Love and Marriage


Traim intr-o lume care aproape ca nu mai are nimic in comun cu legile lui Dumnezeu. Eu insa iubesc legea Lui si mi-as dori sa nu deviez de la principiile Cartii Sfinte. Uneori e foarte usor sa aluneci si sa imbratisezi mai degraba cultura lumii si sa uiti de ceea ce spune cuvantul Lui. Folosesc niste termeni mai religiosi pentru unii, dar nu am cum sa ii formulez altfel. Asta pentru ca nu vreau. Eu Il iubesc pe Dumnezeu si cuvantul Lui este singurul meu set de valori in viata. Biblia este manualul meu de viata.

Sunt multe subiecte despre care as vrea sa scriu si sa vorbesc insa le iau si eu pe rand …”one at a time” cum zice englezul.

Nu sunt casatorita de o viata. Nu sunt nici o micuta guru in ale casatoriei…sunt doar o simpla nevasta, care intalneste aceleasi provocari ca si voi.   Voi vorbi despre provocarea de a fi sotie azi.

Sunt casatorita de cativa ani si va marturisesc ca e cea mai frumoasa experienta din viata mea, dar si cea mai dificila sau care implica mult sacrificiu.

La inceputul relatiei se trezeste asa cate o lele sa te invete: ” Tine-l sub papuc din prima!” “Ai grija, mama, ca dragostea trece prin stomac”, sau o doamna sa te indrume “Cum ti-l dresezi asa il ai”, ” Fii smechera! Lasa-l sa se creada cap ca doar tu esti gatul!” si sfatul cel mai des soptit ” Daca esti buna la pat si oricand disponibila il invarti pe degete”… si multe alte bazaconii de genul.

Imi pare rau baieti, dar parca s-ar vorbi de un catelus sau ceva animalut, pe care il dresezi dupa cum voiesti. Sa nu mai aduc in discutie virtutea nevestelor feministe. Feministele, in opinia mea, au transformat barbatii in baietei si   baieteii in viitorii .

Nu stiu cum sunt alte femei, dar eu nu mi-as dori un barbat care sa faca tot ce imi tuna mie prin gand, sa bat din picior ori de cate ori am cate o idee pana are sa fie ca mine. Eu am fost o fire asa mai “naravasa” la inceput, mai incapatanata. Si Doamne ca bun mai esti tu in indurarea Ta cea mare! Sotul meu este exact opusul meu. Un om bland, calculat, linistit. Eu de cate ori am vrut sa fie ca mine…pai a fost! Si de cate ori a fost ca mine …a fost rau. O data, de doua ori…pana cand mi-am dat seama singura si m-am umplut de rusine, tocmai pentru ca sotul meu nu mi-a reprosat nicodata desi avea tot dreptul. Daca astazi suntem printre straini suntem din cauza mea, ca eu am vrut sa facem asa si asa si planurile nu au izbutit… Dar bun e Domnul si in cele din urma toate au lucrat de fapt spre binele nostru. Dar asta e un alt subiect de scris.

Pentru mine…casatoria  m-a smerit cel mai mult si m-a invatat sa fiu umila, sa ma supun. E frumos sa fii casatorit, dar nu e mereu usor. Nu spun asta de ca si cum ar fi un cosmar viata alaturi de sotul meu. Cosmarul meu cel mai mare am fost chiar eu. Lupta mea cea mai mare a fost cu mine insami.

Eu pana nu m-am smerit si am recunoscut ca nu stiu sa fiu sotie am mers din greu in si mai greu.

Il intrebam pe Dumnezeu: de ce nu e casatoria mea asa cum visam noi si ne promiteam? Si mi-a adus in minte o imagine – o papusa frumoasa la inceput, dar careia eu ii rupeam mainile, ii stricam parul, si incepea sa arate ca o papusa aruncata deoparte ca e prea urata sa te mai joci cu ea. Si mi-a vorbit exact asa: ” Eu ti-am dat ceva frumos, exact cum mi-ai cerut. Mai departe va fi cum o vei avea grija de ea.” Am stiut clar la ce se refera. Am stiut ca daca eu nu voi inceta sa fiu critica si rea de gura, am stiut ca daca nu voi incepe sa ma supun, sa nu ma mai cred eu desteapta….am stiut ca “papusa aceea urata” va deveni realitate in casnicia mea.

