Cum sa gasesti partenerul potrivit si sa construiesti o casnicie de durata


casatorie altar

Săptămâna aceasta s-au împlinit treizeci de ani de când am stat înaintea altarului și am jurat să-i fiu credincios soției mele, Debora. Deoarece eram implicat într-o lucrare creștină de evanghelizare a studenților nu aveam foarte mulți bani, dar pentru soția mea nu era important faptul că toate bunurile noastre încăpeau în mașina mea, o Honda veche. Ea mă iubea, eu o iubeam și știam că Cel care ne-a adus împreună era Isus. Acesta era lucrul de care aveam nevoie pentru a începe viața împreună.

Căsnicia noastră nu a fost niciodată perfectă (am avut prima ceartă după ce ne-am întors din luna de miere), dar am învățat să-L păstrăm pe Isus în centrul relației noastre. Datorită Lui căsnicia noastră a rezistat timp de 30 de ani, în ciuda furtunilor și provocărilor. Când prietenii mei mai tineri îmi cer sfatul în ceea ce privește alegerea partenerului potrivit, le împărtășesc câte ceva din experiența mea.

Acestea sunt 10 lucruri pe care ar trebui să le faci dacă vrei să găsești persoana potrivită cu care să te căsătorești:

1. Păstrează-L pe Isus pe primul loc în viața ta. Unii creștini își doresc atât de tare să se căsătorească, încât fac din dorința aceasta un idol. Încredințează-I lui Dumnezeu dorința Ta. Am așteptat până la vârsta de 25 de ani ca să mă căsătoresc cu Debora și de multe ori I-am spus Domnului că aș putea rămâne singur, dacă acesta era planul Lui pentru mine. Voiam să mă căsătoresc, dar știam că Isus trebuie să fie prioritar în viața mea. Am păstrat viu în inima mea ceea ce scrie în Psalmul 37:4: „Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.” Acesta a fost versetul pe care l-am scris și pe invitația noastră de nuntă.

2. Crede că Dumnezeu te va binecuvânta cu un partener minunat. Unii se îngrijorează că supunându-se voii lui Dumnezeu în ceea ce privește alegerea partenerului, El îi va obliga să încheie legământul căsătoriei cu o persoană de care nu sunt atrași. E o nebunie! Tatăl vrea să te binecuvânteze. Persoana pe care El o va pregăti pentru tine nu va fi perfectă (nici tu nu ești perfect/ă!), dar te vei bucura dacă Îl vei lăsa pe El să facă alegerea.

3. Lasă-te condus de Duhul Sfânt. Nu cred că există numai un singur mod prin care poți să-ți găsești un partener. Unii se întâlnesc la biserică, alții se cunosc prin intermediul site-urilor de socializare, cum ar fi: eHarmony, Match.com. Cunosc chiar și oameni din India ale căror căsnicii au fost aranjate de părinții lor! Cheia este să-I permiți Duhului Sfânt să te conducă înspre acest proces. Ca și tânăr, am fost inspirat de povestea biblică a lui Isaac și a Rebecăi și I-am cerut lui Dumnezeu să-mi arate care va fi soția mea. El a împlinit lucrul acesta. Am știut că Debora o să fie soția mea, dinainte să avem prima noastră întâlnire.

4. Așteaptă timpul hotărât de Dumnezeu. Știu tipi care au făcut greșeala să se îndrăgostească înainte să-și dea seama că sunt cu fata nepotrivită. Las-o mai moale! Căsătoria este cea mai importantă decizie pe care o iei în viață. Ia în considerare toate opțiunile și apelează la discernământ. Dacă te grăbești, în ceea ce privește căsătoria, mai târziu o să regreți lucrul acesta.

5. Caută o persoană care e compatibilă cu tine din punct de vedere spiritual. Nădăjduiesc că fiecare știe deja că nu ar trebui să se căsătorească cu un necredincios. Dar nu poți nici să te căsătorești cu orice creștin! Chiar și în biserică e plin de oameni a căror moralitate și a căror credință e șubredă, de persoane care hoinăresc pe site-uri creștine de socializare. Fii atent la impostori/oameni falși și fugi cât poți de departe de agenții Satanei. Păstrează-ți standardele ridicate. Dacă te mulțumești cu puțin, căsătorindu-te cu un creștin căldicel, va trebui să-l împingi tot timpul de la spate.Căsătorește-te cu persoana care te provoacă să rămâi în clocot pentru Dumnezeu!

