sa…

Când voi pleca pe calea ce duce-n veşnicie
Nu vă-ntristaţi…căci gândurile mele
Eu le-am ascuns în versuri şi cântare
Şi-am pus un strop din mine şi în ele…
Şi-am să vă las Iubirea ce mi-a fost
Comoară sfântă, hrană şi lumină
Şi am ţesut-o-n fiecare vers
Pentru acum şi vremuri ce-or să vină!

Vulcan-09-05-2016   Maria Luca

De dorul Tău m-ascund printre suspine…


De dorul Tău m-ascund printre suspine
Şi mă aplec în rugă-nfiorat
Iar inima tânjeşte după pacea
Ce într-o zi cu dragoste-ai lăsat!

Privesc spre cer cu ochii-nlăcrimaţi
Să-Ţi întâlnesc privirea minunată
Şi răscolesc cu gândul printre stele
Cum n-am făcut-o poate niciodată!

Te-am întristat Părinte…Ţi-am greşit
Şi greu m-apasă vina…şi mă doare
Că nu Te simt venind la părtăşie
Şi nu-mi trimiţi din cer înviorare…

E-aşa de slabă firea pământească
Şi drumul înspinat mă oboseşte…
O, de-ai veni să mă atingi prin Duhul
Să nu simt valul care mă loveşte…

Priveşte cu-ndurare Tatăl meu…
Ai milă Doamne astăzi şi de mine…
Se lasă înserarea şi din nou
De dorul Tău m-ascund printre suspine!

Vulcan-08-05-2016    Maria Luca