Categorie: EDITORIALE

Orice in afara de Dumnezeu e temporar

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în EDITORIALE

Orice in afara de Dumnezeu e temporar. Orice in afara de Dumnezeu e limitat. Poti sa ai pe cineva sau sa fii casatorit si tot te poti simti singur. Poti sa fii bogat si totusi mai sarac decat toti copii din Africa. Oportunitatea de a-L cunoaste pe Dumnezeu este mai valoroasa decat orice posesiune sau placere temporara. Banii nu pot vindeca o inima ranita, insa Isus poate.

Trebuie sa ai credinta in El. Trebuie sa crezi ca El are un plan pentru viata ta. Sa te bazezi pe El, nu pe tine. El nu te va dezamagi niciodata. Este o promisiune. Poate nu il poti intelege, poate nu poti pricepe de ce a ingaduit sau ingaduie unele lucruri, dar El stie ce e mai bine pentu tine. Doar pentru ca tu nu poti sa il vezi nu inseamna ca El nu are un plan pentru tine. Toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce il iubesc pe Dumnezeu. In viata ai de ales: sa mergi pe calea pe care ti-a pregatit-o Dumnezeu sau pe calea pe care crezi tu.

Dumnezeu nu cere perfectiunea. Te cheama la El asa cum esti, te iubeste asa cum esti. Duhul Sfant iti intareste spiritul si iti innoieste inima in asa fel incat sa fii asa cum doreste El. Adevarul e ca valoare ta nu e determinatata de cat de bine arati sau ce haine porti, ci de ceea ce este in sufletul tau.

Nu te lasa inselat, Dumnezeu nu te-a uitat! Are mai multe ganduri pretioase pentru tine decat toate firele de nisip din lume!

http://vesteaevangheliei.wordpress.com/

Familia trebuie să se implice în procesul de educaţie/învăţare a copiilor

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în EDITORIALE, FAMILIE

Dumnezeu a menit părinţii a fi buni educatori, iar pe copii să fie buni ascultători şi împlinitori, astfel încât educaţia să treacă succesiv de la o generaţie la alta. Interacţiunea dintre părinţi şi copii începe chiar mai înainte ca cei mici să poată să vorbească. Interacţiunea dintre ei continuă apoi, într-o formă sau alta, toată viaţa.
În mod normal, părinţii pot împărţi responsabilitatea educării copiilor cu învăţătorii sau educatorii şcoli. Niciodată însă, un părinte nu trebuie să considere că poate scăpa de responsabilitate, dându-şi copiii pe mâna altora. Copiii au nevoie să înveţe din experienţa părinţilor lor, iar părinţii au nevoie să se desăvârşească, căutând mereu să depăsească greutăţiile din procesul de educare a copiilor.

Cum vom vedea pe parcursul acestor articole despre familie, cultura noastră exercită presiuni imense asupra familiilor în ceea ce priveşte educaţia. În societatea noastră, centrul de învăţare pentru copii se deplasează în afara căminului, iar sursa de învăţare se deplasează de la părinţi înspre “experţi şi specialişti profesionişti”.

Din nefericire, priceperea omului alunecă din ce în ce mai departe de înţelepciunea divină, şi se întâmplă astfel, că “experţii” ştiu multe despre lucrurile neesenţiale şi foarte puţin despre lucrurile cu adevărat importante în perspectiva veşniciei. Astfel, chiar şi în cadrul celor mai reuşite metode de educaţie, înţelepciunea umană este cea care contează cel mai puţin. Nu este vorba numai de privarea familiei de o colaborare valoroasă, ci şi de deposedarea educaţiei de valorile ei eterne şi de scopul ei.

Ca rezumat al acestei secţiuni, mai menţionăm încă o dată că Dumnezeu a asezat familia la baza societăţii. Ea este centrul în jurul căruia membrii săi colaborează în cadrul unor interacţiuni cum ar fi lucrul, joaca, servirea mesei, învăţatul şi purtarea unei discuţii. Noi ne-am făcut datoria să vă semnalăm faptul că există forţe periculoase care lucrează în societatea modernă ca să subestimeze această rânduială divină şi să pună capăt oricăror interacţiuni familiale.

http://totalschimbat.ro

Cum să rămâi îndrăgostit de soţia ta?