6. Caută confirmarea. După ce ați ieșit împreună o perioadă s-ar putea să simți că ai găsit persoana potrivită, dar nu te grăbi să iei o decizie. Cere-I lui Dumnezeu să-ți confirme că faci alegerea potrivită. De asemenea, poți să-i ceri mentorului și pastorului tău să se roage pentru tine în ceea ce privește călăuzirea. Dacă ai găsit persoana potrivită, Domnul îți va da undă verde. Dar dacă oamenii spirituali care te iubesc te avertizează și-ți spun să eviți persoana cu care te întâlnești, nu le respinge sfatul. S-ar putea ca Dumnezeu să te păzească de o relație dezastruoasă.

7. Asigură-te că ești pregătit pentru căsătorie. Chiar dacă ai găsit persoana potrivită, nu te gândi că e timpul să-ți programezi nunta. Mai întâi fă-ți socotelile. Ai cumva probleme cu mânia? Apelează la un consilier. Vă permiteți ca fiind căsătoriți să plătiți cheltuielile? Ai de achitat mai întâi anumite datorii? Fii practic! Dragostea e minunată, dar nu suficientă pentru a plăti chiria.

8. Când a sosit timpul, activează farmecul. Dumnezeu a creat romantismul. Când știi că ești îndrăgostit de persoana potrivită poți să sărbătorești cu ocazia logodnei. Fie că e vorba de trandafiri, ciocolată, o cină romantică sau o plimbare pe plajă, puteți construi ceva memorabil care să rămână permanent în căsnicia voastră.Romantismul va întări legătura dintre voi.

9. Păstrează-ți hainele pe tine și fii cu picioarele pe pământ până în ziua nunții. Cel mai groaznic mod în care poți să distrugi o logodnă este să te implici în relații sexuale premaritale. Odată logodiți, discută cu viitorul tău partener despre modul în care veți respecta limitele sexuale până în momentul în care vă veți jura credință unul celuilalt. Eu și soția mea ne-am păstrat curați în perioada logodnei și când ne-am jurat credință în fața altarului am avut o conștiință curată. Nu lăsa ca pofta să-ți fure această binecuvântare. Cei care întrețin relații intime înainte de căsătorie nu mai au încredere unul în celălalt după căsătorie.

10. Participă la cursuri de consiliere premaritală. Mulți slujitori nu căsătoresc un cuplu dacă acesta refuză să participe la consiliere premaritală. Interesează-te dacă biserica ta se ocupă de consiliere premaritală sau dacă puteți să vă întâlniți cu un cuplu cu experiență, în care aveți încredere, ca să discutați despre comunicare, finanțe, sex, planificare familială și principii maritale de bază. Nu te gândi că știi ce înseamnă să fii căsătorit. Fiecare sfat pe care îl vei primi te va ajuta!

Nu uita: O căsnicie de durată nu implică numai două persoane. În Eclesiastul 4:12 scrie: „… şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.” O căsnicie de durată implică un soț, o soție…și Îl implică pe Isus. Dacă Îl chemați pe Isus să vă susțină căsnicia, încă de la început, sunt sigur că va fi o căsnicie de durată.

Articol preluat de pe site-ul Charisma Magazine. Tradus cu permisiune.

Citeste mai mult la http://alfaomega.tv/viata-spirituala/familie-relatii/3159-cum-sa-gasesti-partenerul-potrivit-si-sa-construiesti-o-casnicie-de-durata-de-lee-grady#ixzz39owZRsSB

Cum să învățăm să iubim!


Inspirată de un articol scris de Joyce Meyer, o femeie specială a Lui Dumnezeu, m-am gândit să scriu despre arta de a învăța să iubești!

Oricât de lungă ar fi viața noastră, nu vom înceta niciodată să învățăm. În fiecare minut al fiecărei zile apar noi oportunități de a învăța ceva ce nu am știut niciodată  până atunci. Atâta vreme cât suntem deschiși și dispusi să primim, Dumnezeu va continua să ne învețe câte ceva în fiecare zi.

Și eu încă învăț și știu că acest proces nu se va termina niciodată. Ceea ce Dumnezeu mă învață în fiecare zi despre dragoste, continuă să îmi schimbe viața. Îi spun Domnului uneori, “Doamne, te rog să elimini din viața mea tot ce mă blochează și mă trage înapoi. Te rog să depărtezi  orice lucru mărunt sau nu, care nu mă lasă să umblu în dragoste și mă împiedică să descopăr adevărata împlinire a vieții mele!” . Cu alte cuvinte, “Doamne, fă-mă să mă topesc în iubirea Ta și adu-mă în locul în care să pot umbla cu tot ce sunt, complet, în dragoste!”