Cred ca fiecare din noi intram in cuplu cu niste bagaje maaaari. Fiecare aduce cu el ceva “mosteniri” de familie -cicalitoare ca mama sau pasiv ca tata, etc…lista e infinita. Bagaje pline de asteptari nerealiste din partea celuilalt si uite asa cand le despachetam in noua familie ies niste bombe matrimoniale.

Noi doi am plans si ne-am cait impreuna de nenumarate ori…Nu e usor sa te schimbi. Stiam ce urasc la mine si uram ca nu pot sa ma abtin si fac exact ce eu urasc. Dar cu multa rugaciune si ajutor de sus trecem in viata si invatam din toate.

Am invata sa ma smeresc si sa fiu supusa cum ne indeamna Biblia si culmea e ca a fost mult mai bine. Sotul meu a devenit barbatul pe care eu il admir si statornicia lui, intelepciunea lui imi dau siguranta zi de zi.

Eu aleg zi de zi sa imi traiesc casnicia astfel incat sa aduc onoare Tatalui din ceruri. El e setul meu de valori si ne e bine urmand poruncile Lui.

Eu nu gatesc mancaruri alese ca sa il am la degetul mic, eu nu fac dragoste cu pasiune ca sa il invart pe degete si sa obtin orice-mi doresc, nu tac sau nu-l mai cicalesc ca sa obtin favoarea lui ci fac tot ce fac pentru ca vreau sa il iubesc. Pentru mine nu este mai mare bucurie decat sa vad ca alaturi de mine se dezvolta un barbat fericit. Suntem parteneri si am invatat sa le vorbim si pe cele grele cu calm si fara zarva mare. Am studiat carti si am vazut ca suntem creati diferit si trebuie sa tinem cont de asta. Trebuie sa ne descoperim reciproc si sa ne dezvoltam alaturi.

NU vreau nimic fals sau siret in casnici mea! Nu vreau sa ma transform intr-o femeie fatala ca sa il controlez, nu mi-ar placea sa fie el barbatul dur si dominant ca sa ma tina in frau. Stiu care imi e locul si imi place sa slujesc de buna voie. A existat un timp in care uram cuvantul asta si eram frustrata, pentru ca la mine nu venea de la sine cum parea ca vine la alte neveste. Am invata sa ma supun. Am vazut apoi  ca un barbat implinit este egal o sotie fericita. Si bineinteles reciproca. Ps. daca ati rosit mai sus, ei bine reveniti-va! Sexul a fost inventat de Dumnezeu nu de Satana. A fost menit sa fie ceva frumos si placut. Si apropo de asta mi-am adus aminte o vorba celebra care circula la un moment dat mai ceva ca un verset, si anume  “ c…ă în pat şi doamnă pe stradă”. Mai fetelor, mai nevestelor, nu mai lasati tampenii din astea sa va intoxice creierul! De ce sa va comparati cu o sarmana, care face totul cu scarba doar pentru bani? Voi sunteti mai focoase si mai pasionale. ;) Iubiti-va barbatii corect si Domnul sa ne binecuvinteze pe toate!

 

Articol scris de Stefania Banu

http://neclintit.com/2012/09/17/love-and-marriage/

Cum sa fugi de poftele tineretii?


Cateva zile in urma o adolescenta crestina a venit sa ceara un sfat din Sfintele Scripturi, ca sa stie cum sa procedeze corect. Iata cum mi-a prezentat problema ei:

„Sunt adolescenta si in ultima vreme vin presiuni asupra mea care ma deranjeaza. Foarte des imi place de un baiat, apoi de altul, apoi de altul si ma simt atrasa de fiecare din ei. Stiu din Sfintele Scripturi ca aceasta nu este bine pentru mine si de asemenea, stiu ca nici nu este vremea ca sa ma casatoresc si nici unul din acesti baieti nu mi se potriveste, pentru ca aproape nimeni din ei nu este unul care ar iubi pe Dumnezeu si sa aiba caracterul barbatului dupa care as vrea sa ma casatoresc. Stiu de asemenea ca lui Dumnezeu nu-i place sa am o astfel de stare.  Ce sa fac ca sa fiu eliberata de sub aceasta presiune emotionala in care ma aflu?”