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în EDITORIALE, FAMILIE

Întrebare: Cum poţi păstra dragostea pentru soţie, pentru că totdeauna va apărea o femeie mai frumoasă decât soţia ta? Ştiu că este o ispită, dar întreb, cum se poate păstra?

1. Nu te potrivi chipului veacului acestuia
Altădată, în vremurile trecute, această întrebare nu trecea prin cap nici la cei necredincioşi, dar acum lucrurile s-au schimbat. Prin intermediul filmelor, cărţilor, revistelor, internet-ului, etc,  diavolul vrea să ne convingă că dragostea este un sentiment ieşit de sub orice control al voinţei, că inimii nu-i poţi porunci, şi că dragostea adevărată vine şi pleacă atunci când vrea. În felul acesta diavolul vrea să înşele o lume întreagă că dragostea adevărată este acea care îţi împlineşte toate nevoile şi pasiunile tale, şi dacă nu mai face faţă, ea nu mai există. Ce mare înşelare: egoismul extrem şi obraznic a ajuns să fie numit dragoste şi să fie prezentat ca atare. Nu te lăsa înşelat niciodată şi nu-ţi zidi concepţiile despre lume din sursele care sunt contrare adevărului biblic. Dumnezeu spune foarte clar:

Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită. (Romani 12:2)

2. Realizează dragostea lui Dumnezeu
În Vechiul Testament, de multe ori Dumnezeu a comparat relaţia Sa cu poporul Israel cu una dintre un bărbat şi soţia lui. După ce soţia Lui iubită, poporul Israel, i-a întors spatele şi a păcătuit grav curvind după idoli străini, Dumnezeu a părăsit-o pentru o vreme, dar apoi i-a zis prin prorocul Ieremia:

Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veşnică; de aceea îţi păstrez bunătatea Mea! Te voi aşeza din nou, şi vei fi aşezată din nou, fecioara lui Israel! Te vei împodobi iarăşi cu timpanele tale şi vei ieşi în mijlocul jocurilor voioase. (Ieremia 31:3-4)

Dacă aşa s-a purtat Dumnezeu cu soţia care i-a fost necredincioasă, cu atât mai mult orice bărbat care realizează dragostea lui Dumnezeu îşi va iubi soţia cu o iubire veşnică şi va păstra pentru toată viaţa bunătatea faţă de ea, ca să reflecte astfel caracterul şi slava lui Dumnezeu, căci pentru aceasta am fost creaţi.

3. Reflectă caracterul Domnului Isus
Dumnezeu a institut căsătoria ca să fie o imagine a familiei cereşti. Epistola către Efeseni relatează că într-o căsătorie soţul reflectă pe Domnul Isus şi soţia reflectă biserica. În acest context Dumnezeu ne porunceşte tuturor bărbaţilor să ne iubim soţiile până la sacrificiu, pentru că numai în felul acesta vom reuşi să reflectăm caracterul Domnului Isus prin purtarea noastră. Şi este scris astfel:

¨Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană. Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta se iubeşte pe sine însuşi. Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui. „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, şi cei doi vor fi un singur trup.” (Efeseni 5:25-31)

4. Alege să rămâi îndrăgostit
Orice bărbat trebuie să înţeleagă că este responsabil să-şi păstreze dragostea şi pasiunile îndreptate spre soţia lui pentru toată viaţa, aşa cum spune în Sfintele Scripturi:

¨Bea apă din fântâna ta şi din izvoarele puţului tău. Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte? Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine. Izvorul tău să fie binecuvântat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale. Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei! ¨(Proverbe 5:15-19)

5. Nu te lăsa ispitit de alte femei
Imediat după ce relatează despre datoria unui bărbat să rămână îmbătat tot timpul de drăgălăşiile soţiei şi să fie necurmat îndrăgostit de dragostea ei, Cuvântul lui Dumnezeu spune:

¨Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute? Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului şi El vede toate cărările lui. Cel rău este prins în însuşi nelegiuirile lui şi este apucat de legăturile păcatului lui. El va muri din lipsă de înfrânare, se va poticni din prea multa lui nebunie. ¨(Proverbe 5:20-23)

Fii un bărbat înţelept şi nu da voie inimii tale să admire o străină ca nu cumva să o pofteşti în inima ta. Învaţă să fii un om înfrânat şi să te porţi cu înţelepciune în orice împrejurări. Veghează asupra inimii tale.

