Lună: august 2012
POSESIVITATEA
,,Nimeni nu pierde pe nimeni, fiindcă nimeni nu posedă pe nimeni. Asta e adevărata experienţă a libertăţii: să ai lucrul cel mai important din lume, fără a-l poseda.”
Paulo Coelho
Interesul de a poseda este de cele mai multe ori mai mare decat interesul de a face fericita persoana pe care o indragim. De ce?
Logic daca o luam, daca ii faci sa zambeasca, sa fie fericiti pe cei din jur, reusesti sa-i captezi. La fel este si intr-o relatie daca partenerii fac tot posibilul sa mentina o stare optimista, si se ,,strofoaca” pentru fericirea celuilalt eu cred ca ,,se poseda” reciproc. Cand eul este in centrul intereselor noastre, atunci ii posedam pe semeni, cautandu-ne propriile interese. Astfel nu ii mai putem iubi pe apropiatii nostrii ca pe noi insine, precum ne sfatuieste Biblia.
Teama noastra cea mai mare nu trebuie sa fie ca il pierdem pe cel de langa noi, ci ca poate nu este fericit. Intrebarea care ar trebui sa ne framante ar fi ,,Oare este fericit?”; ,,Ce as putea sa fac eu, ca el sa fie fericit?”.
Daca privim la Dumnezeu, vom descoperi Adevarul, cel care ne face liberi. ,,Deci daca Fiul va face slobozi, veti fii cu adevarat slobozi.” (Ioan 8:36). El este singurul care ne poate oferi fericirea fara a ne poseda.
Libertatea consta in identitatea noastra, propriile alegeri, opinii, fapte si dorinte. Dumnezeu ne poate schimba, daca asta e dorinta noastra, fiind singurul care are capacitatea de a ne pastra propria identitate.
Posesivitatea nu tine de legea dragostei, ea vine din partea negativa, ca carei voce nu trebuie ascultata. Din posesivitate rezulta un alt termen negativ si anume gelozia. Gelozia are anumite limite. Pana intr-un anumit punct ea poate fi benefica, motivanta si chiar placuta, cu urmari pozitive, menita sa ne apropie sau….sa ne reapropie. Drept dovada si Dumnezeu ,,se foloseste” de acest termen spunand :,, Eu, Domnul, Dumnezeul tau, sunt un Dumnezeu gelos” (Exod 20:5).
Dumnezeu este indreptatit sa fie gelos, pentru ca totul este de la El. Suntem creatia mainilor Lui si ne doreste ai Sai cu tot ceea ce suntem, lucru usor de inteles. Este normal sa fie gelos atunci cand alegem sa slujim altor dumnezei, inexistenti de altfel.
Insa….cand gelozia trece in extrema opusa, lucrurile se complica. Ea insasi, tinde sa devina un sentiment puternic care ne poseda, lucru evident, deranjant, atat pentru noi, cat si pentru cei dragi, pe care ii dorim mereu in preajma noastra. De ce? Pentru ca noi credem ca avem dreptul si capacitatea de a controla…..credem ca ni se cuvine si il tratam pe semen ca pe un obiect. Si nu este asa.
Sa nu uitam ca schimbarea este o solutie! Totul este posibil cu ajutorul Lui Dumnezeu, cu vointa si ambitie. Si…nu uita, iubeste pe aproapele tau, ca pe tine insuti!
http://revistarespiro.ro/articole-online/posesivitatea/
http://www.denisadumitras.blogspot.ro
Ai un minut sa discutam?
Alergam ca niste nebuni, dintr-o parte in alata, fara sa realizam ca in jurul nostru sunt oameni care au nevoie de ajutorul nostru. Fiind cetateni intr-o comunitate globala, prestigiul alesilor pare sa fie mult mai important decat relatiile obisnuite pe care trebuie sa le dezvoltam atunci cand sustinem ca suntem membrii ai Bisericii lui Cristos. Ma intreb, in timp ce priviti asupra acestui editorial, cand a fost ultima oara cand ati vorbit cu o persoana din biserica dumneavoastra? Cand a fost ultima oara cand v-ati oprit din spectacolul supersitios pentru a ajuta un frate sau o sora care se lupta cu problemele unei generatii schimbatoare? Cand a fost ultima oara cand v-ati decis sa ajutati o persoana care este in cautarea mesajului pe care l-ati descoperit atunci cand cineva a impartasit cu dumneavoastra cel mai important mesaj existen in universul nostru (Evanghelia lui Cristos).
Deseori ma intreb care este motivul pentru care ne-am oprit din a investii in relatiile prieteniilor nostri (care sunt frati si surori in trupul lui Cristos)? Recenta carte, `Costul Uceniciei’ (de Dietrich Bohenfoer) este o carte perfecta pentru o genratatie atat de debusolata precum ceea in care ne regasim cu totii. Se pare ca o relatie autentica necesista persoane care sunt devotate, cu maxima atentie, persoanei Domnului Isus Cristos si inradacinati in Cuvantul vietii, adica Cuvantul lui Dumnezeu.
