Cu cine (ce) comunici mai mult?


Trăim în secolul celor mai avansate şi sofisticate mijloace de comunicare, dar, paradoxal este că un mare număr de oameni suferă de lipsă de comunicare. De ce aşa? În acest articol vreau să împărtăşesc câteva metidaţii personale în baza celor observate în jur.

Comunicarea la (cu) telefonul mobil

Zilele trecute am mers cu familia la o cafenea ca să avem un timp plăcut acolo. Am discutat despre multe lucruri interesante, dar la un moment, am privit în jur şi am văzut o scenă care a devenit foarte frecventă în ultima vreme. Alături de noi sta un bărbat cu doi copii. Se pare că a hotărât să le facă plăcere copiilor lui şi să-i servească cu îngheţată la acea cafenea. Dar, în timp ce copiii mâncau îngheţată şi discutau unul cu altul, bărbatul era total rupt de discuţia lor şi foarte preocupat de telefonul său mobil. Telefona, şi apoi iar ceva căuta în cartea de adrese, întroducea numere, îmi vine greu să cred că se juca. Am privit la masa din partea opusă. Acolo stau două domnişoare şi fiecare din ele era foarte preocupată de telefonul ei mobil. Nu discutau nimic una cu alta. La altă masă din sală părinţii discutau ceva şi copiii se jucau la telefoanele lor mobile. Am privit atunci în toată sala şi am văzut că aproape jumătate din cei ce erau acolo într-un fel sau altul comunicau cu telefonul mobil sau erau mai mult preocupaţi de acest instrument de comunicare, decât de comunicarea cu persoana sau persoanele pe care i-au invitat. Mi-am pus întrebarea: De ce atunci au mai invitat familia, sau prietenii, sau copiii la cafenea, dacă nu au timp să discute cu ei nimic? Sunt sigur că aceeaşi întrebare şi-au pus-o şi invitaţii lor…

Comunicarea cu televizorul

Pentru că ziua părinţii sunt plecaţi la servici şi copiii sunt la şcoală, este necesar pentru toată familia să aibă un timp plăcut de comunicare şi aceasta este posibil, în cele mai multe cazuri, doar seara. Cu părere de rău, sunt multe familiile unde televizorul monopolizează tot timpul de seara. El oferă multe canale. Dacă altă dată erau 2-3 acum sunt oferite sute de canale. Mai pui că uneori membrii familiei încep să se certe unii cu alţii cu privire la ce canal să privească. În felul acesta, oamenii trăiesc în aceeaşi casă şi nu comunică unul cu altul, nu comunică nimic afară de certuri, iar certurile nu sunt comunicare, ele distrug comunicarea.

Comunicarea cu computerul

Dacă mai înainte erau puţine casele unde puteai găsi un computer, azi a crescut mult numărul celor ce au computer personal acasă, sau chiar un laptop care poate fi purtat oriunde merge posesorul lui. Computerul oferă şi el multe posibilităţi (muzică, filme, internet, etc.) Săptămâna trecut cineva ne-a spus despre copilul lor de 5 ani care a început să aibă o dependenţă exagerată de computer şi oridecâte ori este limitat în timpul pe care îl petrece la computer, face isterică. Bine este că părinţii şi-au dau seama repede şi au hotărât să curme acest obicei rău care deja s-a dezvoltat la o fragedă copilărie. Tot săptămâna trecută, am mers la şcoală la o adunare de părinţi. Când profesoara a spus că nu au suficiente computere în clasă pentru toţi copii, cineva din părinţi nu s-a abţinut şi a spus cu voce tare: “Să nu le daţi voie la computer!…” Atunci profesoarei i-a luat timp să explice că la şcoală nu-i învaţă pe copiii jocuri, ci cum să folosească cu adevărat computerul pentru activităţi folositoare, cum să tasteze, cum să creeze documente, rapoarte, etc. Ai un computer personal? Aveţi computer acasă? Cu cine comunici mai mult: cu computerul sua cu membrii familiei?

