Categorie: FAMILIE

CUM SA FACI UN BARBAT FERICIT? (1)

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în FAMILIE

Nu exista doi barbati care sa-si doreasca acelasi lucru …

Dar, exista cateva lucruri pe care si le doresc toti barbatii.

Am descoperit cateva,poate te vor ajuta sa iti faci barbatul[sa ii pastrezi]fericit.

– nu-i critica niciodata familia sau prietenii.

– nu-i impune ore fixe de venit acasa si nu-l verifica excesiv. Mai degraba fa in asa fel incat sa stiti amandoi unde merge celalalt si cam pe la ce ora vine acasa.

– nu-l cicali legat de imbracaminte, etc.

– iesi intotdeauna cu el cand iti cere. Altfel n-o sa ti-o mai ceara. Oricat de obosita ai fi, lasa tot si simtiti-va bine la un pahar de vorba cu prietenii lui. Aaaa, si daca iesi cu el desi n-ai chef nu sta acra toata seara ,relaxeaza-te,simte-te bine si fa-l sa se simta bine.

– spune-i mereu ce calitati apreciezi la el. lauda-l ca e cel mai bun ….., cel mai atent iubit, cel mai bun bucatar. Daca face ceva in casa, lauda-l si lasa-l sa inteleaga ca ii apreciezi munca. Daca ii spui: eu spalam mai bine faianta, va zice: data viitoare spal-o tu!

– lauda-i reusitele de fata cu familia lui si a ta, de fata cu prietenii. Nu il critica niciodata in public.

– fa-i mereu cate o surpriza dar nu i-o scoate pe nas. fa-i de exemplu mancarea favorita, dar nu-l certa ca a intarziat cu baietii la un pahar si s-a racit in timp ce tu latrai de foame. Recupereaza ce se poate recupera cu zambetul pe buze.

– respecta-i deciziile privind timpul si banii comuni. Gandeste-te intai daca sunt gresite si nu-l contrazice doar fiindca ideea ta era alta.

– si mai ales iubeste-l, arata-i-o si spune-i-o cat de des.

Succes! Bărbaţii sunt destul de simplu. Au nevoie în principal de mîncare şi s ..Unii mai vor şi conversaţie, dar sunt cazuri rare. Nu uita să-l laşi numai pe el să controleze telecomanda şi calculatorul din casă. În general, dă-i senzaţia că e sef şi va fi destul de fericit’Nu pot aduga decat ca femeia trebuie sa fie mama si buna ,gospodina in casa ,incolo nu te prea necaji ,uni nu vor fi fericiti or ce  ai face.. fiti supuse stapanilor vostri cu toata frica, nu numai celor ce sunt buni si blanzi, ci si celor greu de multumit(un verset biblic se poate aplica si aici]

SUCCES..

http://strainisicalatori.wordpress.com

Cum să eviți certurile în familie? (5 sfaturi)

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în DILEME, FAMILIE

Întrebare:

De ce credeți că apar certuruie în familie uneori din motive de doi bani? În astfel de cazuri certăreții trec într-o secundă de la dragoste la ură. Și invers ar fi bine. Mulțumesc și Doamne ajută. 

Există multe motive pentru care apar certurile și fiecare ceartă din  fiecare cuplu este un caz aparte. Totuși, sunt anumite pricini  care se aplică tuturor și despre care este scris în Sfintele Scripturi. Pentru că înțelegerea motivelor care duc la cearturi este esențială pentru înlăturarea lor, voi aborda subiectul în acest articol din această perspectivă – cum să eviți certurile în familie?