Presupun că citesc acest articol şi femeile, şi vreau să le spun că felul cum apreciază şi răspund la dragostea soţului, joacă un mare rol în această înnoire continuă  a sentimentelor care este necesară în fiecare căsătorie.

Sursa: Moldova Crestina

Psihologia geloziei

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în Adolescenţă, EDITORIALE

Vă mărturisesc că am stat să mă gândesc bine asupra acestui subiect.

Aici vorbesc despre gelozia pe care o întâlnim într-un cuplu, nu vorbim despre gelozia sfântă a Lui Dumnezeu.

Şi, ca de obicei, a existat un motiv pentru care am scris despre gelozie…

Am fost într-o situaţie ( una anume, dar nu pot da detalii ) şi m-am trezit încolţită de sentimentul acesta când, în mod clar, o persoană ( o fată ) „se etala” în faţa iubitului meu…

Vă mărturisesc că am intenţionat să îi clarific anumite lucruri, dar Domnul m-a oprit şi mi-a pus  în faţă reacţia mea.

Deşi eram  „îndreptăţită” în ceea ce simţeam, totuşi, Domnul mi-a arătat că în spatele unei acţiuni poate sta o trăire cumplit de profundă.

Şi, dacă veţi fi sinceri, vă veţi regăsi, ca şi mine, în aceste descrieri. Nu toată lumea reacţionează la fel. Însă, în linii mari, acestea sunt trăirile care „guvernează” starea de gelozie.

Conform DEXului, gelozia este o trăire sufletească chinuitoare şi obsedantă, provenită din faptul sau presupunerea că fiinţa iubită nu este credincioasă; un sentiment de nemulţumire egoistă, provocat de situaţia, succesele cuiva; invidie; pizmă.

Sentimentul geloziei constă într-o emoţie durabilă şi penibilă, de tonalitate subiectivă specifică:amară, înţepătoare, ca o muşcătură sau o rană mortală, întristare, durere, stări de teamă, incapacitate de a putea întreţine la partener sentimentul iubirii, impresia că este trădat în sentimentele sale, ideea că ar putea fi respins de partenerul său, sentimente de inferioritate, suspiciuni sau convingeri asupra infidelităţii partenerului de cuplu.

Toate acestea ne influenţează comportamentul , modul de a gândi, aduce depresivitate, ruşine, nemulţumire de sine, disoluţia cuplului familial, o stare de tensiune intrapsihică, care se va materializa prin crize acute de mânie sau chiar ură împotriva partenerului sau a presupusului adversar.

Aceste trăiri sunt legate de „obiectul” iubit, de ruşinea asociată cu un sentiment de inferioritate, cu mânie şi chiar cu ura îndreptată către obiectul sau persoanele vizate de subiectul respectiv.

Gelozia pare a fi bazată pe insecuritate, e legată de perspectiva abandonului şi destrămării cuplului, în special la persoanele imature afectiv .

S-a constatat că gelozia este un sentiment marcat puternic de valorile morale, de principiile care ne guvernează viaţa- cele care ne limitează sau ne determină să trăim într-un anumit mod.

Unele persoane suferă doar gândindu-se că partenerul – pe care îl consideră un soi de proprietate personală – se poate simţi bine şi de unul singur.

Mai mult decât atât, persoanele geloase sunt în multe cazuri frustrate şi nemulţumite de viaţa lor şi caută în celalălt un răspuns la propria nefericire. Ar dori să-l aibă complet, să-i gestioneze viaţa pentru a găsi în el satisfacţia propriului gol interior.