Unul dintre cele mai importante aspecte pe care l-am învățat despre dragoste este renunțarea la egoism, caracterizată în Biblie ca o dorință de a ne sacrifica propriile dorințe pentru îndeplinirea dorințelor celorlalți. Adevărata dragoste se va adapta și ajusta întotdeauna pentru a răspunde nevoilor și dorințelor celor de lângă noi (și a tuturor oamenilor).

Este imposibil pentru cei care au ales să se topească în dragoste, să fie egoiști. Dumnezeu i-a învățat cum să fie în totalitate adaptabili și la dispoziția celorlalți. Oamenii egoiști, pe de altă parte, au inimi împietrite. Este foarte dificil pentru ei să învețe ceva, mai ales dacă este vorba despre sacrificiul de sine. Aceștia se așteaptă ca toți cei din jur să se adapteze lor și nevoilor lor, pur și simplu nu știu cum să procedeze și să răspundă nevoilor altora, devenind nervoși, triști sau supărați.

Să învățăm să ne adaptăm și  să răspundem nevoilor și dorințelor celor din jur, este un proces dificil. Fiecare dintre noi va trece mai devreme sau mai târziu prin acest proces. Să fiu sinceră, nici mie nu mi-a fost ușor, mai ales în căsnicia mea. Dacă vroiam să se întâmple ceva, trebuia să fie în felul meu și mă supăram dacă lucrurile nu decurgeau așa. Eram  deseori egoistă și tot ceea ce îmi doream trebuia să se întâmple cât mai repede, în termenii stabiliți de mine. Îmi era foarte greu să mă adaptez și să dau prioritate nevoilor soțului meu. Dar Dumnezeu a lucrat la inima mea, și încet încet am început să văd lucrurile diferit și să conștientizez mai mult nevoile lui și ale celor din jur. Aceeași luptă am avut-o și în ce privește hainele. Mi-a plăcut întotdeauna și am fost pasionată de tot ce înseamnă modă, răsfoiam Vogue  și Allure (celebrele reviste de modă din SUA), eram tot timpul atentă la tot ce se întâmplă în fashion, eram prima la originalitate în îmbrăcăminte și chiar am primit multe complimente în perioada cât am fost “în lumina reflectoarelor”, când am fost prezentator tv la MCM România și solistă în trupa mea, Camioane’n Mulțime. Îmi plăceau peste măsură hainele  și  îmi luam mai multe decăt puteam purta. Deși eram o persoană darnică în general, când venea vorba de hainele din dulapul meu, nici nu încăpea discuție să dau ceva. Mai ales când plecam din țară, veneam cu valize întregi din cele mai speciale și unice modele vestimentare.

Dar și în această privință Dumnezeu a făcut minuni și am ajuns să dăruiesc cu toată bucuria și din toată inima hainele și gențile cele mai scumpe, la care țineam cel mai mult, unor persoane pe care Domnul mi le-a pus pe inimă. E atât de minunat să dăruiești, ai o bucurie mult mai mare când dai, decât când primești!!! Dumnezeu mi-a arătat ce înseamnă compasiunea, m-a învățat să știu să fiu disponibilă și să răspund mai întâi nevoilor altora decât celor personale. Și încă învăț!

Pas cu pas, am început să înțeleg și să aleg să învăț în fiecare clipă să umblu în dragoste, în orice domeniu al vieții mele. Am învățat să mă adaptez și să las deoparte nevoile mele de cele mai multe ori, pentru a da prioritate și a răspunde cu promptitudine nevoilor celorlalți, fie că sunt membrii ai familiei, prieteni sau doar oameni care au nevoie de ajutor. Am învățat și învăț continuu cum să arăt dragoste în feluri diferite, pentru persoane diferite. Nu toți oamenii au nevoie de același fel de ajutor și suport din partea noastră. Uneori, poate unul dintre copiii noștri are nevoie de mai mult din timpul nostru personal, decât ceilalți. Poate unul dintre prietenii nostri are nevoie de mai multă încurajare decât ceilalți. Toți cei care au nevoie de noi, au nevoie în diferite feluri. Vă întrebați poate dacă am avut sau am momente când mă simt depășită și obosită în a-i ajuta pe cei din jur…Da, sigur că am avut și poate mai am…noi toți avem uneori, astfel de momente când ne simțim copleșiți și epuizați…Dar atunci când trec prin asemenea clipe, îmi amintesc că Dumnezeu îmi dă har și soluții divine pentru orice situație sau lucrare pe care El mi le încredințează, că sunt atât de binecuvântată să fiu iubită și să pot iubi, să fiu folosită spre slava și Gloria Lui.