Dă prioritate comunicării cu oamenii

Când ajungi acasă seara, gândeşte-te la cei din familie, petrece timpul ca să comunici cu ei, să afli despre ei, să zideşti relaţii cu ei. Timpul trece prea repede. Copiii cresc şi parcă mai ieri erau mici, iar acum a venit vremea să plece din casa ta. De aceea, nu pierde timpul şi nu comunica cu lucruri care nu merită, ci comunică cu copiii tăi, comunică cu soţia ta, cu oamnii dragi şi astfel zideşte relaţii cu ei.

http://moldovacrestina.md

Cum să procedezi când toți colegii hotărăsc să fugă de la ore?


Întrebare:

 Astăzi am fost pus într-o mare încercare, aș putea spune. Din cauza că în ziua următoare urma să avem o vacanță de o săptămână, colegii mei (cam toți) au decis să fugă de la ultimele 2 ore. Eu sunt botezat de câteva luni , am aproape 17 ani și, ca și copil al lui Dumnezeu, nu îmi puteam permite să ascult de ei. Eu le-am spus prima dată (era cu o oră înainte de ora 12, adică ultimele 2 ore la care ei vroiau să plece) și am avut o mică ceartă de vorbe cu ei, prin faptul că nu am fost de acord să plec. Ei bine, profesorul a venit in clasă, iar eu trebuia să gândesc ce puteam să fac: pe de o parte, dacă nu ascultam de ei, atunci eu mă certam cu ei pe tema asta și, cu siguranț,ă, mă urau pentru asta (cred) și chiar mai știu că una din faptele firii este cearta, iar, pe de altă parte, nu am vrut să încalc regulamentul școlii. L-am sunat pe tatăl meu, să mă sfătuiesc la această problemă. El mi-a spus, pe de o parte, că nu demonstrez că aș fi un necreștin dacă plec cu ei de la școală; eu îi spuneam că nu prea sunt de acord, pentru că, în sinea mea, mi se pare un lucru care nu trebuie făcut, așa că, la un moment dat, mi-a propus să merg până la locul lui de muncă (era atunci la locul lui de muncă – acest loc fiind la vreo 15 minute distanță) și să mă cer de la profa cu care aveam urmatoarea oră, pe motiv că mă cheamă tatăl meu acolo. L-am sunat cu câteva minute înainte de pauza pe pastorul nostru de tineri și i-am spus problema în care mă aflam, el, spunându-mi să fac ceea ce sunt încredințat. Aflându-mă între ,,ciocan și nicovalaă”, am mers la profesoară, i-am spus că trebuie să mă duc la tatăl meu pentru o treabă, iar ea m-a lăsat. Acum că v-am prezentat situația în care m-am aflat, credeți-mă că sunt confuz: nu știu cât de bine am procedat. Confuzia mea va fi cu atât mai mare cu cât știu că asta nu va fi ultima dată când colegii mei vor dori să fuga de la ore. Ce ar trebui să fac? Ar trebui să mă împotrivesc lor, spunându-le că nu mă duc? (marea majoritate a lor cred că știu că sunt pocăit). Ar trebui să îi urmez și, astfel, să evit certurile și neânțelegerile cu ei? Vă rog să mă ajutați, căci chiar nu știu ce aș putea face, dacă mă voi mai trezi cu o astfel de situație. Ce ar dori Dumnezeu să fac într-o astfel de situație?
Nu este drept ceea ce au făcut colegii și nu trebuie să fii solidar cu ei în ceea ce ei fac rău. De altfel, la Sfânta Scriptură spune:
Să nu te iei după mulţime ca să faci rău; şi la judecată să nu mărturiseşti trecând de partea celor mulţi, ca să abaţi dreptatea. (Exod 23:2)

