Vremea de acum…


Maria Luca

Doamne…e atâta ură
Ce sufocă dragostea
Şi aleargă omenirea
Pe un drum unde-i pieirea
Lipsită de pacea Ta!

Sunt atâtea lacrimi Doamne
Şi suspine…şi dureri…
Glasuri care-n rugăciune
Cheamă tainic al Tău Nume
Să le dai din cer puteri…

Sunt şi oameni ce mai caută
Adevărul pe pământ…
Ei nu ştiu…nu înţeleg
Că-adevărul pur…întreg
Este sfântul Tău Cuvânt!

Doamne-atâta nedreptate
Ce triumfă…mă-nfioară…
Nu-nţeleg de ce-i aşa
De ce plânge dragostea?
Mă întreb a câta oară?

Azi Te rog…Te rog Părinte
Mai trimite Har de sus…
Lasă ploaie de iubire
Peste-ntreaga omenire
Să iubim cum Tu ai spus!!!

Vulcan-03-09-2014     Maria Luca

Gr.de tineri – Voi fi cu tine ,Eu îți promit


Vestimentatia intre normalitate si seductie (5) – Nelu Brie


Ce-i de facut?

Intai de toate, cred ca trebuie sa recunoastem autoritatea sfintelor Scrpituri cu  privire la etica vestimentara. Doar 3 texte as citi:

  • 1 Timotei 2:9-10 – Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, 10 ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase. Va rog sa observati nuanta.Este vorba de profilul moral ale femeilor care pretind  despre ele ca sunt evlavioase. Acesta-i cuvantul lui Dumnezeu si el trebuie primit si adancit in inimile noastre. 
  • 1 Petru 3:3-4 – 3 Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, 4 ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. Iata ce cuvant. 
  • Deuteronom 22:5 – 5 Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti; căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului Dumnezeului tău.

Ce-i de facut? 

  1. Intai de toate, ce-i de facut pentru o femeie? Cred ca primul lucru care trebuie sa-l facem, stimate surori, este sa ne pocaim de modul neglijent si neintelept in care v-ati lasat inghitite de standardele acestei lumi. Si cand am zis sa ne pocaim, m-am gandit si la noi ca pastori care am vazut si am tacut. Trebuie sa ne pocaim , sa va pocaiti de acest mod neglijent. Ati fost pricina de poticnire. Isus a spus ca decat sa fi pricina de pacatuire pentru cineva, mai bine ti s-ar lega o piatra de gat  si sa fi aruncat in mare. Mai bine sa-i fi scos ochiul sau taiat mana si piciorul decat sa fi pricina de pacatuire. Trebuie sa venim serios inspre noi si sa cerem lui Dumnezeu iertare. Poate n-ati stiut pana acum, dar va chem sa venim impreuna la Domnul Isus si in seara aceasta sa-I cerem iertare. Sa-I cerem iertare ca in mod constient sau poate inconstient  ne-am constituit o pricina de pacatuire pentru cineva care a venit sa-L caute pe Dumnezeu. Problema trebuie abordata foarte serios. De buna seama, nu vorbim aici de extreme, nici de genul legalismului sau libertinismului, este vorba doar de curatia inimii. 
  2. Va trebui apoi sa mergeti la garderoba dvs. si sa indepartati acele articole vestimentare, care imbracate, pot constitui magneti pentru ochii unui barbat. Va zice cineva: “Frate, dar cu ce ma mai imbrac?” Ai o problema. Cinci saptamani la rand cu aceasi rochie la biserica? Si noi o sa zicem: “Aleluia!” Daca trebuie, putem sa facem si o colecta. Dar nu asta-i problema.
  3. Va trebui apoi sa luam o decizie  ferma de a pastra standarde morale inalte si de-a evita cu desavarsire  purtarea unei vestimentatii nepotrivite. Cultura contemporana pop si porno face ravagii in lume si presiuni acerbe in biserica.

Ce-ar trebui sa faca un sot sau un tata?

  1. Dati-mi voie sa va spun, stimati  barbati, si noi avem o responsabilitate, cand pregatindu-te sa iesi din casa, ai observat ca sotia ta nu s-a imbracat cum se cuvine, uita-te la ea cum se uita un barbat la o femeie. Si te va intreba: E bine asa? Sa-i spui: “Draga mea,” dar cu toata dragostea si cu bunavointa, “Tu esti foarte frumoasa, dar cum arati acum e numai pentru mine. Uite, rochia asta, nu e potrivita sa iesi din casa asa.” Ceea ce e rezervat doar pentru tine, stimati soti, nu trebuie sa oferi altora. Explica-i cu dragoste. Arata-i cum gandeste un barbat. Si daca nu vrea sa asculte, atunci sa fi ferm, sa-i spui: “Esti sotia mea si din casa nu iesi asa.” Punct. Trebuie sa fim fermi.
  2. Acelasi lucru si cand fiica  exercita presiune. Uneori am impresia ca ne incadram noi barbatii la Isaia 56:10. E un cuvant cu talc. Toţi păzitorii lui sunt orbi, fără pricepere; toţi sunt nişte câini muţi, care nu pot să latre; aiurează, stau tolăniţi şi le place să doarmă. Apoi, daca asa esti tu barbat in casa ta, ca tata, ca sot – caine care nu musca, nici macar nu latra.