Nu este de ajuns să spunem oamenilor că îi iubim… și cei egoiști fac asta; important este să arătăm prin faptele și comportamentul nostru că îi iubim, să fim mereu disponibili nevoilor oricărui om, să dăm de mâncare celor care nu au ce mânca, să îi adăpostim pe cei care nu au unde locui, să îi îmbrăcam pe cei care nu au ce pune pe ei… să avem grijă de văduve și orfani, de cei care sunt în suferință fizică sau sufletească și au nevoie de dragoste, de rugăciune, de ajutor financiar sau de orice altă natură.

Este cu adevărat minunat când te dăruiești și te dedici în slujirea și ajutorarea celor din jur, celor care au atâta nevoie de dragostea Lui Dumnezeu, au atâta nevoie de Isus. Doar să spunem cuiva “Te iubesc” nu este de ajuns. Trebuie să mergem dincolo de aceste cuvinte și să acționăm ca atare, să facem ceva concret pentru acea persoană, să o ajutăm cu ceea ce are nevoie, fie că este vorba de soțul/soția noastră, de copiii noștri, de vecini, colegi, prieteni, cunoștinte, oameni pe care abia i-ai întâlnit, străini sau chiar dușmani (oameni care ne-au făcut rău). Umblând cu adevărat în dragoste ne vom vedea salvate căsniciile, copiii se vor întoarce către părinți, lucruri minunate ni se vor întâmpla când vom învăța să ne topim în dragostea Lui Dumnezeu, când vom alege să ne micșorăm pentru ca El să crească în noi și caracterul Lui să se contureze cu adevărat în ființele noastre pentru ca oamenii să Îl vadă pe El când se uita la noi.

Odată ce am ales să ne cufundăm în dragostea Lui, nu vom mai avea nici o problemă în a alege și a face binele, în a umbla în faptele bune mai dinainte pregătite, în a avea și a dezvolta relații bune și sănătoase cu toți oamenii, în sinceritate, transparență, respect și dragoste divină. Scopul nostru principal în viață va fi să punem nevoile și dorințele celorlalți mai presus de ale noastre. Vom învăța că dragostea adevărată înseamnă să ne sacrificăm și să renunțăm la eul nostru, umblând zi de zi, secundă de secundă în Cuvântul Lui, adică în dragoste divină; și egoismul va deveni doar o umbră a trecutului. Trebuie să fim împlinitori ai Cuvântului, nu doar ascultători, trebuie să fim mereu cu inima deschisă să răspundem nevoilor, suferințelor și singurătății celor din jur, să fim o soluție la problemele lor.

“Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea inimii lui!”- și cât de adevărat este!!! Să lăsăm dragostea Lui să curgă prin noi și să răspândim mireasma cunoștinței Lui oriunde mergem!

“Slujiți-vă unii altora în dragoste. Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Galateni 5:13b-15

Fiți binecuvântați și bucurați-vă trăind în dragostea Domnului!

http://www.flacarainchinarii.ro

Limitele într-o relaţie


Fashion Shot of a young man comforting his girlfriend

”LIMITA” este definită după DEX prin: 1. v. delimita. 2. v. mărgini. 3.v. localiza. 4. v. restrânge. 5. v. restrânge. 6. v. reduce. 7. a mărgini, a restrânge, (fig.) a îngrădi. (A ~ drepturile cuiva.)

De asemenea, din punct de vedere creştin limitele se referă la fizic, suflet şi duh.

Drept să vă spun, multă vreme reacţionam ca un arici când auzeam de limite. Mă zburleam şi vedeam în ele un inamic care trebuie doborât cu orice preţ…

M-am gândit foarte mult la limite. M-am luptat cu ele…

Ori de câte ori am participat la vreun seminar despre sexualitate, în general se vorbea despre asta: păstrează limita fizică, nu trece ”bariera”, nu…, nu…Şi totuşi cu toate aceste informaţii, sunt destui care nu reuşesc să păstreze aceste limite…

În acest punct m-am gândit că lipseşte ceva…cu siguranţă…

De ce să nu putem păstra o limită fizică?

Când vorbim despre limite într-o relaţie, în general ne gândim la limitele fizice. Şi pare oarecum justificată  îndreptarea spre un subiect care acaparează atenţia.