Și nu trebuie să cauți să le fii pe plac colegilor doar de dragul de a nu avea conflicte, căci în față te așteaptă încă multe situații și, dacă ai procedat acum, așa și vei proceda și în viitor, poate vei fi tu „băiat bun” pentru ei, dar lași o proastă mărturie de creștin și, sunt sigur, că nu dorești aceasta. Vezi că mai târziu îți vor spune că trebuie să plătești și tu ceva ca să vă dea cineva de copiat, că trebuie și tu să le dai lor să copie și, tot așa, lista se va umple cu lucruri nelegiuite, pe care nu trebuie să le faci și pe care, dacă te vei uni cu ei și le vei face, nu vei mai fi sare și lumină. Domnul Isus a spus:

Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. (Matei 5:13-16)

Una din proprietățile sării este să oprească descompunerea, adică stricăciunea. Și, ceea ce fac colegii este un fel prin care ei se influențează rău unul pe altul. Tu, ca și creștin, trebuie să aduci vestea bună și neprihănirea.

Acum, dacă s-a întâmplat așa ceva în clasă, te sfătuiesc să te apropii de colegi, în parte, unul câte unul, și să le spui că este greșit ceea ce fac ei și că fac nedreptate și în fața profesorului, și în fața părinților, dar și în fața lui Dumnezeu. Trebuie să le spui că profesorul a depus efort ca să se pregătească, să-i învețe și, astfel, vă slujește și vă pregătește să aveți o profesie în viață. Părinții fac efort ca să vă întrețină pe fiecare din voi, să vă plătească casă, masă și școala și, dacă voi fugiți de la lecții, înseamnă că vă bateți joc de munca și eforturile părinților voștri. Și, mai spune-le că Domnul Isus spune să fim supuși mai marilor noștri și dregătorilor, autorităților care sunt de asupra noastră și, în cazul vostru, profesorii tocmai sunt aceste autorități.
Apoi, pornind de la aceasta, trebuie neapărat să le vorbești colegilor tăi despre mântuirea care este la Domnul Isus Hristos și, care poate să o primească fiecare din ei, dacă va crede din toată inima în Mântuitorul și se va pocăi de păcatele sale.
Când vor mai vrea să plece altă dată, să le spui că nu te unești nici la aceasta și nici la alte fapte rele pe care vor dori cineva să le facă. Nu te deranja că cineva din ei te vor urâ, căci Domnul Isus a spus:
Vai de voi, când toţi oamenii vă vor grăi de bine!  (Luca 6:26)

Tocmai la astfel de situații s-a referit Domnul Isus când noi, în dorința să fim vorbiți de bine de toți oamenii, ne compromitem în faptele și purtarea noastră. Să nu faci așa nicidecum. Chiar dacă pentru început colegii vor fi supărați, te vor batjocori, tu rabdă, căci ei așa spun, dar în adâncul inimii te admiră pentru că te porți ca un creștin adevărat și ești tare în neprihănirea ta. Așa să te ajute Dumnezeu!

Ce să faci când nu poți să legi prietenie cu nimeni?


Întrebare:

Bună ziua. În primul rând, doresc să vă mulțumesc din suflet pentru ajutorul pe care mi-l oferiți întodeauna, răspunzând la întrebarile pe care vi le trimit. Acum vreau să vă cer un sfat, deoarece nu știu la cine să apelez. Sunt departe de casă, lucrez la o familie de români în Anglia, am grijă de un copil. Oricât de mult m-aș strădui să fac bine totul aici, se pare că nu reușesc să comunic cu mama copilului și, se pare, că ei nu mă vor și anul viitor. Eu am întrebat-o dacă fac bine lucrul și ea mi-a spus că da. Am întâlnit și alți oameni buni pe când eram în țară, cu care am lucrat. Aveam multe lucruri în comun și știu că au fost mulțumiți de mine. Nu reușesc să leg prietenie cu nimeni, cu toate că am întâlnit oameni deosebiți. Cu prietenii din copilărie relațiile s-au răcit, probabil din cauza distanței. Vreau să vă spun că întotdeauna am ajutat aproapele meu și încerc să fac lucrurile cât mai bine, și cu cât mă străduiesc, parcă lumea se îndepărtează de mine. Oare am o problemă și nu-mi dau seama? Măcar o persoană de încredere să fi avut, să am cu cine să comunic, pentru că aici doar strictul necesar mi se spune. Mă rugam în gând că nu mai rezist așa și văd că mi s-a îndeplinit ”dorința”, că anul viitor nu mai au nevoie de mine. Înainte să vin aici mă rugam lui Dumnezeu să mă ajute cu un loc de muncă și, totuși, nu a mers bine aici. Nu mai știu ce trebuie să mai fac. De multe ori am și gânduri de călugărie, pentru a mă retrage din lume. Întodeauna asta o am în minte și, totuși, nu mă pot decide.
Îmi pare rău de situația în care vă aflați și vreau să vă dau următoarele sfaturi:

