Întâi Decembrie


Stau nemişcaţi în iarnă Apusenii,

Privind cu duh de tulnice-n fereşti

Spre Alba,ce-n ţinuta-i de milenii

Cântă cu zorii-n clopote utrenii

Pe-un portativ cu note româneşti.

 

Unirea a fost vis din vremi străbune

Şi azi sărbătorim visu-mplinit

Când româneşte a dat pita-n grâne

Dar nu uita,o,nu uita,române,

Să mulţumeşti cui ai de mulţumit,

 

Căci dincolo de zbucium şi de trudă,

Pe-un drum când mai uşor şi când mai greu,

Nu tu,cu mâini ce prea uşor asudă,

Îţi modelezi realitatea crudă,

Istoria ţi-o scrie Dumnezeu.

 

Zi,deci,”mulţam”din inima ta plină

De foc divin şi dor de Dumnezeu

Şi El o să-ţi dea iar din cer lumină,

Căci nu vrea creştinism la naftalină

Şi nici biserici duse la muzeu.

 

Vrea creştinism real în Romania,

Nu o religie de sărbători

Şi pentru cer reaprinzând făclia,

Românii să-şi trăiască bucuria

Ca sfinţi şi-adevăraţi închinători.

 

La Alba clopotele dau de ştire

Prin glas de bronz,sonor,maiestuos,

Că azi sărbătorim Marea Unire

Dar,fraţi români,măreaţa împlinire

Este unirea noastră în Cristos.

Vulcan  01 Dec.2009                      Simion Felix Marţian

3 gânduri despre „Întâi Decembrie

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.