Am hotarat sa dau raspuns la intrebare intr-un articol pentru ca aceasta stare si presiune o experimenteaza multe fete si baieti, adolescenti si tineri. Sa vedem ce ne invata Dumnezeu in Sfintele Scripturi sa facem, pentru a depasi astfel de situatii.

1. Toti oamenii sunt ispititi de pacat. Nu crede ca o astfel de stare este doar la tine. Pentru ca in mod obisnuit oamenii nu vorbesc despre ispitele pe care le au, sau din lipsa de invatatura Biblica la acest subiect, un tanar sau o tanara, este ispitit sau ispitita sa creada ca o astfel de stare o are doar el si ca aceasta este iesit din comuni si anormal. Dragul meu, vreau sa stii ca toti oamenii au trecut si trec prin aceste stari si iata ce spune Pavel despre trairile lui interioare:

Stiu, in adevar, ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pamanteasca pentru ca, ce-i drept, am vointa sa fac binele, dar n-am puterea sa-l fac. Caci binele pe care vreau sa-l fac, nu-l fac, ci raul, pe care nu vreau sa-l fac, iata ce fac. Si daca fac ce nu vreau sa fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci pacatul care locuieste in mine. Gasesc dar in mine legea aceasta: cand vreau sa fac binele, raul este lipit de mine. Fiindca dupa omul din launtru imi place Legea lui Dumnezeu; dar vad in madularele mele o alta lege, care se lupta impotriva legii primite de mintea mea, si ma tine rob legii pacatului, care este in madularele mele. O, nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte? (Romani 7:18-24)

Vezi asemanare intre starea pe care o descrie aici Apostolul Pavel si cea relatata de tanara care s-a apropiat de mine. Apostolul avea aceasta stare atunci cand stia bine Scripturile, cand avea dorinta sa-I slujeasca lui Dumnezeu, dar cand nu crezuse inca in Hristos si nu avea inca Duhul Sfant prezent in fiinta si viata lui. Aceasta a fost solutia pentru el si aceasta este solutia pentru fiecare din noi care se afla intr-o stare asemanatoare ca si cea a lui Pavel. Ai crezut tu din toata inima ta in Domnul Isus Hristos? Ai incheiat un legamant cu El ca sa-i fii ascultator in toate si toata viata? Daca nu ai facut aceasta, nu poti avea Duhul Sfant si nu poti fi biruitor nici odata asupra pacatului.

2. Prezenta Duhului Sfant ne asigura biruinta cand suntem ispititi de pacat. Imediat dupa ce descrie aceasta stare care o avea alta data, Pavel scrie:

O, nenorocitul de mine! Cine ma va izbavi de acest trup de moarte ?.. Multamiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Hristos, Domnul nostru!…

Apoi, chiar de la inceputul urmatorului capitol scrie:

Acum dar nu mai este nici o osandire pentru cei ce sunt in Hristos Isus, cari nu traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului. In adevar, legea Duhului de viata in Hristos Isus, m-a izbavit de Legea pacatului si a mortii. Caci, lucru cu neputinta Legii, intrucat firea pamanteasca o facea fara putere, Dumnezeu a osandit pacatul in firea pamanteasca, trimitand, din pricina pacatului, pe insusi fiul Sau intr-o fire asemanatoare cu a pacatului, pentru ca porunca Legii sa fie implinita in noi, care traim nu dupa indemnurile firii pamantesti, ci dupa indemnurile Duhului. Intr-adevar, cei ce traiesc dupa indemnurile firii pamantesti, umbla dupa lucrurile firii pamantesti; pe cand cei ce traiesc dupa indemnurile Duhului, umbla dupa lucrurile Duhului. (Romani 8:1-5)

