Lună: mai 2012
Şomeri „penalizaţi” cu taxă pentru că îşi caută de muncă
Peste o sută de companii s-au reunit la primul târg de locuri de muncă eJobs Expo, însă mulţi dintre cei care chiar au nevoie să se angajeze nici nu au putut să aibă o întâlnire cu angajatorii, din cauza faptului că organizatorii au perceput o taxă de zece lei la intrare, deşi nu fusese anunţată.
Promovat ca fiind cel mai mare târg de locuri de muncă, eJobs Expo a fost o dezamăgire pentru şomeri şi studenţi, aceştia aflând exact la intrarea în pavilionul central de la Romexpo că nu pot ajunge în faţa angajatorilor dacă nu achită o taxă de zece lei.
În primele două ore de la deschidere, aproximativ 1.000 de persoane şi-au cumpărat un bilet de intrare şi au consultat oferta angajatorilor, însă zeci de persoane au făcut, în acelaşi interval, cale întoarsă pentru că nu îşi permiteau să achite acea taxă sau pentru simplul fapt că li s-a părut incorect să dea acei bani.
![]()
Florin Stoian are 29 de ani, a absolvit Finanţe-Bănci, a lucrat în vânzări şi de ceva timp este şomer. A venit la târgul locurilor de muncă sperând că poate să-şi schimbe statutul de şomer, însă nu a reuşit să treacă de firma de pază de la intrare, care l-a îndrumat să-şi cumpere bilet.
„Mi se pare jenant, pentru că se speculează disperarea omului. Eu am un leu la mine”, a spus tânărul, evitând să plece, în speranţa că poate cineva se răzgândeşte.
Laura Chilom, PR executiv-ul organizatorilor, a justificat taxa de zece lei prin faptul că „este primul târg de o asemenea amploare” şi a precizat că „în cazuri speciale, dacă omul chiar nu are bani”, se poate permite accesul gratuit.
Această regulă nu a ajuns însă şi la urechile oamenilor care vindeau bilete de intrare şi, prin urmare, nu a funcţionat şi în practică.
„Le-am explicat că nu am ştiut de taxă şi nu am decât un leu la mine, dar mi s-a spus că le pare rău şi că asta este regula”, a spus Florin Stoian.
Într-o situaţie la fel de stânjenitoare a fost şi o doamnă trecută de 40 de ani, bine îmbrăcată, care căuta un bancomat.
„Am bani suficienţi, dar sunt pe card. Pentru mine nu e o problemă taxa asta, financiar vorbind, dar pentru tineri mi se pare penibilă”, a spus femeia, în timp ce aştepta ca soţul său să vină cu cei zece lei pentru taxă.
Entuziasmul celor care veneau să caute de muncă dispărea brusc când aflau că pentru asta trebuie să dea bani. Unii plecau imediat, alţii rămâneau câteva minute să se gândească şi să se sfătuiască între ei dacă merită.
În faţa uşii de la intrare, Andreea Camelia Matei, studentă la Jurnalism şi Filosofie, stătea cu mâinile încrucişate şi cu lacrimi în ochi, provocate de nervii şi dezamăgirea că a bătut „atâta drum” şi nu a putut să intre.
„Mi se pare lipsă de bun-simţ. Dacă eram anunţaţi, nu mai veneam. Aş avea zece lei, dar dacă plătesc biletul, nu mai am bani să-mi iau bilet să mă întorc acasă. Am venit aici să vizităm, nu să cumpărăm ceva”, s-a plâns studenta.
„Toţi suntem cazuri speciale pentru că nu avem un loc de muncă”, a replicat tânăra atunci când a fost sfătuită să le explice celor de la intrare că este o „situaţie specială” pentru care ar trebui să i se permită să intre.
În cele din urmă, studenta şi-a luat inima în dinţi şi s-a dus să explice „situaţia specială” unuia dintre tinerii care vindeau bilete. Răspunsul „Îmi pare rău!” a venit imediat după ridicarea din umeri.
Printre cei care au făcut cale întoarsă erau şi oameni trecuţi de 40 – 50 de ani, unii ieşind din clădire bodogănind pentru a-şi descărca nervii.
Victor Petrovici are 54 de ani şi este unul dintre şomerii care a plătit cei 10 lei pentru întâlnirea cu angajatorii, însă consideră iniţiativa „o idioţenie”, precizând că este prima oară când la un astfel de eveniment i se cere să dea bani.