Pentru Pavel (in 2 Timotei) relatia acetuia cu tanraul Timotei a fost o relatie autentica, o relatie in care ambele persoane au investit nu doar in a se adanci in nemarginita cunoastere a Fiului lui Dumnezeu (Cristos), dar si in incurajarea fratilor care formau Biserica lui Crostos. In zilele noastre, tanjim neincetat dupa acest aspect relational pe care Pavel l-a avut fata de tanarul Timotei. Mai mult, saturatii fiind de esecurile pastoresti si de strigatele celor care tanjec dupa faima si celebritate, dorim sa marturisim aceasi intensitate relationala pe care Biserica din Tesalonic (1 Tes 1) a marturisit-o atunci cand a descoperit mesajul Evangheliei. Aceasta Biserica devenise un trofeu al dragostei fratesti, al iubirii nemarginite fata de cei pierduti, motivand ca urmare alte biserici. Mesjul Evangheliei a devenit mesajul acestora. Cristos! Cristos a fost mesajul acestei biserici antice, atat in relatile acestora cu Dumnezeu cat si fata de cei care venau sa se inchine in mijlocul acestora. Biserica din Tesalonic este o biserica obisnuita dar care detine cu un mesaj deosebit. Aceasta este definita unei biserici care doreste sa investeasca in membrii acesteia.
`Ai un minut sa discutam despre Cristos?` ar trebui sa fie intentia fiecarui crestin care sustine ca este un crestin adevarat. Daca nu avem timp sa impartasim ceea ce am invatat din Cuvantul lui Dumnezeu, ceea ce am experimentat prin aplicarea acestui Cuvant Sfant, ceea ce am marturisit in viata altora care traiesc in conformitate cu Cuvantul lui Dumnezeu, atunci cred ca trebuie sa reconfiguram scopul pentru care sustinem ca suntem crestini sau urmasi ai lui Cristos.
Cu stima si respect,
Cosmin Pascu
CINA DOMNULUI (3)
INVITATIE LA CINA DOMNULUI (1Cor.11:23-32)
Cina Domnului este marele act pe care biserica crestina il sarbatoreste.
Actul in care ori de cite ori il serbam vestim moartea Domnului pina va veni El,(1 Cor.11:26)
Amintindu-ne de moartea Domnului Isus cind serbam cina ,ne gindim la cruce la Golgota ,la locul unde a suferit pentru noi pacatosi.
– Dar gindindu-ne la moartea lui Isus ne aducem aminte de trecutul fiecarui om si anume :
noi eram pacatosi, calificati pentru iad[good for nothing] prin moartea Lui am devenit de fapt copii a lui Dumnezeu in urma ce l-am acceptat Domn si Mantuitor al vieti noastre..
– Uni s-au vazut biruitori cind a murit Hristos dar vai de ei, bucuria l-ea fost de scurta durata ,pentruca El a inviat din morti.
-Pentru unii moartea lui Isus a fost o mare sansa :
– a libertati ,pentru Baraba.
– a vieti vesnice,a tilharului si a tuturor oamenilor ce cred in Isus.
– a unui nou inceput,sutasul roman, Petru,Pavel si atatia alti.
– a unei nasteri din nou.
(vers.26) ne spune caci vestind moartea Lui,noi de fapt ne gandim la revenirea Lui.
De aceia apostolul ne spune sa ne judecam singuri ca sa nu fim judecati si pedepsiti o data cu lumea.
Isus ne invita la cina ,sa avem partasie unii cu alti si cu EL,apoi nedespartiti inmpruna in vesnicii
AMIN
Semnul dezlantuirii (2004)
Un film artistic despre creştinism şi cipuri. Este o reprezentare a viitorului societăţii noastre în timpul apropiat, atunci când Antihristul va guverna lumea, şi cei ce nu vor dori să primească aceste cipuri vor fi omorâţi!
Cei care îşi vor păstra credinţa creştină până la urmă, până la sfârşit, vor fi omorâţi, însă ei vor câştiga. A mai ramas foarte puţin timp, până când va veni dictatorul mondial, şi creştinii dar şi cei din celelalte religii vor fi ucişi dacă nu vor primi semnul fiarei 666 încorporat în cip. Şi suntem la un pas de acest eveniment final al epocii în care trăim. Orşiunde putem deja observa semnul 666 cel mai bun şi evident exemplu este bar-code de pe orice produs comercial. Deasemenea 666 este ascuns şi în banda magnetică a cardurilor noastre bancare. Îar Romania a avut nefericirea să introducă începând de la 1 ianuarie 2009 paşapoarte cu date biometrice care deasemenea şi evident conţin 666. Aceste paşapoarte în curând se vor implimenta pe tot globul. Însă punctul final va culmina cu trecerea de la paşapoarte biometrice la cipuri, care se vor implanta sub piele.
Puţini sunt cei ce cred în această realitate. Ei văd în aceasta nimic altceva decât un sistem sigur de securitate şi o comoditate mai eficientă. Iar referitor despre numarul 666, aceasta pentru ei sunt doar nişte aberaţii şi superstiţii tâmpeşti.
Şi totusi cei ce vor rezista până la urmă această luptă finală, cei ce vor muri pentru Hristos, vor primi Împărăţia Cerurilor şi vor sta în dreapta Mielului.