1. Depuneți tot efortul să identificați pricina

Dacă nu vă reușește să legați prietenie cu nimeni, înseamnă că sunt pricini care îi fac pe oameni să vă evite. Judecați la rece și căutați să identificați care sunt aceste pricini. Poate un motiv este că vorbiți prea mult și totdeauna le vorbiți și le vorbiți oamenilor, dar nu aveți răbdare și nu doriți să-i ascultați și nu vă interesați de ei. Poate nu este această problemă  dumneavoastră, dar dacă este așa, atunci trebuie să vă recunoașteți aceste neajunsuri și să luați o hotărâre să vă schimbați.

2. Cereți ajutorul altora

Oamenii care vă sunt în jur și cu cine ați încercat să legați prietenie cred că vă pot spune cel mai bine care sunt pricinile din care vă evită. De aceea, apropiați-vă de ei și rugați-i să vă spună sincer ce îi face să vă evite. Dar, fiți gata să ascultați ce vă vor spune și să vă faceți concluzii în baza cărora să vă schimbați și nu să vă supărați sau să vă amărâți și mai mult în inimă. Nimeni nu vă poate spune mai bine pricina decât cei care vă evită.

3. Discutați cu pastorul bisericii

Înțeleg că faceți parte dintr-o biserică acum și este bine și necesar să mergeți la pastorul sau preotul bisericii și să-i spuneți problema care o aveți. Ca unul care vă cunoaște și care îi știe și pe ceilalți oameni din biserică, am nădejde că va ști cel mai bine cum să vă sfătuiască ca să depășiți această stare.

4. Rugați-vă și postiți

Vă îndemn să vă rugați și să postiți specific pentru această situație, căci mare puterea are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit și Dumnezeu va răspunde.

5. Învățați din Sfintele Scripturi cum să comunicați

Vă recomand să faceți rost de cursul „Căsătorie fără regrete” de Kay Arthur sau de cursul „Într-o zi mă voi căsători” de aceeași autoare. În fiecare din aceste cursuri este câte o lecție dedicată comunicării, un studiu biblic profund asupra acestui subiect. Sunt sigur că dacă vă veți însuși principiile biblice pentru comunicare și le veți aplica, situația se va schimba total și Dumnezeu vă va ajuta să zidiți relații de prietenie adevărată.
La încheiere, vreau să vă spun că călugărirea nu este o soluție la problema care o aveți. Călugărirea va fi un fel de a ignora și de a fugi de problemă. Și apoi, așa ințeleg eu, că cei care merg la mănăstire doresc să se dedice total rugăciunii și dacă merg acolo ca să fugă de problemele vieții, să nu se trezească că problemele au venit după ei și sunt cu ei pentru că din start au fost in inimile lor. Dumnezeu să vă ajute!

Ce să faci când ai tulburări spirituale și temerea că ești stapânit de duhuri rele?


Întrebare.

