La sfarsitul anilor 1990, un grup de cercetatori s-au adunat pentru a evalua daca Isus a spus cu adevarat tot ceea ce scriitorii au reprodus in paginile Evangheliei. Desi criteriile dupa care acesti experti au evaluat cartile Noului Testament erau extrem de subiective, demersul acestor teoreticieni reuniti in ceea ce ei au numit „Seminarul Isus” a atras atentia mass-mediei internationale, care dorea sa afle ce inseamna „credinta crestina” din perspectiva unor oameni de stiinta.
Marcus Borg, un lider al „Seminarului Isus”, referindu-se la Invierea Domnului, a spus: „Cand eram copil, mi se spunea adeseori si credeam ca Pastele inseamna ca Isus a inviat literalmente din morti. Dar acum, vad ziua de Paste intr-un mod foarte diferit. Pentru mine, este irelevant daca mormantul era gol sau nu ori daca de Paste s-a intamplat ceva remarcabil cu corpul fizic al lui Isus”.
Ca si copil, Borg a avut dreptate. Ca adult, desi considerat un purtator de cuvant al crestinismului, el a gresit. Ceea ce Borg sustine, adica faptul ca este irelevanta invierea fizica a lui Hristos, apostolul Pavel a considerat ca este absolut esential pentru credinta crestina. Pavel a scris corintenilor: „Daca n-a inviat Hristos, credinta voastra este zadarnica, voi sunteti inca in pacatele voastre,si prin urmare, si cei ce au adormit in Hristos sunt pierduti. Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus nadejdea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii!”(1 Corinteni 15:17-19).
Invierea fizica a lui Iisus Hristos este piatra de temelie a rascumpararii, pentru oamenii de pe intregul pamant. Fara invierea lui Hristos nu exista crestinism.
Invierea este fizica
Desi crezul crestin specifica in mod indubitabil, „cred in invierea trupului”, cei mai multi crestini neaga acest lucru, avand tendinta de a spiritualiza invierea mortilor. Ei nu resping doctrina, dar neaga sensul sau esential: o revenire permanenta la o existenta fizica intr-un univers fizic.
Doua treimi din americanii care cred in invierea mortilor, sustin totusi ca nu vor avea corpuri dupa inviere, dar acest lucru este un non-sens. O inviere fara trup, este ca un rasarit de soare fara soare. Nu exista asa ceva. Invierea inseamna ca vom avea corpuri. Daca nu am avea corpuri, inseamna ca nu am inviat!
Doctrina biblica a invierii mortilor incepe cu corpul uman, dar se extinde mult dincolo de el. RA Torrey scrie „Noi nu vom fi spirite fara trup in lumea care va veni. Vom fi spirite rascumparate, in trupuri rascumparate, intr-un univers rascumparat”. Este, prin urmare, important ca noi sa nu intelegem invierea mortilor doar ca un punct din doctrina, ci trebuie sa intelegem ce semnifica afirmatia despre inviere.
In Geneza 2:7 scrie: „Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu”. Cuvantul ebraic pentru „suflet viu” este nephesh , de multe ori tradus „viata fizica”. Adam a devenit nephesh atunci cand Dumnezeu a creat din tarana corpul sau si i-a suflat in nari suflare de viata. El nu a fost o fiinta umana vie decat atunci cand a avut atat componenta materiala (fizica) cat si componenta imateriala (spirituala). Astfel esenta omului nu este doar spiritul, ci a spiritului unit cu corpul. Nu poate exista o componenta fara cealalta, corpul reprezentand pe fiecare om tot atat de mult cat si spiritul il reprezinta. Corpul nu este doar „casa spiritului”, asa cum foarte multi oameni inclina sa creada. Aceasta credinta falsa a fost inoculata de christoplatonism si a influentat negativ omenirea.
Din punct de vedere christoplatonic, sufletele noastre doar ocupa corpul nostru. Filozofia „crestinata” de Platon sustine ca sufletul omului ar putea exista in mod natural sau chiar in mod ideal intr-o stare in afara trupului…
Isus nu a inviat doar in spirit. A inviat si in trup, iar marturiile Bibliei sustin acest adevar, esential pentru mantuirea fiecaruia.
In pasajele care urmeaza Isus le arata clar ucenicilor ca a inviat intr-un trup de carne, nu in duh:
Luca 24:36-42 Pe cand vorbeau ei astfel, insusi Isus a stat in mijlocul lor si le-a zis: „Pace voua!” Plini de frica si de spaima, ei credeau ca vad un duh. Dar El le-a zis: „Pentru ce sunteti tulburati? Si de ce vi se ridica astfel de ganduri in inima? Uitati-va la mainile si picioarele Mele, Eu sunt; pipaiti-Ma si vedeti: un duh n-are nici carne, nici oase, cum vedeti ca am Eu.” (Si, dupa ce a zis aceste vorbe, le-a aratat mainile si picioarele Sale.) Fiindca ei, de bucurie, inca nu credeau si se mirau, El le-a zis: „Aveti aici ceva de mancare?” I-au dat o bucata de peste fript si un fagure de miere.
Ioan 20: 26-29 Dupa opt zile, ucenicii lui Isus erau iarasi in casa; si era si Toma impreuna cu ei. Pe cand erau usile incuiate, a venit Isus, a stat in mijloc si le-a zis: „Pace voua!” Apoi a zis lui Toma: „Adu-ti degetul incoace si uita-te la mainile Mele; si adu-ti mana si pune-o in coasta Mea; si nu fi necredincios, ci credincios.” Drept raspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu si Dumnezeul meu!” „Tomo”, i-a zis Isus, „pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vazut, si au crezut.”
Asadar, noi nu trebuie fim speriati de gandul mortii, caci moartea nu este decat o trecere, un prag, iar noi murim cu nadejdea Invierii. Invierea Domnului Isus este cel mai important lucru care s-a petrecut vreodata pe acest pamant.
Sursa: christianity.com
Duminică dimineaţa, în drum spre Bărbuleşti, în timp ce mă rugam în maşină, Dumnezeul mi-a şoptit: „Vă place mult să vorbiţi despre un Hristos răstignit. Predicaţi oamenilor mai des un Hristos înviat!”.