În primul rând, apropierea fizică este generată de dorinţa de a manifesta afecţiune. Este cel mai simplu mod de a ne arăta dragostea: o îmbrăţişare, sărut, mângâieri, etc. Însă depăşirea limitei duce la alte probleme.

Deci…apropierea fizică are de a face cu ceva mai mult decât simpla dorinţă de a atinge?

Ordinea Lui Dumnezeu în care am fost creaţi să funcţionăm este aceasta: cunoaştere la nivel duhovnicesc, sufletesc apoi abia apropiere fizică.

Dacă ne uităm în grădina Edenului, când Dumnezeu i-a creat pe Adam şi Eva, prima acţiune a lui Dumnezeu a fost la nivel duvonicesc şi sufletesc ( Genesa 2:7, 18). Abia apoi a urmat cunoaşterea fizică.povestiri-adevarate

Ce vreau să zic cu toate acestea?

Ca să nu ajungi să trebuiască să tratezi trebuie să previi!

Felul în care porneşte o relaţie determină modul în care ea va funcţiona. Şi poate determina chiar şi modul în care va sfârşi.

Este important să ştii clar ce fel de relaţie vrei să ai! Una care să ai pe cineva, fără obligaţii, etc?

Sau vrei să ai ceva de calitate? O relaţie în primul rând dumnezeiască?

Dacă eşti implicat într-o relaţie care nu prea are de a face cu Dumnezeu, cu valorile Sale, cu sfinţenia…atunci nu ai nevoie de limite…

Vorbeam mai devreme despre o anumită ordine în care am fost creaţi să funcţionăm: duhovnicesc, sufletesc, fizic.

Cum se pot aplica lucrurile acestea într-o relaţie? Ce legătură au cu limitele?

Limitele au datoria de a ne proteja. Ne protejează în primul rând de orice este legat de curvie, de orice fel de abuz, sau rănire de orice fel…

Este important de ştiut că limitele nu sunt un duşman ci sunt ca un pod care ne protejează să nu cădem sau să alunecăm.

Să cunoaştem modul în care am fost creaţi să funcţionăm determină modul în care funcţionăm şi într-o relaţie.

Aşa că pentru succes maxim într-o relaţie este necesar să funcţionăm în modul în care Dumnezeu ne-a proiectat:

– Duhovnicesc ( ceea ce înseamnă să te închini aceluiaşi Dumnezeu, să ai aceaşi credinţă. Cred că unirea la nivel de duh este cea care „sudează” relaţia. Aici se clădeşte dragostea „Agape”, cea care rămâne când sentimentele pot fi tulburi…)

– Sufletesc ( aici intervine deja partea emoţională, sentimente, dorinţa de apartenenţă şi în final sentimentul de a iubi 😉 )

– Fizic ( partea totală fiind consumată în cadrul căsătoriei ).

Implicarea în cunoaştere duhovnicească presupune parteneriat cu Dumnezeu în relaţie. Parteneriatul cu Dumnezeu ne va feri, ne va 578456l-202x0-w-d57a4daalimita la a împinge cunoaşterea la nivel fizic. Asta ne va salva de la dezamăgiri, etc.

Nu sunt în măsură să stabilesc limitele unei relaţii: dacă să ţii de mână sau nu, dacă să săruţi sau nu, dacă să dormi împreună sau nu, etc…

Însă am văzut cu siguranţă că setarea relaţiei pe Dumnezeu este tot secretul.El îţi va pune în inimă limitele pe care trebuie să le păstrezi.

😀 Ne întoarcem la sursă, la secretul unei relaţii: Relaţia ta cu Dumnezeu!

 