Ajutați-mă, vă rog. Nu știu ce se întâmplă cu mine. Am sfințit casa și în timp ce citea preotul, m-am simțit rău. Nu am dormit un ochi. Tresăream în continuu. După asta, viața mea s-a schimbat. Fac accese, râgâi întruna, din cinci în cinci minute, privirea mi se schimbă, ș.a.m.d. M-am adresat aceluiași preot și mi-a zis că ce am în mine nu-i în stare să scoată. M-am adresat altui preot, dar el mi-a zis că am nevoie de ani la rând ca să-mi fie bine. Vă rog ajutați-mă. Am copil micuț și mă tem chiar și pentru viața lui. 

Din mesajul dumneavoastră nu-mi pot da seama ce vi se întâmplă și cu atât mai mult nu pot înțelege de ce au fost cauzate aceste stări. Poate este vorba de un duh necurat care vă chinuiește în felul acesta, dar poate fi și ceva de natură fiziologică.

În primul rând, vă sfătuiesc să faceți tot efortul ca să înțelegeți bine mesajul Evangheliei din Sfânta Scriptură, să credeți din toată inima în Domnul Isus Hristos și să vă pocăiți. Aceasta înseamnă că trebuie să vă cereți iertare pentru toate păcatele pe care le-ați săvârșit până acum și apoi să luați hotărârea fermă în inimă să deveniți o adevărată ucenică a Domnului Isus Hristos, ca să urmați cu toată scumpătatea toată învățătura Lui, așa cum este scrisă pe paginile Noului Testament. În ziua când veți lua această hotărâre, Dunnezeu vă va naște din nou și vă va da și Duhul Lui cel Sfânt. În Epistola către Efeseni Apostolul Pavel a scris astfel:
Şi voi, după ce aţi auzit Cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt care fusese făgăduit şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. (Efeseni 1:13-14)

În ziua când veți lua această decizie și veți fi născută din nou, Duhul Sfânt vă va pecetlui și va veni să locuiască în ființa dumneavoastră. Iar acolo unde vine să locuiască Duhul Sfânt nu mai pot locui nici un alt fel de duhuri necurate. Odată cu primirea Duhului Sfânt, veți începe să experimentați roada acestuia printre care este și pacea, așa cum este scris în Epistola către Galateni:

Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei. (Galateni 5:22-24)

Odată întoarsă la Dumnezeu, trebuie să țineți disciplina spirituală pe care trebuie să o aibă fiecare creștin. În primul rând trebuie să începeți zilnic să citiți și să studiați Sfintele Scripturi. Apoi, trebuie să învățați să vă rugați zilnic. Să căutați o biserică locală unde se adună adevărați ucenici ai Domnului Isus Hristos, care doresc să trăiască toată învățătura Lui și pastorul să fie un om care trăiește potrivit cu ceea ce predică. De acum înainte să le spuneți la toți oamenii despre Domnul Isus Hristos și să fiți martoră a Lui, așa cum a poruncit El tuturor celor ce vor urma învățătura Lui.

Este îngăduit să faci cununie dublă?


Întrebare:

Am vrut să aflu dacă este îngăduit să faci cununia de două ori. Există răspuns în Biblie la o astfel de întrebare? Eu și mirele meu locuim în țări diferite și nu este real pentru toți oaspeții să se adune într-o singură țară. Ce ne puteți sfătui în privința unei cununii duble? Este salutabilă? 

Cununia este procesiuna oficială de încheiere a legământului căsătoriei voastre înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor și ea se face o singură dată. Dar, având în vedere că locuiți în țări diferite, trebuie să vă decideți în ce țară veți face cununia și, cel puțin rudele și oaspeții cei mai importanți, să fie invitați la cununie și la nuntă. Când veți merge în cealaltă țară de unde este mirele sau mireasa, atunci puteți face o extindere a sărbătorii nunții, iar în ce privește cununia, vă recomand să faceți chiar în timpul nunții o prezentare video a înregistrării de la cununia voastră. În felul acesta, le oferiți tuturor posibilitatea să fie martori la cununia voastră. Dumnezeu să vă binecuvânteze cununia, nunta și să trăiți o viață fericită spre slava Lui.

http://moldovacrestina.md/Raspunsuri-din-Biblie/oficierea-dubla-cununie.html