În toate cazurile însă, în spatele geloziei, stă un complex de inferioritate.

Mai este de remarcat că în cazul persoanelor geloase, există o nevoie  de a fi apreciate de ceilalţi.

Ideea că gelozia e o dovada de dragoste este falsă şi deseori duce la suportarea unor situaţii dificile. Cel puţin până când partenerul se simte sufocat şi pune piciorul în prag.

Persoanele foarte geloase ajung să-şi considere partenerul o proprietate personală, negându-i libertatea. Iar libertatea reciprocă e primul element de iubire sănătoasă şi matură.

Paşi pentru eliberare de gelozie:

–        identifică în istoria vieţii tale episoadele de posibil abandon şi adu-le la CRUCE

–        pocăieşte-te de orice atitudine, faptă sau cugetare care era nepotrivită ( ură, judecată, dorinţă de răzbunare şi orice altceva îţi va aduce Domnul aminte )

–        iartă-i pe cei care au „contribuit” să-ţi îngreuneze, ruineze viaţa. IARTĂ-I!

–        Vino sincer înaintea Domnului cu „episoadele” de gelozie ca să descoperi împreună cu El ce determină aceste trăiri.

Simona Loga

Citeşte mai mult: Flacăra Închinării » Psihologia geloziei

Cabluri de alimentare cu trecutul

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în Adolescenţă, EDITORIALE

Pentru tinerii din ziua de azi, cablurile de alimentare cu trecutul zbuciumat de relaţii şi inimi frânte devin sursa de alimentare în prezent.

Nu puţini sunt acei tineri care, datorită trecutului şi datorită relaţiilor amoroase pierdute, din cauza minciunilor primite din neştiinţă de cauză ale partenerilor, prezentul lor devine frustrant, chiar insuportabil uneori.

Ai început o relaţie timpurie în adolescenţă, ai încheiat-o după puţin timp, iar inima ta şi-a pierdut perfecţiunea. Deseori relaţiile de acest gen au finale nefericite, rar descoperim câte o relaţie care să se termine, dar totuşi în pace şi clară înţelegere.

Ȋn speranţa că te vei reface, iar inima ta îşi va căpăta forma ei iniţială, vei avea curajul de a te avânta în ale relaţii cu scopuri bine definite. Planurile tale vor da greş, inima ta, deja distrusă, va deveni încă o dată împărţită, şi durerea va deveni şi mai mare, sau îşi va face din nou prezenţa în viaţa ta.

Ȋncrederea în persoane de sex opus îţi va scădea, vei încerca să dai vina pe el/ea, spunând că e un tip imbecil/o fată inconştientă, şi vei încercă să ieşi basma curată.

Drag suflet rănit, inima nu se vindecă prin împărţire, inima nu se vindecă prin dragoste duplicitară şi dedicată în diferite părţi, inima nu se vindecă prin trecutul zbuciumat!

Cablurile de alimentare cu trecutul şi-au pus amprenta pe tine, au prins rădăcini, iar acum prezentul tău se află condus de relaţiile eşuate. Inima ta şi sufletul tău nu se vor vindeca în prezenţa acestor cabluri. E timpul pentru a face schimbare! E timpul pentru înnoirea prezentului! E timpul pentru a face curăţenie printre cablurile tale de alimentare!

Dacă inima îţi este rănită, dacă eşecurile tale au fost mari, iar încrederea în celelalte persoane a dispărut, chiar şi încrederea în tine, de ce nu doreşti să revii la viaţă?

Nu uita, eşti o creatură minunată, iar Dumnezeu te vrea un copil fericit şi împlinit în braţul Său. Cablurile de alimentare din trecut sunt vechi şi prin ele se strecoară viruşi puternici; primeşte azi şi acceptă noile cabluri ce îţi vor ghida paşii şi viaţa către o lume fericită, către o viaţă plină de împlinire şi către o ţintă sigură, premiul ei fiind cununa Ȋmpărăţiei Cereşti.

http://totalschimbat.ro