Cine mai are timp pentru rugăciune?


Vorbind în faţa unui grup de oameni care se îngrămădeau în curtea reşedinţei sale de vară, papa Benedict a ţinut să le atragă atenţia asupra următorului lucru: „rugăciunea zilnică este esenţială pentru mântuire”.

Papa a spus că rugăciunea zilnică îi ţine pe credincioşi deschişi la „vocea Sfântului Duh”, pe când cei care neglijează să facă acest lucru permit să se creeze o distanţă între sufletele lor şi Dumnezeu. Papa a mai adăugat „dacă nu ne rugăm, nu avem nicio scuză, deoarece harul rugăciunii este dăruit tuturor. În consecinţă, dacă nu suntem salvaţi, vina ne va aparţine în totalitate” citează CatholicCulture. Înainte să încheie, papa le-a mai spus încă o dată să se roage zilnic şi să îşi facă în mod special timp pentru asta în concediu.

Rugăciunea însă nu este doar pentru cei religioşi. Este şi pentru cei care vor să fie sănătoşi. Conform unui studiu realizat de Institutul Naţional de Sănătate din Washington DC, în colaborare cu cercetătorii de la spitalul Herzog din Ierusalim, riscul crescut de demenţă (inclusiv boala Alzheimer) scade cu 50% în cazul pacienţilor care se roagă regulat. Rezultatul acestui studiu confirmă concluziile studiilor precedente, care demonstraseră că religia joacă un rol principal pentru starea de bine.

Prevenţia se face prin două mijloace. Mai întâi, exerciţiile ce antrenează memoria, precum a ţine minte o rugăciune sau de a păstra în minte câteva motive de recunoştinţă, fac ca îmbătrânirea neuronilor să fie încetinită. În al doilea rând, rugăciunea scade nivelul de stres şi tensiunea arterială, doi dintre factorii de risc ai bolii Alzheimer.

Acestea sunt explicaţiile oferite de medici, însă fiecare religie în parte explică în feluri mai mult sau mai puţin asemănătoare beneficiile acestui obicei, prin binecuvântările directe din partea lui Dumnezeu, după cum a menţionat şi papa. Deşi nu sunt explicaţii care pot fi verificate empiric, ele sunt mai valoroase pentru credincioşii activi decât cele medicale, pentru că sunt validate prin experienţa de credinţă personală.

În multe religii creştine, modelul cu privire la rugăciune este cel al lui Iisus, aşa cum este relatat în Biblie. Iisus se trezea de dimineaţă, cât încă era întuneric afară, părăsea casa în căutarea unui loc liniştit unde se ruga. Relatarea vine cu îndemnul ca fiecare persoană să îi urmeze exemplul, începând dimineaţa cu câteva momente de rugăciune, meditaţie sau studiu.

Doar că în ziua de azi, când locul de muncă, copiii sau prietenii ocupă toate orele din zi, chiar până târziu în noapte, şi asta zi după zi, acest obicei pare mai degrabă un lux de care se bucură doar cei care au timp liber.

Mai mult decât atât, pastorul Stephen Chavez scrie în Adventist Review că rugăciunea de dimineaţă nu ajunge pentru a avea o credinţă întărită, ci trebuie păstrat contactul cu Iisus pe toată perioada zilei. Însă şi el recunoaşte că nu este uşor, nici chiar lui, care după propriile declaraţii nu este „o persoană matinală”. Astfel că atunci când se trezea dimineaţa şi începea să se roage, era distras de gânduri şi idei aleatorii care îi întrerupeau şirul ideilor şi rămânea cu sentimentul că nu este destul de „spiritual”.

O soluţie ar fi ca rugăciunea, meditaţia sau studiul să nu fie primul lucru făcut după trezirea din somn. Prima jumătate de oră ar trebuie petrecută cu pregătirile de serviciu sau pregătirea mesei şi abia după ce trece cu adevărat somnul, se poate începe rugăciunea. O altă idee la îndemână este ca cititul sau studiul de dimineaţă să se facă cu un creion în mână, pentru urmărirea mai uşoară a rândurilor şi totodată o concentrare mai bună.

