Ne-am căsătorit, dar ce facem acum?


Orice cuplu des căsătorit descoperă lucruri noi, lucruri despre care nimeni nu a reușit să fie atât de obiectiv precum relația unui cuplu recent căsătorit. În acest context, căsătoria, este important să ne aducem aminte de rolul important faţa de care fiecare cuplu este chemat să-şi asume anumite criterii de responsabilitate. Aceasta responsabilitatea aparține ambelor persoane implicate între-o relație şi instituție pe care Dumnezeu o consideră ca a fiind unul din stâlpi importanți ai unei famili credincioase. Desigur, când ne referim la termenul ‘credincios’ nu ne referim la un anumit context religios, ci dimpotrivă, ne referim la o relație reală şi credibilă cu Dumnezeul creator.

1. Credincioşie
Această arteră importantă a devenit o glumă pentru generația noastră, o parabolă a iluziei mondene – ce consideră aceasta arta cu slujba unui prefacator sau cu identitatea unei persoane care pretinde a fi cineva cu renume. Credincioşia, așa cum am menționat mai sus, are de a face cu ideea de credibilitate. Acest aspect pretinde faptul ca poți conta pe un anumit lucru care nu își va pierde calitatea şi nici valoarea atribuită. Probabil ideaa unui Diamond este perfecta în această discuție, dorința de a considera fiecare relație atât de importantă încât ea nu poate fi sacrficată sau înlocuită cu alte relații. A fi credincios înseamnă a îți aţintii întreaga privire asupra unei singure direcții, înseamnă a nu fi preocupat cu idolatria lumească. Un cuplu chemat să fie credincios atât înaintea lui Dumnezeu cât şi înaintea celor din jur trebuie să își aţintească privirea şi viața spre caracteristicile dragostei sfinte – despre care Pavel scrie în 1 Corinteni şi în Coloseni.

2. Dragostea sfantă
O dragoste prefecătoare se găsește la orice colț de stradă, la orice mall sau în orice spațiu în care cei necredincioşi aleg să-şi spele rufele. În schimb, o dragoste adevărată este definită , cu claritate, în relația pe care Isus a avut-o cu Dumnezeu Tatăl. O astfel de relație scoate la suprafața anumite caracteristici calitative, cu ajutorul cărora observăm cât de importantă este dragostea sfantă. Coloseni 2 si Evrei ne descrie relația impecabila pe care fiecare om ar trebui să o aibă faţă de cei pe care îi iubim. Un soţ şi o soție ar trebuii să privească spre această realitate divină pentru a învață cum să crească împreuna în relația lor. Observati că aceasta relație, între Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul, este o relație reciprocă, o relație în care rolul şi identitatea fiecăruia este asemănătoare, raportandu-se la poziția pe care o au în divinitate. Un cuplu credincios are la baza acestei căsătorii credință, respect, iubire, înțelegere, bunătate şi multă răbdare. Mai presus de toate, locul cel mai ideal al unui cuplu este căsătoria. Relația acestora trebuie sa fie înconjurător cu sfinţenia lui Dumnezeu, deoarece, dacă Dumnezeu este sfânt, urmarişii Acestuia trebuie să lumineze aceaşi identitate, același scop, același caracter unic. În privința aceasta, fiecare om are nevoie de smerenie.

3. Semerenia
Să nu cumva să subîntelegem cuvântul smerenie cu conceptul de umilinţă, deoarece am pierde rostul acestui termen important. Smerenia are de a face cu ascultarea fiecărei persoane implicate într-o relație de căsătorie. Arta de a asculta unul fata de celălalt este necesară în orice relaţie maritală, deoarece – o astfel de smerenie este necesară datorită faptului că ea este asociată cu dorinşa şi îngăduinţa de a creşte împreună în această căsătorie la care fiecare creştin a fost chemat să fie îmbrăcat cu Cristos. Observaţi că acest imperativ al îmbrăcării (cu Cristos) nu este un act individualistic, ci dimpotrivă, într-o astfel de relație maritală, ambele persoane trebuiesc sa se ajute unul pe celălalt. Pentru a ajunge la această poziție calitativă, fiecare participant este chemat să depindă de celălalt, așa cum eu depind de soția mea în multe aspecte. Desigur, această dependenţă este strâns legată de relația pe care o avem cu Dumnezeu in Cristos Isus. Baza fundamentală a acestei relații este Cristos. Fără Cristos căsătoria biblică nu are un reper aparte. Atunci când considerăm soțul sau soția noastră ca a fiind importantă, fiecare vom realiză că necesitatea de a ne aprecia unul pe celălalt prezintă o altă caracteristica importantă pentru orice cuplu căsătorit.

4. Aprecierea celuilalt
Orice cuplu se luptă cu acest aspect important. Unii sunt pregătişi in risca orice pentru a se asigura că persoana iubita primește orice cuvânt posibil de încurajare şi de prețuire. Alte persoane consideră că o astfel de creinţă este împotriva principiilor aţezate în Scriptură, iar pentru alte persoane, această preferinţă este imposibil de atins. Oricare ce am gândi, cred ca este important să ne aducem aminte că fiecare persoană are nevoie de apreciere şi de încurajare. Fiecare avem o personalitate prin care exprimăm, faţă de persoana iubită, modul în care o preţuim. Asftel dar, principiul necesar în această relație importantă este necesitatea de a arată, faţă de persoana iubită, modul în care o apreciem. Creativitatea şi isteţimea acestor metode ne aparține fiecăruia, iar acolo unde îi putem ajuta pe alții, trebuie sa ne asiguram că dăm o mână de ajutor.

