Copilul Meu…mai trec şi azi
Cu daruri prin cetate
Dar tu ai sufletu-ntristat
Şi porţile-ncuiate…
Mai trec şi azi copilul Meu
Cu pace şi iubire
Dar sufletu ţi-e zbuciumat…
Nu vezi a mea venire…
În jurul tău sunt mulţi ce vin
Să bea din apa vieţii….
Tu ce aştepţi? E timp de har!
Sunt zorii dimineţii!
Acum te chem, copilul Meu…
N-auzi a Mea chemare?
Eu ţi-am vorbit de multe ori
De ceruri şi salvare!
Nu simţi în pieptul tău un dor
Ce zboară către stele?
Este sămânţa ce-am sădit….
Sunt lacrimile Mele!
Căci pentru tine-am plâns atunci
Pe cruce la calvar
Şi mi-am dat viaţa….fiul Meu
Să ai salvarea-n dar!
Copilul Meu…mai trec şi azi…
Şi azi te chem să vii
Căci te doresc cu gelozie
Cu Mine-n veşnicii!
Vulcan-13-04-2014 Maria Luca
Autor: Biserica Maranata Vulcan
Dana Lăcătușu din Reșița (Ești Stâncă de veacuri…)
Săptămana Patimilor: LUNI
Fiecare zi este importantă, reprezintă darul lui Dumnezeu! Ești viu, binecuvântat și puternic…
Pentru noi, pământenii, sunt zile și zile, de unele ne aducem aminte cu bucurie, dar sunt atâtea pe care, încercăm să le ștergem din memorie, datorită amintirilor neplăcute.
Ne-a dat Dumnezeu harul, de a intra în ceea ce creștinii numesc Săpămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, o perioadă bine reprezentată în Scriptură, zile pline de o activitate intensă spirituală, ultima săptămână pe care Domnul Isus Cristos a petrecut-o pe pământul acesta.
În fiecare zi, Domnul a făcut ceva important pentru noi, de referință pentru viața noastră.
Vă lansez o invitație, haideți să privim împreună în Scriptură, și să vedem CE A FĂCUT ISUS, în aceste zile ale sărbătorii…
-să ÎNVĂȚĂM
-să căpătăm prin studiu ÎNȚELEPCIUNE
-să ne ÎNCREDEM în dragostea și bunătatea lui Dumnezeu pentru noi.
A fost o zi de luni, o putem numi ZIUA AUTORITĂȚII, o…
Vezi articolul original 32 de cuvinte mai mult
Slujba din 13 aprilie 2014 a.m. Bis.Maranata Vulcan
Primăvara ca o stare
Înfipt în anotimp până-n plăsele
Mă împrimăvărez în verde viu,
Şi-nseninat de cerul azuriu
Sorb seve noi, dorind să scriu cu ele.
Mă năpădesc cuvintele nescrise
Când primăverii îi plătesc tribut,
Căci frumuseţea nu-i doar atribut
Ci viaţă nouă afluind prin vise.
Şi văd, înfăşurat în foi de viaţă,
Că primăvara nu-i doar anotimp,
Este o stare dincolo de timp,
Este trezire, este dimineaţă.
E învierea simţurilor toate
Spre bine, spre frumos, spre adevăr,
E neprihana florilor de măr
De roua dimineţii sărutate.
Trăind, deci, primăvara ca o stare
Ca înviere, ca dorit dezgheţ,
Văd scrisul îndurării mai citeţ
Şi-aud mai clar a cerului chemare.
Iar inima-mi, Părinte, vrea să-Ţi ceară,
Cu un demers cu totul exploziv:
Condamnă-mă, Te rog, definitiv
La o eternă, sfântă primăvară.
Amin
Vulcan, 12 aprilie 2014 Simion Felix Martian