Dacă totuşi în anumite dimineţi nu este timp pentru acest lucru, pe perioada zilei se poate profita de orice moment liber pentru a recupera. Chavez spune că de multe ori în timpul zilei, când se află în parcare, într-un magazin, în birou, sau în timp ce face jogging, mintea lui este deschisă spre Dumnezeu şi se surprinde singur într-o rugăciune care reflectă circumstanţele în care se găseşte la momentul respectiv.

„Viaţa nu stă în loc. Putem să păstrăm câteva momente liniştite în fiecare dimineaţă înainte ca lucrurile să o ia razna, dar nu putem depinde de aceste momente să ne ţină toată ziua. Trebuie să fim ghidaţi de Cuvântul lui Dumnezeu, să fim constant conectaţi la Iisus şi deschişi spre îndemnurile Duhului Sfânt”, spune Chavez.

http://semneletimpului.ro/

Jurnalul unei Biblii


biblia

Eu Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu, m-am gandit sa notez cele mai deosebite momente din acest an, petrecute cu iubitii mei!

IANUARIE: AM FOST FOARTE OCUPATA. MAJORITATEA MEMBRILOR DIN FAMILIE AU HOTARAT SA MA CITEASCA IN FIECARE ZI IN ACEST AN. AU TRAS DE MINE PRIMELE DOUA SAPTAMANI INTR-O PARTE SI-N ALTA parea SA FIE UN AN INTENS, APROFUNDAND CUVANTUL LUI DUMNEZEU!……APOI,…..M-AU UITAT.

FEBRUARIE: PROPRIETARUL MEU M-A FOLOSIT PENTRU CATEVA MINUTE SAPTAMANA ACEASTA. A AVUT O CONTRAZICERE CU CINEVA SI A CAUTAT CATEVA REFERINTE BIBLICE SA-L CONTRAZICA….!
INTR-O SEARA M-AU CAUTAT SI ADOLESCENTII FAMILIEI (A DOUA ZI AVEAU EXAMENE).

MARTIE: BINE CA A VENIT BUNICUL FAMILIEI IN VIZITA. M-A TINUT APROAPE O ORA IN BRATE IMPARTASIND FAMILIEI DIN SFATURILE MELE. AM SPERAT CA CEI DIN CASA O VOR LUA PE URMELE BATRANULUI SI EU VOI STA DEACUM IN COMPANIA LOR,… CUM AM STAT SI CU BUNICUL,…DAR N-A FOST SA FIE ASA..AM RAMAS MEREU INCHISA SI UITATA.

APRILIE: AM AVUT O ZI FOARTE OCUPATA. PROPRIETARUL MEU A FOST NUMIT “CONDUCATOR” PESTE CEVA SI…..S-A APROPIAT DE MINE CICA !… ORICUM, MA PREGATESC SA MERG PENTRU PRIMA DATA ANUL ACESTA LA BISERICA, DE PASTI…..

MAI: AM CEVA VERDEATA INTRE PAGINILE MELE.
AU APARUT PRIMELE FLORI SI ……..S-AU GANDIT CA AR FI BINE SA PRESEZE CATEVA, M-AU DESCHIS DOAR PENTRU ASTA. TOTI AU MULT DE MUNCA LA LUCRU SI VIN ACASA OBOSITI, TREBUIE SA SE ODIHNEASCA, TREBUIE SA MANACE, TREBUIE SA VADA STIRILE SAU SA MAI VADA CEVA NOU PE INTERNET SI ASTFEL VINE SEARA,… ARUNCA O PRIVIRE SPRE MINE SI CA SA AIBA CONSTIINTA IMPACATA CITESC UN VERSET, DOUA SI SE CULCA…

IUNIE: SUNT RAVASITA. UNA DIN FETELE FAMILIEI SE MARITA,… M-AU ARUNCAT DE COLO-COLO SUB TOATE CELE SI…E CLAR CA II INCURC. EU NU LE SPUN CE MENIU SA ALEAGA, CE FORMATIE SA CANTE, CE COSTUMATIE SA-SI PUNA…

IULIE: M-AU PUS INTR-O GEANTA DE VOYAJ. BAUNIESC CA PLECAM IN VACANTA. AS FI PREFERAT SA RAMAN ACASA DECAT SA ZAC ZILE IN SIR IN GEANTA ACEEA…DE MULTE ORI SE INTREABA CRESTINII DE CE NU INTELEG EI PLANURILE MELE?….CUM SA LE INTELEAGA DACA NU LE CUOSC?!

