Categorie: FAMILIE

Dar cine este însurat, se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 1 Corinteni 7:33

Realitatea traiului zilelor noastre și realitatea vieții de biserică actuale și mai ales tema abordată zilele trecute despre slujire și acordul partenerului pentru asta, m-au făcut inevitabil să meditez și la aspectele acestea foarte delicate ale relației de căsătorie. Pavel le scrie corintenilor, în încercarea sa de a îi învăța câte ceva despre viața de credință, multe instrucțiuni însă unele din recomandări sunt legate de căsătorie. Nu voi aborda spectrul larg al situației în care se aflau corintienii la începutul vieţii lor de credință, ci unul specific al priorității, considerate oarecum logice, fireşti,  de a plăcea soției, iar mâine vom privi la latura cealaltă, despre prioritatea soției de a plăcea soțului.

Dacă o luăm încet, la pas, de când se înfiripă relația de dragoste observăm lejer, că unul din cei mai importanți factori pentru îndrăgostit este să placă iubitei sale. Pentru a plăcea iubitei face multe lucruri, unele din ele normale, altele extraordinare și uneori unele mincinoase doar, doar să placă acelei femei pe care dorește să o cucerească. Asta înseamnă în primul rând o grijă deosebită la igiena sa personală și a hainelor pe care le poartă dar și o îngrijire privitor la aspect („pe vremea mea” semnul era că se dădeau băieții cu gel de păr), alegerea vorbelor cu grijă, punctualitatea la întâlnire, alocă timp generos iubitei sale, poate prea generos, unii se pocăiesc subit, alții își atribuie chiar recorduri care l-ar face invidios și pe un pilot de formula 1 sau pe un luptător de K1. Se consumă litri buni de parfumuri, se epuizează și oferta aia aiurită cu mii de SMS-uri de pe telefonul mobil chiar dacă anterior din 2000 rămâneau nefolosite toate, se duc și bănuții mult mai repede pentru că e nevoie ba de un suc, ba de o prăjitură sau de vreo masă romantică pe undeva.

Cu alte cuvinte, băiatul sau bărbatul îndrăgostit se îngrijește fără să fie îmboldit de alte persoane să placă acelei fete pe care vrea să o cucerească. Nu consideră nimic prea greu, prea scump sau prea obositor. Stă la întâlniri până pe la 12-1 noaptea și de bucură să se uite doar în ochii ei când vorbește iar când ajunge acasă mai visează încă două ore în pat la ea și dimineața nu bombăne când îl trezeşte glasul ei vesel la telefon.

Dacă ar fi să mutăm puțin reflectorul de pe momentul de început al relației, pe momentul în care omul deja are 5-7 sau mai mulți ani de căsătorie vom vedea cu ușurință schimbări majore, unele dramatice. Schimbările astea se datorează clar și maturizării oamenilor și a relației dar unele din ele sunt la polul opus și trebuiesc corectate.

Din păcate prea mulți bărbați nu se mai îngrijesc să placă soției. Unii nici măcar nu se mai sinchisesc să caute scuze pentru asta, alții găsesc unele iar pocăiții o cotesc pe un soi de evlavie de avarie, cum că, acum trebuie să iubească pe Domnul mai mult (numai de L-ar iubi). Știu mulți bărbați divorțați emoțional, psihic și relațional dar care totuși din cauza formelor religioase pretind a fi căsătoriți. Știu mulți bărbați care au renunțat să mai placă soțiilor, nu doar că asta nu mai este o prioritate, dar chiar parcă se chinuie să displacă. Timpul alocat înainte cu generozitate acum este zero, îngrijirea trupului care odată era obsedantă acum e inexistentă, vorbirea delicată și cu emoții de altă dată acum e aproape inexistentă sau răstită, spiritualitatea pe care altădată se chinuia să o arate acum s-a topit în meciuri, prieteni și sau televizor, parfumurile folosite sunt rare, iar minutele si SMS-urile din abonament rămân aproape toate nefolosite. Contrastul este foarte mare și nu este normal.

Totuși iau versetul citat așa cum este scris, nu încerc să-i dau vreo interpretare. Bărbatul însurat se îngrijește să placă nevestei sale și cred că pentru orice soț asta trebuie să fie o prioritate chiar și înaintea slujirii în biserică (spun asta știind că mă atinge și pe mine). Pentru cei care sunt „prea sfinți” spun și eu ca Pavel că era mai bine să fi rămas așa, adică necăsătoriți. Aici este una din breșele multor căsătorii, lipsa preocupării de a plăcea soției. Știu că mulți vor zice că a lor e prea pretențioasă sau prea posesivă, prea mult timp cere etc dar provocare o fac prin întrebarea: Este o prioritate pentru tine ca soț să-I placi soției tale? Dacă nu este,cred că ai câte ceva de făcut, nu poți rămâne așa. Ce seamănă omul aceea va și secera. Semeni în relație vei culege o relație bună, semeni în altă parte de acolo vei culege. Cred că trebuie să fim realiști. Vin mulți bărbaţi la consiliere care se plâng că soțiile lor îi neglijează la capitolul relații sexuale dar aproape toți sunt deficitari în a se strădui să placă soției.