Daca inainte de a deveni crestin si de a primi Duhul Sfant, nici un om nu era si nu este in stare sa opreasca sau sa impiedice indemnurile firii, care provoaca la pacat, nu tot asa este dupa ce un om primeste Duhul Sfant. Prezenta Duhului Sfant in persoana noastra si in viata noastra, ne da puterea sa alegem. Fiecare crestin in parte alege de a cui indemnuri sa urmeze. Firea pacatoasa, care ramane sa o aiba fiecare crestin pana cand va fi transformat trupul lui, ne indeamna la pacat. Duhul Sfant, care este in noi si care are putere asupra firii pacatoase, ne indeamna la viata sfanta. Datoria noastra ca si crestini este sa ascultam de indemnul Duhului de fiecare data si in fiecare imprejurare cand suntem ispititi. Ascultarea de indemnurile Duhului Sfant este o disciplina crestina care se invata si oamenii care nu vor sa invete disciplina in alte lucruri, nu invata nici aceasta parte importanta a vietii de crestin. Esti tu un barbat sau o femeie care ai invatat disciplina si dai dovada de ea in toate ariile vietii? Ai invatat sa nu urmezi indemnurile firii pamantesti ci cele ale Duhului Sfant? Acestea sunt lucruri esentiale pe care trebuie sa le intelegi si sa le aplici ca apoi sa poti fi biruitor asupra ispitelor si sa ai in inima pacea despre care vorbeste Domnul Isus in Sfintele Scripturi.

3. Evita oamenii care au influenta rea asupra trairii tale cu Dumnezeu.Inainte de moartea sa, apostolul Pavel a scris a doua epistola catre Timotei, ucenicul lui preaiubit. Iata ce avertizare i-a facut Pavel lui Timotei:

Sa stii ca in zilele din urma vor fi vremuri grele. Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, trufasi, hulitori, neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori, neinfranati, neimblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ingamfati; iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu; avand doar o forma de evlavie dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te de oamenii acestia. (2 Timotei 3:1-5)

Vreau mai ales sa va atrag atentia la doua lucruri care descriu pe acesti oameni. Prima spune ca ei sunt „iubitori mai mult de placeri decat iubitori de Dumnezeu”. Ei se pretind a fi iubitori de Dumnezeu, dar mai mult iubesc placerile si deci, nu sunt oameni care traiesc dupa indemnurile Duhului, ci dupa indemnurile firii lor pamantesti. A doua calitate a lor este ca „au doar o forma de evlavie, dar tagaduiesc” puterea evlaviei, care este Cuvantul lui Dumnezeu. Ei vor sa faca impresia ca sunt credinciosi, se poarta ca si cum ar fi credinciosi, vin la biserica, poate canta si in corul bisericesc, fac lucrurile care le fac toti crestinii in mod traditional in biserica, chiar si vorbesc ca si niste credinciosi,  dar in interiorul lor nu sunt oameni transformati prin nasterea din nou si nu au dragoste de Cuvantul lui Dumnezeu pentru ca nu vor sa traiasca potrivit cu el. Tot despre acesti oameni mai departe Apostolul Pavel spune:

Sunt printre ei unii, care se vara prin case, si momesc pe femeile usuratice ingreuiate de pacate si framantate de felurite pofte (2 Timotei 3:6)

Iata inca o dovada ca acesti oameni sunt manati de pornirile firii lor pacatoase si nu traiesc dupa indemnurile Duhului, pentru ca posibil nici nu cunosc ce inseamna sa ai Duhul lui Dumnezeu si sa fii nascut din nou. Cunosti astfel de oameni? Departeaza-te de ei inainte ca ei sa te momeasca, asa cum au reusit sa faca cu „femeile usuratice ingreuiate de pacate si framantate de felurite pofte.”

4. Fugi de lucrurile care stimuleaza poftele tineretii. Dorinta sexuala este parte a vietii fiecarui barbat sau femeie si aceasta le va da implinire in relatia fizica care urmeaza sa o aiba in casatorie. Pana atunci, atat baietii cat si fetele trebuie sa invete si sa-si pastreze o traire sfanta. Apostolul Pavel scria lui Timotei:

Fugi de poftele tineretii, si urmareste neprihanirea, credinta, dragostea, pacea, impreuna cu cei ce cheama pe Domul dintr-o inima curata. (2 Timotei 2:22)

Evita lucrurile, imaginile, discutiile, filmele, cartile, oamenii care de multe ori o fac in mod subtil si te provoaca sa te gandesti la sex sau relatii amoroase care sunt impotriva Cuvantului lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus ca atunci cand ochiul tau drept te face sa cazi in pacat, este mai bine sa-l scoti si sa-l arunci de la tine si sa-ti piara un madular, dar sa nu-ti fie aruncat tot trupul in gheena. Intr-o lume pervertita ca a noastra, trebuie sa platesti un pret si sa te abtii de la multe lucruri ca sa poti trai sfant si sa poti avea pace in inima ta. Ce filme privesti tu? Ce carti citesti? Despre ce discuta prietenii tai sau prietenele tale si la ce esti insufletit dupa aceste discutii? Ce pagini vizitezi pe Internet? Care sunt lucrurile care stimuleaza poftele tale sexuale si de care trebuie sa fugi?