AUGUST:- SUNT TOT IN GEANTA ABANDONATA,…LUNILE TRECUTE ERAU OBOBSITI DE MUNCA,…ACUM SUNT OBOSITI DE SOMN, DE-ATATA SOARE SI ATATA PLIMBARE,…MA INTEREB CAND AR PUTEA UN CRESTIN SA MA CITEASCA…?

SEPTEMBRIE: DIN NOU ACASA LA LOCUL MEU. IN SFARSIT AM COMPANIE, VREO DOUA CARTI DE DRAGOSTE, CATEVA ROMANE POLITISTE ,…L UNEORI AS VREA SA AM SI EU DIFUZOARE CA SI CELE DE LA COMBINA MUZICALA .CE N-AS DA SA FIU SI EU BAGATA-N SEAMA…,DAR….SUNT DOAR O CARTE,…SI TOTUSI NU O CARTE OARECARE,…SUNT HARTA PE CARE ESTE SCRIS DRUMUL SPRE VESNICII,…SI CEI MAI MULTI CRESTINI NU STIU CUM S-AJUNGA PENTRU CA EU TEBUIE SA LE DESTAINUIESC AUTOSTRADA INTR-ACOLO.

OCTOMBRIE: ASTAZI, M-AU CAUTAT PRIN CASA SI M-AU FOLOSIT. CINEVA DIN FAMILIE A CAZUT LA PAT, BOLNAV. M-AU ASEZAT IN MIJLOCUL MESEI DIN SUFRAGERIE. CRED CA URMEAZA SA VINA PASTORUL IN VIZITA SI VOR VREA SA VADA O MINUNE. DAR EU SPUN MEREU “DACA RAMANETI IN MINE SI DACA RAMAN IN VOI CUVINTELE MELE CERETI ORICE SI VI SE VA DA” INSA CUVINTELE MELE SUNT PUTINI CEI CE LE CUNOSC SI ISI GASESC PLACEREA IN ELE!

NOEMBRIE: MI-AU SCHIMBAT LOCUL PE O MASUTA CA SA MA POATA FOLOSI DOAR IN CAZ DE ALARMA. TOTI PRIN CASA VORBESC DE OBOSEALA DE LA MUNCA, CAUTA CARE MAI DE CARE ODIHNA, HRANA, SAU SE INDELETNICESC CA DE OBICEI CU TELEVIZORUL SAU CU COMPUTERUL, …DAC-AS AVEA SI EU DIFUZOARE SA VORBESC MEREU POATE M-AR BAGA SI PE MINE IN SEAMA ,… DAR EU SUNT SINGURA CARTE PE ACEST PAMANT CARE VORBESTE,… INSA EU VORBESC IN TAINA PRIN SUSUR BLAND, DOAR CELUI CE MA CAUTA CU TOATA INIMA,…INSA PUTINI O FAC!

DECEMBRIE: TOTI SE PREGATESC DE CRACIUN. M-AU INGROPAT SUB BETEALA, HARTIE DE PACHETE SI…..CADOURI…..S-A TERMINAT UN AN IN CARE IUBITII MEI AU VRUT SA MA VADA DOAR OCAZIONAL,…DAR AS VREA CA IUBITII MEI SA INTELEAGA CA NU POT FI CRESTINI FARA CRISTOS SI NICI NU POT FACE PARTE DIN BISERICA FARA BIBLIE!….EI CRED CA MA CUNOSC, PRETIND SA LE VORBESC, IMI CER SA LE VIN IN AJUTOR SAU ISI PUN INTEBAREA DE CE PLANURILE LOR NU SUNT SI PLANURILE MELE,…dar eu va spun:”CINE ISI VA ADANCI PRIVIRILE IN LEGEA DESAVARSITA,….SI VA STARUI IN EA, NU CA UN ASCULTATOR UITUC, CI CA UN IMPLINITOR CU FAPTA, VA FI FERICIT IN LUCRAREA LUI”.

