Frumuseţea-i trecătoare…
Mulţi o spun dar nu-nţeleg
Căci pun preţ pe-nfăţişare
Şi adesea o aleg!
Frumuseţea-i o podoabă
Care ochii îi încântă
Dar se duce-aşa degrabă
Şi-apoi înima-ţi frământă…
Căci dacă-a plecat degrabă
Frumuseţea de pe chip
Apoi, omule te-ntreabă
Ce-a rămas din ea? Nimic!
Dar comoara cea mai sfântă
Ce-are omul pe pământ
Este sufletul ce-ncântă
Este mierea din cuvânt…
Frumuseţea-i trecătoare
O ştii tu…o ştiu şi eu…
Dar iubirea e o stare
Ce-o zideşte Dumnezeu!
Vulcan-25-07-2014 Maria Luca
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 