http://www.flacarainchinarii.ro

Mă plimb…să scap de probleme


20131116-083243.jpg

Mă plimb să scap de probleme…este răspunsul sincer pe care l-am dat la întrebarea clasică “Ce mai faci?”
Viața, această frumoasă aventură, este formată din zile, toate trec, mai greu sau mai ușor. De unele ne aducem aminte cu bucurie, altele dacă am putea le-am șterge din memorie…
Odată trecută, ziua devine trecut, amintire. Însă problemele din acea zi rămân și te vor însoți, chiar dacă alegi să te plimbi.
Problemele fac parte din viață. Ne-o condimentează…ne țin conectați, cu picioarele pe pământ.
Uneori înăbușiți de probleme deschidem ochii, atunci, abia atunci îi vedem pe cei din jurul nostru. Interesul lor, viclenia lor ascunsă în spatele zâmbetului perfid, iubirea sinceră, lacrimile acceptării.
Problemele au rolul de a ne dezbrăca. Nu contează atunci cine ești, ce pregătire ai, câți bani ai sau nu…Problemele ne scapă de mândrie.
Un lucru este sigur: problemele te urmează oriunde, uneori și în somn sub formă de coșmaruri…
Cei de făcut?
•Actoria? Costă și oricât de bun actor ești problemele te vor da de gol…
•Plimbatul? Face bine la sănătate dar oricât de tare vei fugi, problemele te vor urma…
•Negarea? Asta te va duce în prăpastie…
Chiar dacă William James a spus: “Arta de a fi înțelept este arta de a știi să treci cu vederea” atunci când ai probleme nu aceasta este soluția!
Atunci ce să fac când am probleme?
1. Plimbă-te și VORBEȘTE cu Dumnezeu despre problema ta!
2. Fii pregătit! Dumnezeu îți va vorbi. Deci fă-ți timp să taci, să asculți…
3. Acceptă soluția lui Dumnezeu!
Oricât de ciudată îți va părea, este cu siguranță cea mai potrivită pentru tine!
4. Stai liniștit! Dumnezeu nu s-a schimbat, este același, în control. Ai încredere în Dumnezeu …

Cu dragoste,
Ciprian Bârsan

dininimapentrutine.wordpress.com

Ce te poate opri să nu-L iubești pe Dumnezeu?


Cumva, într-un final, am ajuns la o concluzie frumoasă despre Dumnezeu și despre oameni. În urma experiențelor de viață prin care am trecut și în urma durerilor de care inima mea a avut parte, am descoperit ceva esențial, ce a fost ca o luminiță pe calea uneori întunecată a vieții mele: că nimic și nimeni nu ne poate despărți de dragostea Lui. Și că nu ar trebui să lăsăm niciodată nimic și pe nimeni să ne depărteze de El și de tot ceea ce înseamnă Dumnezeu. Au fost momente în viața mea când mi-am permis să-L întreb pe Dumnezeu ”de ce?”, atunci când mi s-a părut că acea durere era prea mare. Au fost momente când I-am spus că nu mai cred în El, deși am greșit făcând asta. Și au fost zile în care am spus că voi renunța la tot, că nu voi mai crede în promisiunile Sale ce mi se păreau că întârzie. Dar apoi, cu tremur în glas și cu inima încărcată de vină, am lăsat ca genunchii să mi se plece în fața Lui și I-am spus că îmi pare rău pentru tot. Pentru că nu L-am iubit îndeajuns. Pentru că nu am crezut în El, deși aveam toate motivele să o fac. Pentru că am crezut în visele mele mai mult decât am crezut în ale Sale. Și de fiecare dată am primit doar iubire. Și niște brațe mereu deschise care îmi îmbrățișau greșelile, temerile, vina… și în care puteam să mă ascund pentru totdeauna.

Nimic nu te poate împiedica nici pe tine să nu-L iubești pe Dumnezeu. Nici măcar cancerul. Nici o persoană. Nici un trecut rușinos. Nici faptul că L-ai renegat toată viața. EL este mereu acolo pentru tine, pregătit să te susțină și să te poarte pe brațele Sale. Isus este un gentleman. El nu te va forța să-L accepți, ci va sta liniștit în fața ușii inimii tale și va ciocni mereu în ea. Atunci când nu ai pe nimeni, îl ai pe El. Când cineva ți-a trădat încrederea, știi bine că există Isus. El niciodată nu te-a condamnat, El doar te-a iubit.

Nu ai nici o scuză atunci când spui că nu mai poți crede în El sau când te confrunți cu unele situații și ți se pare că El nu există. Dacă Îl vei căuta cu adevărat, nu vei avea cum să nu-L găsești undeva prin această lume. El pare a fi nicăieri.. și totuși este peste tot. Astăzi mi s-a reconfirmat încă o dată că Dumnezeu este Același. Doar noi suntem aceia care ne schimbăm în fața valurilor vieții. De ce să nu credem în El, indiferent de cât de rău suntem acum? De ce să renunțăm la adevărata viață, doar pentru că ea nu se poate vedea? În această viață suntem trecuți spre multe situații și fiecare dintre ele își pune amprenta asupra noastră. Să nu lăsăm ca situațiile în care ne aflăm acum să ne facă să ne pierdem credința ce o avem, singura mângâiere în ceasurile prelungite ale suferinței.

 

http://www.intrebarileinimii.blogspot.ro