CE AR SCRIE BIBLIA TA DACA AR TREBUI SA SCRIE UN ASTFEL DE JURNAL?

https://gtgospel.wordpress.com

Rolul bărbatului în familie din perspectiva lui Dumnezeu (partea II)


dsc_2216

Bărbatul şi femeia – care este rolul lor şi care este raportul între  bărbat şi femeie? Cum trebuie să se comporte bărbatul cu femeia sa? Care este rolul lui în familie faţă de soţia lui? Am văzut din prima parte a acestui articol că bărbatul trebuie să stăpânească peste femeie, nu în sens de a se comporta cu ea ca cu o roabă, ci ai da direcţie corectă, a o conduce. Cuvântul lui Dumnezeu arată nişte responsabilităţi bine definite ale bărbatului faţă de femeie. Şi anume…

Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuş. Căci nimeni nu şi-a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; (Efeseni 5.28-30)

Este foarte interesant: ceea ce îi determină pe bărbat şi femeie să se căsătorească, este dragostea. Dar rolul dragostei nu se termină doar la faptul că cei doi ajung să se căsătorească. Ei se iubesc în continuare.
Bărbatul trebuie să îşi iubească soţie ca pe trupul său. Iată succesul într-o familie ideală. Iată încă una din responsabilităţile bărbatului faţă de soţia lui .  Cum îţi iubeşti tu trupul?  Mai întâi de toate nu îl urăşti.  Nu-ţi poţi urâ trupul şi niciodată nimeni nu şi-a urât trupul vreodată pentru că toţi îşi hrănesc trupul şi îl îngrejesc. Când privim la sensul cuvântului “a hrăni”, observăm o importantă nuanţă care implică nu numai grijă fizică şi materială, ci chiar desfătare. În traducerea din greacă cuvântul implică şi gingăşie.  Trebuie să fim gingaşi cu soţiile noastre. Mai mult ca atât noi bărbaţii trebuie să ne îngrijim soţiile cu drag. Din original “a îngriji” implică o afecţiune plină de căldură, a încălzi. Noi niciodată nu urâm trupul nostru ci ne stăruim să îl hrănim, să îl desfătăm, să îl încălzim, nu lăsăm ca trupul nostru să fie afectat de frig sau foame, vrem să arătăm bine şi frumos. Nu degeaba în Cuvântul lui Dumnezeu se găseşte o astfel de comparaţie.  Să luăm bine seama la ea. Mai mult ca atât, un exemplu bun este Isus Hristos, care a făcut la fel cu biserica. Şi la acest exemplu vom privi mai detaliat în continuare.

Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S’a dat pe Sine pentru ea, ca s’o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvînt. (Efeseni 5.25-26)

Dacă privim la relaţia Hristos – Biserică, putem să învăţăm multe lucruri ce trebuie aplicate în familie. Hristos a iubit într-atât biserica că S-a jertfit  pentru ea. Da, anume pentru ea S-a jertfit. Interesant că pentru bărbatul din zilele noastre este greu să primească acest principiu în viaţa lui. Este o deprindere ca femeia să slujească bărbatului şi ea trebuie să jertfească cu multe lucruri pentru bărbatul său. Dar exemplul lui Hristos ne arată o jerfire care trebuie să o aibă bărbatul faţă de femeie. Atât de mult să iubim soţiile încât să fim gata să ne jertfim pentru ea. Isus a murit pentru Biserică, chiar mai mult, a înviat. Noi bărbaţii nu trebuie să ne asuprim nevestele ci să avem o dragoste jertfitoare faţă de soţiile noastre. Cât timp a iubit Hristo Biserica? Numai o perioadă? Numai cât era frumoasă? Nu. Cu o dragoste veşnică. Aşa să ne iubim şi noi soţiile. Care sunt condiţiile pentru care a iubit Hristos Biserica? Hristos a iubit biserica necondiţionat. Nu a iubit-o pentru că Bisercia L-a iubit. El a iubit-o cu o dragoste necondiţionată. Aşa să-şi iubească şi bărbatul soţia.

Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele, şi nu ţineţi necaz pe ele. (Coloseni 3.19)

Încă o responsablilitate a bărbaţilor, cuprins în rolul lor în familie, din perspectiva lui Dumnezeu, este faptul că ei nu trbuie să ţină necaz pe ele. Ce mai e şi asta? Cum un soţ nu trebuie să ţină necaz pe soţie?  Înţelesul cuvântului necaz, în original are sens de “a face viaţa amară”, “a întrista”. Un bărbat nu trebuie să-şi întristeze soţia. Nu trebuie să îi faci viaţa amară soţiei tale. De ce e important acest lucru?  Oare poate un soţ să facă viaţa amară soţiei sale, persoanei care i-a promis că o va iubi toată viaţa? Celei pentru care era gata înainte de căsătorie să îi ofere tot ce ea doreşte? Dumnezeu nu a dat această intrucţiune în zadar, pentru că în viaţa de zi cu zi, în societatea noastră observi tot mai multe soţii întristate şi cu viaţa amărâtă. Dar Dumnezeu nu a făurit aşa familia. Pentru a avea o căsătorie fără regrete, tu ca şi bărbat nu trebuie să-ţi întristezi soţia. Nu îi face viaţa amară. Nu ţine necaz pe ea.

Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rîndul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dînd cinste femeii ca unui vas mai slab (1 Petru 3.7)

A te purta cu înţelepciune… deci se poate întâmpla să te porţi şi fără înţelepciune. Oare cum? Nu fi neînţelept cu soţia ta. Nu te purta ca un neînţelept. Fii nostim, gingaş, înţelegător, iubitor, atent, şi plin de afecţiune faţă de soţia ta. Foloseşte toate acestea faţă de aceea care este carne din carnea ta şi os din oasele tale – femeia vieţii tale. Fii înţelept în relaţia ta cu soţia ta.
A da cinste femeii ca unui vas mai slab… Nu că femeia este mai prejos decât bărbatul, ci bărbatul trebuie să îi dăie cinste, pentru că ea este mai gingaşă, are alt fizic decât bărbatul, este aşa creată de Dumnezeu. Cinsteşte-ţi soţia şi n-o disconsidera. Un vas de cinste este şi uşor de stricat, aşa că ai grijă să nu-ţi traumezi soţia! Fii plin de înţelepciune în relaţia ta cu ea.

https://maranatta.wordpress.com

Rolul bărbatului în familie, din perspectiva lui Dumnezeu (Partea I)


dsc_2216

Am ajuns să trăim într-o lume în care bărbaţii se simt ameninţaţi trăind cu femeia modernă. Cam aşa spunea un articol în presă. Bărbatul este descris ca un înfrânt în dorinţa lui de a-şi  depăşi starea de câştiga pânea sau a fi pe placul soţiei. Sunt multe păreri cum trebuie să fie un bărbat şi care este rolul lui. Dar astăzi vom privi la Cel ce a creat familia şi vom vedea cum a creat-o El şi după ce am văzut care este rolul femeii în familie vom vedea care este rolul bărbatului în familie, din perspectiva lui Dumnezeu.