Da-mi voie sa-ti spun ca nu esti ceea ce ar trebui sa fi. Dumnezeu ne va cere seama si socoteala pentru ceea ce se intampla in casele noastre si slujitorilor din bisericile in care sunt asezati lucratori. Voia lui Dumnezeu este sfintirea noastra. In incheierea acestui cuvant, stimati frati, stimate surori, dati-mi voie sa va spun ca mi-a fost foarte greu sa-l rostesc. Si nu mi-as dori sa vin in curand asupra acestui subiect. Dar dvs. veti hotari cand. Va rog ca biserica sa ne pastram decenta. Va rog sa ne intelegeti, ca pastor, ca nu ne face nici cea mai mica placere sa vorbim asemenea mesaje care creeaza o stare de discomfort. N-avem nicio satisfactie sa atingem asemenea subiecte. Nu. De ce oare unele dintre dvs.  trebuie sa interpreteze tacerea pastorului ca aprobare? De ce oare ne fortati, ne obligati sau nu stiu cum sa zic, sa rostim mesaje care am vrea altceva sa fie? Dar daca asa trebuie, asa sa fie. Imi doresc din suflet ca Dumnezeu sa ne binecuvanteze. Cine s-a sfintit sa se sfinteasca mai departe, iar cine a gresit, sa se intoarca la Dumnezeu cu cainta adanca, la Dumnezeul care are indurare, binecuvantare. Slavit sa fie numele Lui. Si dati-mi voie sa va chem acum, ca soti si tati sa ne rugam pentru familiile noastre. Am pe inima sa avem un moment de rugaciune in care sa ne rugam ca familii. Unii dintre dvs. stati langa olalta si va sade bine. Altii sunteti cumva separati. Hai sa ne ridicam in picioare acum si in momentul acesta in care suntem in picioare, cumva cautati, tatii, sa stati langa fetele voastre si sa va rugati lui Dumnezeu impreuna si sotia, mama sa fie acolo, sa va rugati pentru fetele voastre impreuna, ca familie. O rugaciune in care sa cerem lui Dumnezeu protectie si binecuvantare si har peste casele noastre. sa cerem lui Dumnezeu protectie peste biserica in care ne gasim si voia lui Dumnezeu sa se faca in vietile noastre.Incepem sa ne rugam si daca e nevoie, faceti aceasta miscare despre care am vorbit. Ne rugam.

http://rodiagnusdei.wordpress.com/

Daniel Răducanu – Înalta chemare (Predică)


Rușine e când… Nicolae Geantă


admitere_liceu_2011_08450300

Două liceence de-a doișpea. La intrarea-n colegiu fac de serviciu pe școală. Una stă în picioare. Cealaltă pe scaun. Îmi zâmbesc când trec pe lângă ele. Pe măsuță e-o Biblie albastră, parțial ascunsă sub rucsac. “A cui e?”. “Nu e a mea!”, a răspuns ca și cum ar fi fost o rușine, fata de pe scaun. “E a… ei!”.

I-am spus fetei că nu e o rușine să ai Biblia în ghiozdan. Rușine e să ai pachetul de țigări în buzunar. Nu e rușine să fi creștin în liceu. Rușine e să nu ști nici măcar o rugăciune după sute de ore Religie. Nu e rușine dacă n-ai facebook. Rușine e să fii cunoscut pentru zoaiele postate pe net.

Nu e rușine să ai 20 de ani și să-ți fi păstrat fecioria ne-ntinată. Rușine e să te fi prostituat deja. Nu e rușine să fii căsătorită în clasa doișpea, e rușine să trăiești în concubinaj. Și mai rușine e să fii prada oricărui băiat. Le-am spus amândurora că, deși nu promovez asta, nu e rușine nici să fii liceeancă gravidă! (Au făcut ochii cât cepele). Rușine e să avortezi! Poate chiar într-o pauza dinaintea tezei de mate…

Nu-i o rușine să ai mulți prunci ori să nu poți cumpăra jeanși scumpi odraslelor. Rușine e să-i abandonezi ca pe niște pisoi la capăt de pod. Nu-i rușine când ceri, ci când furi! Nu-i rușine când muncești necalificat, ci când ești leneș. Nu-i rușine să vorbești despre Hristos, să fii pocăit. Ci să descânți cu berea pe masă și cu scrumiera la cap.

Nu-i rușine să fii creștin înstărit, bogat. Rușine e să ai strabism pentru punga de la colectă, ori să n-auzi simfonia stomacului celui sărac. Nu-i rușine să falsezi cântând lui Hristos. Rușine e să fii manelist cu voce de aur!

Pentru unii predicatori/păstori conservatori vreau să fac o remarcă: nu-i rușine să ai școală, e rușine să nu ai studii și să te crezi superior! Mai ales de la amvon! Nu-i rușine să ai schiță de predică în Biblie. E rușine să faci din timpul alocat lui Dumnezeu un ghiveci călugăresc. Duhul nu plictisește, nu ucide. Și nu-i nici dezordonat…

Trăim într-o societate cu scara valorilor inversate. Unde anormalul e promovat ca normal. Iar normalilor trebuie să ne fie rușine că suntem normali… Nu ne cerem însă scuze pentru asta!

Domnului Isus nu i-a fost rușine de nimic! Nici măcar că ne-a ales pe noi să-i slujim cu stângăcie… Dumneavoastră ce considerați rușine?

Nicolae Geantă – www.ciresarii.ro