Scris de Cosmin Pascu,http://www.bisericata.com/ro1/2012/02/ne-am-casatorit-dar-ce-facem-acum/

Mesajul din 11.05.2012


  • 13 Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste.

  • 1Cor 8.91Pet 2.162Pet 2.191Cor 9.19Gal 6.2;
  • 14 Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

  • Mat 7.12Mat 22.40Iac 2.8Lev 19.18Mat 22.39Rom 13.8-9;
  • 15 Dar, dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii.

    Galateni 5:13-15

La tronul Tău de slavă!


La tronul Tău de slavă, iubitul meu Isus,
Când vom ajunge-acolo, în Patria de sus,
Vor dispărea dureri iar lacrimile toate
Vor fi mărgăritare în palma Ta luate.

Acolo va fi pace şi va domni Iubirea,
Cu îngeri şi arhangheli vom trece veşnicia,
Vor fi cântări sublime, cum mintea omenească
Nicicând nu va putea vreodată să gândească!

La tronul Tău de slavă vom aştepta sentinţa
Şi vom primi răsplata precum ne-a fost credinţa….
Cununa ce-o aşteaptă cu dor orice creştin
Sau lunga agonie în groapa de suspin!

Ajută-ne Isuse, să Te urmăm pe Tine,
Să fii Stăpânul nostru la greu dar şi la bine…
Călăuziţi de Duhul s-ajungem fiecare
În Ţara de lumină, la tronul de-ndurare! Amin!

Vulcan-08-05-2012     Maria Luca

DELYA BURNEI (Doar fericire ,pe calea voastra sa aveti)


Nu-ti risipi viata, autor John Piper


TRADUCEREA: MIHAI DAMIAN, 2005   din PREFAŢĂ:
Pentru creştini şi necreştini.
Biblia spune: “Voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu” (1 Corinteni 6:19-20). Am scris această carte pentru a vă ajuta să gustaţi dulceaţa acestor cuvinte, în loc să le consideraţi amare sau plictisitoare.
Oricine ai fi, tu te găseşti într-una din următoarele două categorii: Sau eşti creştin, sau Dumnezeu te cheamă acum să devii creştin. N-ai fi ajuns să citeşti această carte dacă Dumnezeu n-ar fi deja la lucru în viaţa ta.
Dacă eşti creştin, nu mai eşti al tău. Hristos te-a cumpărat cu preţul vieţii sale. Acum aparţii de două ori lui Dumnezeu: El te-a făcut, şi El te-a cumpărat. Asta înseamnă că viaţa ta nu mai este a ta. Este a lui Dumnezeu. De aceea, spune Biblia, “Proslăveşte pe Dumnezeu în trupul tău.” Pentru asta te-a făcut Dumnezeu. Pentru asta te-a cumpărat Dumnezeu. Acesta este înţelesul, scopul vieţii tale.
Dacă nu eşti încă un creştin, iată ce îţi oferă Isus Hristos: să aparţii de două ori lui Dumnezeu, şi să poţi împlini scopul pentru care ai fost creat. Poate că nu ţi se pare prea grozav acest lucru. A-L proslăvi, sau a-L glorifica, pe Dumnezeu poate nu în-seamnă mare lucru pentru tine. Acesta este motivul pentru care în primele două capitole îţi spun istoria mea, pe care o intitulez “Creat pentru bucurie.” ******** Nu mi-a fost întotdeauna clar faptul că a căuta slava lui Dumnezeu înseamnă de fapt a-mi căuta propria bucurie a vieţii ******. Acum văd însă că milioane de oameni îşi risipesc vieţile fiindcă consideră aceste lucruri ca fiind două lucruri distincte, separate, nu unul singur.
Există şi un avertisment. Calea bucuriei de a-L înălţa pe Dumnezeu te va costa propria viaţă. Isus a spus, “Oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei, o va mântui.” Cu alte cuvinte, este mai bine să-ţi pierzi viaţa decât s-o risipeşti. Dacă dăruieşti cu bucurie pentru a-i face pe alţii bucuroşi în Dumnezeu, viaţa ta va fi grea, riscurile vor fi mari, şi bucuria ta va fi deplină. Aceasta nu este o carte despre cum să eviţi să fii rănit în viaţă, ci despre cum să eviţi să-ţi risipeşti viaţa. Unii din voi veţi muri slujindu-L pe Hristos. Asta nu va fi o tragedie. Tragedia este să-ţi preţuieşti mai mult viaţa decât pe Hristos.

Te rog să înţelegi că eu mă rog pentru tine, indiferent dacă eşti un student care visează pentru propria-i viaţă o schimbare fundamentală, sau un pensionar care nădăj-duieşte să nu-şi risipească anii din urmă. Dacă te interesează cum şi ce mă rog, citeşte Capitolul 10. Aceea este rugăciunea mea.
Deocamdată, îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru tine. Bucuria mea creşte cu orice suflet care caută slava lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos. Aminteşte-ţi, ai o singură viaţă. Doar una. Ai fost creat pentru Dumnezeu. Nu-ţi risipi viaţa.
31 martie 2003
John Piper

http://rodiagnusdei.wordpress.com/2011/03/16/john-piper-nu-ti-risipi-viata/