Poate e timpul să-ți amintești cum o cucereai când o curtai, cum te purtai cu ea, cu actuala ta doamnă. Cum te îngrijeai, cum te îmbrăcai, cum aveai timp pentru ea, cum consumai minute sau ore la telefon și cum erai fascinat să o privești în ochi și după ce îți amintești de toate astea să începi să le practice iar. Dacă ai probleme în a-ți aminti roagă-ți soția să te ajute, nu doar că o va face în cel mai mic detaliu dar te va și impresiona și provoca să o cucerești iar. Ea s-a îndrăgostit de acel bărbat cuceritor, atent, tandru, care îi acorda atenție, timp, care o găsea fascinantă, atrăgătoare, frumoasă, provocatoare.

Este timpul să ne focalizăm pe soțiile noastre, pentru că nepăsarea ucide relația, din păcate există prea mulți bărbaţi cu o igienă precară, neîngrijiţi, neatenți, bădărani, insensibili și asta chiar în biserici. Între voi nu trebuie să fie așa dragii mei. Dumnezeu a făcut relația de căsătorie ca o mare binecuvântare și ar trebui să facem din ea o prioritate. Ar trebui să ne străduim să placem soțiilor noastre și în felul acesta să ținem dragostea vie, nu pâlpâind ci arzând cu vâlvătăi. Dragostea nu va pieri niciodată (ce Divină) asta între soț și soție dacă e neglijată din păcate v-o spun se va topi repede. Mare atenție, dacă ați stârnit dragostea atunci e păcat să se stingă, alimentaţi-o, profitați la maximum de binecuvântările îngăduite de Dumnezeu pentru relația celor căsătoriți. Nu interpretați gândurile mele aiurea, nu se referă la a nu-L iubi pe Dumnezeu, ci tocmai la asta se referă. Iubind soția ca pe trupul tău, nu faci decât să împlinești porunca lui Dumnezeu și să arăți oi dragoste ca a Sa, ce dovadă de iubire mai mare vrei decât să copii modelul de dragoste divin, asta e ascultare și asta vrea El.

http://www.filedinjurnal.ro/sa-placa-nevestei/

„iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei.” 1 Corinteni 7:34

Desigur că nu doar bărbaţii sunt vizaţi de Pavel în scrisoarea adresată corintenilor ci şi femeile. Ieri primisem pe mail unele aprecieri „că le zic bine bărbaţilor” dar astăzi voi încerca să abordez şi latura cealaltă, latura feminină a cuplului. Un lucru pe care ţin să-l precizez e că nu doresc nicidecum să aprind sau să întreţin un conflict al dovezilor de acuzare în familie. Ceea ce scriu se vrea a fi serios, cel puţin pentru mine, sunt semnale de alarmă pe care le trag pentru mine şi pentru cei care mai vor să ţină cont. Nicidecum nu sunt pietre numai bune de aruncat în partener, pentru a face un  scor mai bun. Deci ieri am vorbit despre domni, azi despre doamne iar mâine vorbim despre amândoi.

Procedurile nu diferă mult de ale bărbaţilor în perioada de curtare, doar că unele din ele sunt mult mai intense. Orice femeie curtată se simte foarte bine, se simte flatată, importantă şi îi place această stare, de aceea caută să placă celui care o curtează. Oglinda devine un accesoriu indispensabil şi foarte folosit, este atentă la orice urmă de umbră de pe faţă, alege cu mare greutate rochiile sau hainele folosite pentru întâlnire, visează mult şi anticipează ce se va întâmpla la întâlniri (se pare că oricum femeile visează mai mult decât bărbaţii) luptă din greu cu emoţiile ce le cuprind. La întâlniri sunt atente la toate detaliile, fac anumite gesturi de efect, cum, ar fi celebrele: trecerea mâinii prin păr, joaca cu o şuviţă de păr, priviri şăgalnice, vorbe şoptite şi câte şi mai câte mici gesturi ajutătoare. Îngrijirea corpului, a părului, a hainelor sunt sfinte pentru o femeie îndrăgostită şi nu-i dă prin cap nici o secundă să iasă din casă în prezenţa iubitului nearanjată ca să nu spun nemachiată, fardată, pudrată, parfumata etc.

Ca şi bărbatul îndrăgostit, dar cu ceva în plus, femeia îndrăgostită face multe eforturi pentru a fi plăcută (deşi nu toate femeile fac asta, cele mai multe o fac, e natural, e normal cumva). Toate astea pentru că vrea să-i fie plăcută iubitului ei, să-i fie ispititoare, ademenitoare, să fie importantă pentru el. Dacă femeia mai e şi pocăită se va comporta cu o doză suplimentară de evlavie şi trebuie să recunoaştem că la fel ca la bărbaţi şi la femei se exagerează în unele aspecte şi chiar se minte uneori, toate pentru a place bărbatului pe care vrea să-l cucerească.