Bărbatul va stăpâni peste soţie.  “…iar el va stăpîni peste tine.(peste femeie).(Gen 3.16)
Atât de mult îmi pare rău că oamenii, în special bărbaţii înţeleg greşit această frază greşit. A stăpâni peste soţie, se înţelege deseori de către partea masculină, să se comporte ca cu o roabă… În Asia chiar şi în zilele noastre femeile nu sunt mai de preţ decât mobila în casă. Astăzi la ei întâi merge bărbatul ca şi cap al familiei, apoi copii, apoi, măgarul, sau alt animal, apoi merge femeia. Uimit am fost când am aflat că în timpul războiului era total invers: întâi femeia mergea, apoi măgarul, apoi copii, apoi bărbatul. Oare aşa a creat Dumnezeu familia? Pe bărbat stăpân şi pe femeie roabă?! Nu!!!
Cuvântul “a stăpâni” din Gen. 3.16 are ca sens din ebraică : a conduce, a da o direcţie precisă. Iată ce înseamnă a stăpâni peste femeie. A o conduce dândui direcţie precisă. Toate acestea ne dezvăluie o mare responsabilitatea faţă de bărbat . El este acel care răspunde de direcţia în care merge familia lui. Femeia nu este roaba bărbatului. Dumnezeu i-a făcut pe ambii stăpâni peste întreg pământul.“Dumnezeu i-a binecuvîntat, şi Dumnezeu le-a zis: ,,Creşte i, înmul i i-vă, umple i pămîntul, şi supune i-l; şi stăpîni i peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vie uitoare care se mişcă pe pămînt.„(Gen 1.28).
Marea problemă care apare într-o familie este faptul că bărbatul sau tratează femeia ca o roabă, sau se lasă el condus de ea. Atât Adam cât şi Avraam au ascultat de soţiile lor şi nu de Dumnezeu şi au greşit. Ei s-au lăsat conduşi de soţie, în loc atunci când femeia vine cu iniţiativă, el să analizeze şi să ia decizie corectă. Iată care este rolul lui. Să-i dea direcţie corectă soţiei. Şi să nu facă din ea roabă sau să o lase să conducă ea familia.
Deci a stăpâni peste soţie – a o conduce, a-i da direţie corectă.

Bărbatul trebuie să aibă grijă de ai săi.  “Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s’a lepădat de credinţă, şi este mai rău decît un necredincios.” (1 Timotei 5.8)
A purta de grijă de ai săi, este datoria fiecărui bărbat. El răspunde de situaţia din casă. Ce este şi ce nu-i. Ce trebuie de făcut şi cum. Când şi de cine. El trebuie să aibă grijă să câştige destui bani pentru a întreţine familia şi să dea căldura şi atenţia sa tuturor membrilor familiei.
Tragic este faptul că unii bărbaţi din Moldova au lăsat această responsabilitate a lor pe capul femeilor sale. Tot mai des vezi un soţ  ce este o povară în familia lui, decât unul care are grijă de ai săi. Dar mai sunt şi alţii că s-au axat atât de mult pe lucru, că cred că doar aducând bani în casă şi oferind condiţii pot să îndeplinească această responsabilitate. Nu. A avea grijă de ai săi imiplică mult mai mult decât doar bani. Căldură, iubire, exemple practice pozitive, un viitor pentru copii, grijă faţă de sănătatea familiei, şi nu în ultimul rând faptul de a avea grijă ca întreaga familie să Îl cunoască pe Unicul ce are nemurirea şi poate să ne salveze sufletele noastre: Dumnezeu.

Bărbatul trebuie să-şi iubească soţia. Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor (Efeseni 5.28)
Una din responsabilităţile bărbatului este să îşi iubească soţia. Este foarte important acest lucru. Se spune că bărbaţii nu trebuie să caute să înţeleagă soţiile, ci să le iubească.
Am auzit şi o glumă pe această temă: “ Un bătrân stătea pe malul oceanului şi plângea. Stând aşa, s-a apropiat de el un înger şi l-a întrebat de ce plânge. “Vreau în America”, răspunse bătrânul. “Păi, ia-ţi bilet la avion şi zboară!” La care bătrânul îi răspunse că îi este frică de avione. “Dar dacă mi-ai construi o autostradă de aici până acolo voi fi foarte bucuros!” Îngerul puţin îndândurat i-a spus că se va gândi câteva zile şi se va sfătui cu cine trebuie. Peste un timp vine îngerul la bătrân şi îi spune: “E greu de îndeplinit rugămintea ta. Poate vrei alceva?” Bărbatul îi răspunse: “Ei, dacă nu e cu putinţă autostrada, fă măcar aşa ca să îmi înţeleg soţia.” Îngerul iar plecase şi se întoarce peste câteva zile cu întrebarea: “Hei, bătrâne, până unde vrei autostrada? …”
Feile trebuie iubite. Cum să-ţi iubeşti soţia şi alte responsabilităţi faţă de ea le voi atinge în partea a II- a a acestui articol.

https://maranatta.wordpress.com

Am ajuns vremea…


clock

Am ajuns vremea când câinii sunt iubiți mai mult decât copiii. Când orfanii rămân neînfiați iar pentru animale se bat organizațiile care mai de care mai tare. Am ajuns vremea când o mamă care dă viața la copii e arătată cu degetul iar cea care face întreruperi de sarcină e aplaudată.