Mai este aici un lucru important si anume: nu este suficient sa fugi de aceste lucruri, ci trebuie sa cauti lucrurile care au valoare inaintea lui Dumnezeu. Spune Cuvantul lui Dumnezeu: „urmareste neprihanirea, credinta, dragostea, pacea, impreuna cu cei ce cheama pe Domnul dintr-o inima curata.” Fa ordine in prioritatile si in relatiile tale. Vezi bine cine sunt prietenii sau prietenele tale si daca nu este cineva cu privire la care Dumnezeu iti spune sa te departezi de ei.

Mai verifica-te odata in lumina acestor patru adevaruri importante care atunci cand le vei intelege si le vei aplica in viata ta, iti vor aduce pace, implinire si biruinta asupra pacatului.

http://crestintotal.ro/2010/04/02/cum-sa-fugi-de-poftele-tineretii/

Ce să faci când voia lui Dumnezeu este în contradictoriu cu cea a oamenilor?


Sunt momente în viaţă când Dumnezeu îmi spune să fac exact opusul a ceea ce fac ceilalţi, sunt lucruri pe care El m-a învăţat cu drag şi cu răbdare, şi pe care sunt sigură că oamenii nu le-ar accepta. Voia lui Dumnezeu pentru viaţa mea este în contradictoriu cu ceea ce ar vrea parcă oamenii de la mine. Ei mereu mă întreabă ce vreau să mă fac “când am să cresc mare” şi se aşteaptă să le dau un răspuns pe placul urechilor lor. Dar niciunul nu m-a întrebat vreodată cum aş vrea să ajut oamenii “când am să cresc mare” pentru că eu contez mai mult decât cei peste 163 de milioane de orfani din lume, decât cei 70 de milioane de sclavi din lume la ora actuală, şi cariera mea este mult mai importantă decât a salva viaţa acelei fetiţe ce este forţată să se prostitueze. Da, sunt creştină. Dar oare fac tot ceea ce mi-a spus Isus să fac? Ori fac numai ce îmi este mie mai uşor şi convenabil? Zâmbesc când vine vorba de binecuvântări şi mă încrunt când sunt încercată? Caut eu să fiu plăcută de cei din jurul meu, fie ei fraţii mei creştini sau necreştini, ori trăiesc în evlavie cu Hristos şi sunt prigonită? Vezi, nu e chiar atât de simplu precum s-ar zice. Uneori mă gândesc că trăiesc o viaţă cu Isus fără ca să fac tot ceea ce a spus El că trebuie făcut. El îmi spune că este sătul de toate tradiţiile şi obiceiurile religioase, îmi spune că nu mai suportă toate astea, că S-a scârbit de lucrurile astea. Ce mi-a cerut El? “Fă dreptate orfanului, apără pe văduvă”. Isus nu cunoaşte altă religie decât asta. Deja mă simt judecată. Sunt. Nu prea îmi pasă.
Îmi pasă să rămân în El ca şi El să rămână în mine. Îmi pasă de orfani şi de văduve. Vreau să le apăr cauza, să-mi deschid gura pentru ei. Sprâncene ridicate. Oamenii mă fac ţicnită, îmi spun că nu am altceva mai bun de făcut. Să îmi irosesc eu viaţa luptând pentru o cauză pierdută? Ori să-mi văd de mine, să mă îngrijesc de viitoarea mea carieră şi să-mi fac planuri de viitor? Ce ziceţi voi? Dar ce zice Dumnezeu?
“.. să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze..”, cuvintele lui Isus îmi răsună în minte şi nu-mi dau o alternativă de scăpare, nu-mi garantează o viaţă confortabilă de creştină normală. Nu, ci mai degrabă cuvintele acestea sacre mă impulsionează să privesc înspre Cruce. Ce-mi sugerează ea? Să mă lepăd faţă de mine, să-mi ucid eu-l. Să-mi iau propria crucea, adică alegerea unui stil de viaţă în care să trăiesc o viaţă revărsată pentru cei din jurul meu, toţi cei ce sunt în nevoie. Trebuie ca întotdeauna să fiu pregătită să dau un sfat, să încurajez şi să ajut pe cine este în nevoie. Şi să-L urmez pe Isus. Nu-L pot urma deci cum doreşte eu-l meu. Şi cu confort, şi cu suflete câştigate pentru Cer. Nu, trebuie sacrificiu. Trebuie să fii pregătit să înfrunţi prigonirea din partea oamenilor, chiar şi împotrivirea ta faţă de unele lucruri. Trebuie să iubeşti.