Economist cu 30 de ani de experienţă, Victor Petrovici a declarat că oferta din cadrul târgului nu şi-a meritat banii, şansele de a găsi un loc de muncă fiind reduse. „Cea mai politicoasă formulă este «Lăsaţi CV-ul că vă contactăm noi»”, a mai spus bărbatul.
Mariana Săvulescu, o femeie trecută de 40 de ani, este o altă participantă la târg din rândul şomerilor dezamăgită de ofertă.
Şi-ar fi dorit un loc de muncă în vânzări sau marketing, însă ofertele în domeniu „sunt foarte puţine”, aproape toţi angajatorii cerând cunoaşterea a cel puţin două limbi străine.
În plus, nici ei nu i s-a părut normal să plătească pentru a veni să îşi caute de muncă, în condiţiile în care nimeni nu a anunţat înainte acest lucru. „Românul face bani din orice”, a spus femeia.
Dintre cei care ieşeau de la „cel mai mare târg de locuri de muncă din România”, aşa cum anunţau organizatorii, mulţi concluzionau că sunt aceiaşi angajatori care vin şi la târgul de la Sala Palatului, doar că în acest caz au dat şi bani pentru întâlnirea cu ei.
Având în vedere că organizatorii mizează pe aproximativ 35.000 de participanţi şi că angajatorii au achitat şi ei partea lor de taxe, târgul pare mai mult o afacere bine pusă la punct, decât o şansă acordată celor care doresc să intre pe piaţa muncii, aceştia din urmă contribuind însă la bunul mers al business-ului.
(Material realizat de Aurelia Alexa, aurelia.alexa@mediafax.ro).
Descoperiri de ultimă oră confirmă un text biblic
În premieră absolută, o echipă de arheologi israelieni a descoperit şi analizat trei altare a căror existenţă o precede cu 3-4 decenii pe cea a legendarului Templu al lui Solomon.
Profesorii Yosef Garfinkel şi Yigal Yadin, experţi în cadrul Institului de Arheologie din cadrul Universităţii Ebraică , au condus lucrările de excavare din şantierul arheologic de la Khirbet Qeiyafa, un străvechi oraş fortificat din Iudeea, situat în apropierea Văii Elah.
Descoperirile au inclus vase din lut, unelte de piatră şi metal, precum şi multe obiecte artistice şi de cult. Deoarece altarul datează dinaintea construirii Templului lui Solomon din Ierusalim, acesta oferă prima dovadă clară a practicării religiei iudaice în timpul regelui David.
Implicaţiile sunt deosebit de importante atât pentru arheologi, cât şi pentru autorităţile religioase şi cercetătorii Bibliei.
Situat la aproximativ 29 kilometri sud-vest de Ierusalim, Khirbet Qeiyafa era, în vremurile biblice, un oraş de graniţă din Regatului Iuda, în apropierea oraşului filistin Gath.
Oraşul, a cărui vechime a fost datată prin 10 măsurători radiometrice făcute la Universitatea din Oxford, a existat pentru o scurtă perioadă de timp, cuprinsă între anii 1020-980 î.e.n, după care a fost distrus cu violenţă.
Tradiţiile biblice prezintă poporul lui Israel drept o comunitate care practica un cult religios total diferit de al popoarelor înconjurătoare, fiind monoteist şi anti-idolatru.
Absenţa din cele trei altare imaginilor şi obiectelor de cult care să reprezinte oameni sau animale oferă dovezi cu privire la faptul că străvechii locuitori practicau un cult diferit de al canaaaniţilor şi filistenilor (filistinilor).
Descoperirile fac legătura dintre anumite elemente istorice reale consemnate în Biblie şi descrierile arhitecturale ale Palatului şi Templului lui Solomon.
„Este pentru prima oară când arheologii au descoperit ruinele unui oraş fortificat care datează din vremea regelui David. Nici măcar în Ierusalim nu avem o aşezare fortificată din acea perioadă. Cei care negau tradiţiile biblice şi sugerau că regele David era un personaj mitologic, sau doar conducătorul unui trib mic, acum vor fi nevoiţi să-şi reconsidere opiniile. De-a lungul anilor, am descoperit mii de oase de animale, incluzând oi, capre şi vite, dar nu am găsit niciun os de porc. Acum am descoperit trei altare, dar niciun idol uman sau animal. Asta sugerează că populaţia oraşului fortificat urma două precepte biblice, anume nu consumau carne de porc şi nu venereau statui sau imagini zugrăvite”, susţine profesorul Garfinkel.
http://stiri.resursecrestine.ro/92563/descoperiri-de-ultima-ora-confirma-un-text-biblic