Ei bine starea asta de fapt se schimbă la ceva ani după căsătorie. E drept schimbarea bărbaţilor e mult mai dramatică şi mai vizibilă dar şi femeile se schimbă. Unele schimbări sunt normale, necesare şi de ne evitat altele sunt fără acoperire. Clar că nu are nimeni pretenţia ca o soţie care are şi doi-trei copii să aloce tot atâta timp oglinzii şi machiatului dar nici nu înseamnă că femeia se poate neglija total, folosind copiii ca o scuză. Din păcate ştiu familii, destul de multe, în care cei doi se acuză reciproc de lipsa îngrijirii personale. Soţii sunt cu un pas mai în faţă dar se pare că şi soţiile se străduiesc uneori să le ţină urma.

Igiena personală, pieptănul şi hainele îngrijite sunt chestii care nu ţin neapărat de relaţie cât ţin de viaţa de zi cu zi. Timpul însă care trebuie alocat relaţiei, vorbele calculate şi înţelepte, aprecierile şi atenţia ţin de relaţie şi sunt neapărat necesare pentru a menţine o relaţie de dragoste frumoasă.

Poate că au trecut anii peste tine doamnă, poate că au apărut şi riduri pe care nu le poţi ascunde, poate ai născut şi copii, poate că nu ai o viaţă „de prinţesă” şi poate că nici soţul tău nu te tratează ca la momentul curtării, dar aminteşte-ţi că odată te străduiai să-i placi, că te îngrijeai să fii ispititoare, atrăgătoare, că a fost un timp, în care el era foarte important pentru tine, aşa de important că erai gata să faci şi lucruri prosteşti sau nebuneşti ca să-i dovedeşti dragostea. Aminteşte-ţi că asta te făcea să fii importantă pentru el, că atitudinea ta de atunci îl provoca şi pe el la schimbare, că grija pe care ţi-o purtai se întorcea asupra ta prin grija lui, sau prin complimentele atât de plăcute venite din partea sa. Da, poate vârsta, necazurile, copiii au lăsat urme adânci pe chipul tău dar eşti frumoasă pentru el şi poţi profita, în sensul bun, de asta. Aminteşte-ţi ce-l făcea să vibreze, ce îi plăcea în mod deosebit la tine, ce îl atrăgea şi aplică din nou. Or fi trecut anii peste tine doamnă dar sigur încă doreşti să fii apreciată, iubită, încă îţi doreşti să fii fascinantă pentru el, să fii surprinzătoare şi să fii centrul atenţiei sale. Ştiu că vrei şi poţi asta.

Ştiaţi că bărbaţii sunt geloşi? Sunt geloşi şi pe soţiile care nu înşeală, sunt geloşi când femeia iubită se îngrijeşte se aranjează, se pregăteşte … pentru a ieşi din casă şi nu face acest lucru şi pentru ei. Aici şi bărbaţii şi femeile au o micuţă problemă, de fapt e chiar mare. Bărbatul se simte neimportant şi neglijat când soţia sa pentru el nu se aranjează, că doar na, ne cunoaştem de atâta timp, iar pentru a ieşi în oraş, la biserică, la cumpărături, la întâlniri cu prieteni îşi ia atâta timp cu pregătirea.

Când te-ai pregătit ultima dată pentru soţul tău? Când ţi-ai cumpărat ultima dată o lenjerie frumoasă? Când ai aşteptat soţul ultima dată cu o surpriză? Când l-ai sedus ultima dată? Astea întotdeauna vor avea efect doamnelor, astea sunt necesare relaţiei de dragoste şi a te îngriji să placi soţului trebuie să fie una din priorităţile tale cum şi soţul ar trebuie să aibă ca prioritate să placă soţiei.

Neglijenţa a ucis şi ucide relaţii frumoase, obişnuinţa este un mare duşman al căsniciilor. Asta nu înseamnă că trebuie să ne preocupăm doar de aceste aspecte, dar neglijarea lor produce drame pentru că în acelaşi timp ce tu te neglijezi alta se aranjează. Trăim într-o lume fără scrupule şi fără milă şi fără respect pentru moralitate şi soţul şi soţia trebuie să placă unul celuilalt, pentru a trăi o viaţă de dragoste frumoasă dar şi pentru a se păzi unul pe celălalt.

Te provoc… să-ţi arăţi frumuseţea, şarmul, originalitatea pentru soţul tău. Te provoc să redevii cuceritoare, ispititoare, atrăgătoare pentru el. Te provoc să îl reaprinzi dacă el se neglijează. Dacă tot aţi stârnit dragostea, atunci să ardă cu vâlvătăi. Te provoc să-ţi aminteşti de ce era în stare bărbatul tău când erai fascinaţia lui. Te provoc la o căsnicie vie, activă, plăcută, tonică. Şi nu doar ţie doamnă îţi fac provocarea ci şi domnului tău.

http://www.filedinjurnal.ro/sa-placa-barbatului-ei/