Articol scris de: Milena Cismașiu – intrebarileinimii.blogspot.ro

Se pot căsători două persoane care au limbaje de dragoste diferite?


Întrebare:

De aproape un an de zile mă întâlnesc cu o domnișoară. Ambii provenim din familii ortodoxe, însă studiem Cuvântul lui Dumnezeu zilnic și se vede cum lucrează în relația noastră. Însă avem limbaje diferite de dragoste. Ca bărbat, nu am nevoie de declarații de dragoste sau emoții legate de îndrăgostire, sunt mai pragmatic într-un fel. Ea, însă, simte lipsa acestui sentiment de îndrăgostire, aceste emoții tari, care crează permanent tensiuni în relații. Domnișoara singură recunoaște că la nivel mental înțelege că ne potrivim, însă inima altceva îi spune. Ce versete din Bilbie s-ar potrivi situației noastre? Ce ne-ați sfătui?

Toți avem diferite limbaje de dragoste, adică așteptăm să fie manifestată dragostea față de noi într-un anumit mod. Felul cum domnișoara despre care mi-ați scris dorește să fie manifestată dragostea dumnevoastră față de ea este exact așa cum a lasat Dumnezeu.  De fapt, toți avem nevoie să auzim cuvinte de dragoste și să fim asigurați că suntem iubiți. Cuvintele de dragoste trebuie să facă parte din limbajul creștinului. Deschideți doar a treia epistolă a lui Ioan și veți vedea că în numai cele 14 versete de trei ori i se adresează destinatarului Gaiu numindu-l “Preaiubitule”.  Dacă veți citi cu atenție Scripturile veți vedea că toți oamenii lui Dumnezeu au vorbit înțelept și au spus cuvinte frumoase de dragoste altora. Așa face și Dumnezeu. În toată Scriputra ne spune multe cuvinte de dragoste și ne asigură de dragostea Lui:

Dragostea lui Dumnezeu faţă de noi s-a arătat prin faptul că Dumnezeu a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El. Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. Preaiubiţilor, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii. (1 Ioan 4:9-11)

Nu este bine că stați la întâlnire și nu este acum timpul să vă spuneți cuvinte de dragoste, pentru că nu sunteți încă căsătoriți. Dar, intrând în căsătorie, ca și soț, aveți datoria să-i spuneți totdeauna cuvinte de dragoste soției și să păstrați flacăra dragostei totdeauna vie prin tot ce faceți. Dumnezeu le vorbește tuturor soților în Scripturi și le spune astfel:

Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană. Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta se iubeşte pe sine însuşi. Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui. „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup.” Taina aceasta este mare – (vorbesc despre Hristos şi despre Biserică). – Încolo, fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat. (Efeseni 5:25-33)

Cuvintele de dragoste mențin focul căsătoriei aprins

Dacă îți iubești nevasta, atunci trebuie să împlinești această nevoie emoțională a ei, ca să audă cuvinte de dragoste și vei căuta să fii un bărbat înțelept care totdeauna să aibă cuvinte frumoase de dragoste care să-i aducă soției har și zidire.