Am ajuns vremea când ziarele și revistele sunt mult mai apreciate ca Biblia. Când avem timp de știri, de integrame și de rebus dar n-avem timp de suflet.

Am ajuns vremea când Dumnezeu pleacă de la noi. Nu că l-am rugat, cum au făcut Gadarenii, ci pentru ca i s-au dat legi să părăsească țara. Ceea ce n-au știut gadarenii și nu știu nici cei de azi e ca atunci când Isus pleacă de la tine nu-ți rămâne altceva decât iadul.

Am ajuns vremea când tinerii își verifică Facebook-ul în fiecare oră să nu piardă vreun like sau vreun comment dar cine mai e interesat de LIKE-uri din partea cerului? Cerul dă LIKE-uri doar la cei care sunt confundați cu Isus. Cei mai puțini…

Am ajuns vremea când prin spitale merg doar cei bolnavi și nici un sănătos nu-i vizitează. Doar doctorii…

Am ajuns vremea când oamenii se întreabă “Ce mai faci?” dar nimeni nu e interesat de răspuns. De aia toți zic că sunt… “Bine”.

Am ajuns vremea când ascultăm predici multe și facem ca la instructajul de la avion: sperăm să nu trebuiască să le punem în practică. Când cântăm lui Dumnezeu: “Ești tot ce vreau, tot ce-am dorit vreodata” și nu ne dăm seama ce fals sună.

Am ajuns vremea când se fac nunți și cei mai mulți confundă binecuvântarea cu ochii albaștrii sau cu mașina de 300 de cai. Și se bizuiesc pe caii lor. Sau pe mușchi, freză, gene și fițe. Primesc urări superbe de genul “Casă de piatră”dar fundația e pe nisip.

Am ajuns vremea când dacă predici despre păcat nu îți mai garantează nimeni că mai trăiești mult… Ioan a predicat doar câteva luni. Apoi l-au omorât la un bal. Cea mai grea stare în care poate ajunge o națiune e să-și omoare sfinții din ea.

Am ajuns vremea când înțeleg că vremea e pe sfârșite. Că ceasul bate a mânie din partea lui Dumnezeu peste fiii neascultării dar și a martiraj pentru cei care trăiesc cu evlavie în Christos.

Se pregătește terenul pentru ca sfinților să le fie închisă gura. Când ni se va lua ceea ce avem dar vor afla îndată că nu ne pot lua ce avem în inimă. Apropo, ai ceva în inimă?

Am ajuns vremea când lumea se pregătește de înmormântare. Moartea a doua. Sfinții se pregătesc de nuntă.  Biruitorii se pregătesc de navigare pe marea de cristal unde în loc de vâsle vom avea alăute în mâini.

Răscumpărați vremea. Garantez generației mele că nu mai ajungem la 80 de ani. Avem puțin timp ca să ne mai punem toată energia la dispoziția lui Dumnezeu. Mai avem numărate clipele când mai putem împărți Biblii gratis, când mai putem face evanghelizări (mai ales prin fapte) și când mai putem ține ușa bisericii deschisă.

Investiți în săracii de lângă voi ca să aveți vile în cer. Impărțiți sandwich-uri pe la copiii orfani, zâmbete celor nemângâiați și șervețele celor cu ochii în lacrimi. Fiți cu ochii în patru la păcat ca să nu pierdeți premiul. Atenție la direcție nu doar la viteză…

Am ajuns vremea… sfârșitului. Pentru noi însă e doar începutul bucuriei eterne.

https://cristianboariu.wordpress.com