Există în Biblie o carte specială care relatează despre dragostea dintre un bărbat și o femeie și cartea aceasta se numește Cântarea Cântărilor. A fost scrisă de împăratul Solomon,  cel mai înțelept bărbat. Înțelepciunea lui s-a văzut și din felul cum a știut să-și admire soția și să-i spună cuvinte frumoase de dragoste. Vă recomand să citiți cartea aceasta în întregime și să faceți un tabel cu două coloane în care să scrieți toate cuvintele de dragoste pe care i le spune Solomon soției sale și în altă coloniță să puneți cuvintele de admirație pe care le spune Sulamita la adresa lui Solomon. Veți avea mult de învățat completând această listă. Vă mai recomand să faceți rost și de cursul “Căsătorie fără regrete” scris de Kay Arthur. A șasea lecție din acel curs este dedicată comunicării în căsătorie. Studiind-o veți învăța multe lucruri folositoare pentru căsătoria în care înțeleg că vă pregătiți să intrați în curând.

Dacă nu sunteți gata să vă schimbați atitudinea și dacă vi se pare un efort prea mare sau zadarnic ca să-i spuneți viitoarei soții cuvinte de dragoste, vă sfătuiesc să nu mergeți în căsătorie cu ea, pentru că îi veți pricinui suferință și relațiile vor fi totdeauna tensionate. A-i spune soției cuvinte de dragoste tot face parte dindatoria de soț.

http://www.moldovacrestina.net

Vrei să fii iubit?Iubeşte!


Noi oamenii,avem pretenţia de a fi iubiţi,de a fi respectaţi,de a fi cadorisiţi.Mereu.Credem că ni se cuvin toate şi că merităm ce-i mai bun.Arătăm cu degetul arătător ce avem nevoie şi aşteptăm cu palmele deschise să ne fie împlinite toate dorinţele.Devenim nervoşi şi nerăbdători când nu ni se fac poftele,iar atunci ne supărăm.Cam aşa stau treburile şi în dragoste.Vrem să fim iubiţi de cineva anume şi avem pretenţia ca persoana iubită să fie disponibilă pentru noi non-stop.

Dar noi nu vrem să fim dispuşi pentru ea non-stop,şi nici măcar nu ne trece prin gând să iubim în modul în care dorim noi să fim iubiţi.”Poftim?Eu să-l iubesc pe ăla?Dar cine sunt eu?Preşul lui de şters picioarele?El să mă iubească întâi,iar pe urmă..vom vedea noi!”.Deşi dorinţa de a fi iubit este mare,totuşi nu facem primul pas în dragoste.Aşteptăm să facă dânsul sau dânsa primul pas(notă:NU sunt de acord că o fată trebuie să iniţieze relaţia!),în a de oferi dragoste.Nu vorbesc doar despre dragostea dintre un bărbat şi o femeie,ci vorbesc despre dragostea dintre oameni în general.

Mereu şi mereu avem acelaşi scuze.Ar trebui să înţelegem că nu putem fi iubiţi atunci când noi nu avem în inima noastră decât gânduri urâcioase.Nu putem fi iubiţi când facem pe „supăratul”,că poate aşa Domnul X va înţelege aluzia.Nu putem fi iubiţi decât atunci când vom iubi.Isus ne-a iubit întâi.Noi L-am urât,El ne-a iubit.El nu ne-a iubit pentru că aşa „a simţit”,ci pentru că a ştiut că dragostea este răspunsul!Noi iubim când simţim.Când avem o zi proastă,urâm.Când nu simţim că mai iubim,plecăm.Dragostea nu este doar un sentiment,care pleacă şi vine.Este o alegere.Un devotament.Ea nu piere niciodată.

Nu vom putea fi iubiţi de oameni decât atunci când noi vom iubi.Şi mai e ceva.Nu trebuie să iubim doar pentru „interese ascunse”.Iubim chiar dacă nu vom fi niciodată iubiţi.Până la urmă lanţurile urii se vor topi,oricum.Cum doreşti tu să fi iubit?Te-ai gândit vreodată?Aşa cum ai vrea tu să fi iubit,aşa trebuie să-l iubeşti pe cel de lângă tine,indiferent dacă e prietenul sau fratele tău.Nu te aştepta să fi iubit de cineva aşa cum îţi doreşti tu,dacă în inima ta este un război.Învaţă ce-i dragostea adevărată,iar apoi iubeşte!Chiar dacă..

http://intrebarileinimii.blogspot.ro