1. Înțelege motivul principal al certurilor

Dacă vei citi sondaje, vei vedea că, de cele mai multe ori, ca și motiv principal de ceartă al cuplurilor căsătorite sunt invocați banii. Așa să fie?  Există motive mai adânci pe care ni le prezintă Dumnezeu în Sfintele Scripturi. În Epistola lui Pavel către Romani, în capitolul 1 ne este relatat că oamenii, în general, s-au fălit că sunt înțelepți și l-au respins pe Dumnezeu din viața lor. În consecință, și Dumnezeu i-a părăsit și, astfel, au rămas singuri în voia minții lor stricate care a adus multe și grave consecințe ce le afectează trăirea și relațiile unii cu alții. Una din aceste consecințe este că au ajuns plini ”de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase” (Romani 1:29). Și mai spune Cuvântul lui Dumnezeu în același capitol al Epistolei către Romani că oamenii păcătoși “măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac” (Romani 1:32).

În Epistola lui Iacov găsim alte informații de preț cu privire la sursa principală care alimentează certurile în familie. Citez:

Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândeţea înţelepciunii! Dar, dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului. Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, drăcească. Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele. Înţelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică. Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. (Iacov 3:13-18)

Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că există înțelepciune de două feluri. Una este pământească, firească, drăcească și este caracteristică fiecărui om care trăiește fără Dumnezeu pentru că o moștenește la naștere împreună cu natura păcătoasă. Înțelepciunea aceasta se manifestă prin faptul că alimentează inima, adică gândirea omului, cu invidie amară și cu un spirit de ceartă, dar nu recunoaște aceasta, ci în exterior dorește să arate altceva și se laudă cu astfel de minciuni. Tot purtând astfel de atitudini în inima, cu prima ocazie omul respectiv provoacă tulburare în relațiile și în casa lui și tot felul de alte fapte rele.

Mai este prezentată aici o altă înțelepciune, cea de sus, adică de la Dumnezeu și care se manifestă prin blândețe. Cât este pace în jur și toți sunt amabili cu tine nu este greu să fii un om blând. Blândețea adevărată se manifestă atunci când se crează situații de conflict, dar prin înțelepciunea de sus, de la Dumnezeu, poți să-ți păstrezi blândețea, să fii pașnic, să te lași ușor înduplecat atunci când nu ai dreptate și alții au.  Deci, secretul principal în depășirea certurilor care mistuie familiile se găsește în zidirea unei relații frumoase și durabile cu Dumnezeu prin care să-ți ceri iertare pentru păcatele tale și să primești înțelepciune de la Dumnezeu prin studierea zilnică a Sfintelor Scripturi.

2. Nu da prilej diavolului

Ca și copiii ai lui Dumnezeu, toți creștinii, chiar dacă anterior obișnuiau să se certe des, acum sunt chemați cu privire la felul lor de viață din trecut să se dezbrace de omul cel vechi care se strica după poftele înșelătoare și să se înnoiască în duhul minții lor. îmbrăcându-se în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire și sfințenie pe care o dă adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Dacă apar conflicte între soț și soție, ei trebuie să și le rezolve până la asfințitul soarelui, așa cum ne spune Domnul nostru:

“Mâniați-vă și nu păcătuiți”. Să n-apună soarele peste mânia voastră, și să nu dați prilej diavolului. (Efeseni 4:26-27)

De multe ori cearta crește și mai mult pentru că în încăpățânarea lor nici unul din soți nu vrea să ia inițiativa împăcării sau, și mai rău, când nici măcar nu răspunde la inițiativa celuilalt și păstrează supărarea. Să nu uitați cuvintele Domnului Isus din predica de pe munte:

Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! (Matei 5:9)

3. Nu vorbi cuvinte nepotrivite

În aceeași Epistolă către Efeseni spune:

Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud. Să nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării. (Efeseni 4:29-30)

Chiar și atunci când începe cearta, fii atent și măsoară-ți bine vorbele ca să nu-ți iasă nici un cuvânt stricat din gură. Atenție, cuvânt stricat nu este doar cel necenzurat sau înjurături, ci orice cuvânt care distruge și ruinează pe cel ce-l aude. Nu trebuie copilul lui Dumnezeu să spună astfel de cuvinte. De aceea, ai în vedere, că în ceartă ești mult mai vulnerabil la cursele diavolului ca să spui cuvinte ce distrug. Aceste cuvinte nu doar îți ruinează relația din familia ta, dar mai și întristează pe Duhul Sfânt prin care ai fost pecetluit pentru ziua răscumpărării.  Să luăm bine seama la felul cum vorbim totdeauna și mai ales când s-a ivit o situație de conflict:

Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase; ci mai degrabă cuvinte de mulțumire. (Efeseni 5:4)

4. Rămâi la rolul pe care l-ai primit de la Dumnezeu în căsătorie

Bărbații și femeile au roluri diferite în căsătorie și, de multe ori, apar conflictele când cineva din ei își neglijează rolul sau vrea să preia rolul celuilalt. Biblia vorbește mult despre rolul soțului și al soției și vă recomand să faceți rost de cursul de studiu biblic inductiv “Căsătorie fără regrete” de Kay Arthur în care se studiază profund acest subiect și altele care țin de căsătorie. În perioada 1-12 octombrie 2012 împreună cu soția vom preda acest curs în întregime în cadrulsesiunii Consiliere Spirituală la Institutul de Studii Biblice Inductive din Moldova.  Invităm pe cei ce doresc să se înscrie la acest institut începând cu sesiunea respectivă, aici însă vreau să citez un pasaj din Epistola 1 a lui Petru, unde scrie astfel:

Tot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, când vă vor vedea felul vostru de trai: curat şi în temere. Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădăjduiau în Dumnezeu şi erau supuse bărbaţilor lor; ca Sara, care asculta pe Avraam şi-l numea „domnul ei”. Fiicele ei v-aţi făcut voi, dacă faceţi binele fără să vă temeţi de ceva. Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedicate rugăciunile voastre. (1 Petru 3:1-7)

Ca să prevină și să aplaneze conflictele în familie, o femeie trebuie să fie supusă soțului ei, să aibă un fel de trai curat și în temere și să se împodobească continuu în omul ascuns al inimii cu un duh blând și liniștit (care nu se lasă provocat ușor la ceartă și nu provoacă ceartă). Prin exemplul cu Sara și Avraam femeile sunt îndemnate să le vorbească soților totdeauna cu tot respectul. Bărbații, la rândul lor, trebuie să se poarte cu înțelepciune cu nevestele și să le dea cinstea cuvenită. Nu doar să aștepte să li se ofere cinste, ci să dea cinste soțiilor totdeauna. În felul acesta vor fi evitate multe certuri și va domni armonia în cuplu.

5. Oprește cearta înainte să crească

Înțeleptul împărat Solomon a scris:

Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. – (Proverbe 17:14)

Și încă…

Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mânia. – (Proverbe 29:8)

Când vezi că se începe o ceartă, vezi dacă poți face ceva să o oprești, dacă nu, măcar cel puțin nu o aprinde mai mult. Vezi dacă poți găsi o soluționare a conflictului, evitând cearta. Așa să ne ajute Dumnezeu pe toți.

http://www.moldovacrestina.net

Cum Internetul afectează rolurile tradiționale în relația părinte-copil

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în DILEME, FAMILIE

Copiii și adolescenții înoată într-un ocean al tehnologiilor informaționale. Acesta este mediul lor înconjurător. Părinții, pe de altă parte, se simt mai mult ca peștii care nu fac parte din acest ocean. Numai în 2009, s-au deschis 47 milioane de site-uri noi. Aceasta înseamnă că la fiecare secundă apar două site-uri noi. Părinții se întreabă: „Cum pot să fac față tuturor acestor schimbări?”

Părinții ca Imigranți Digitali

În cartea sa, „Flickering Pixels”, Shane Hipps aseamănă părinții cu personajul Benjamin Button, care era matur la corp, dar copil la minte. Hipps asociază părinții cu acest rol în legătură cu lumea digitală. „Pentru multe minți mature, lumea digitală este o țară străină unde se vorbește o limbă necunoscută și sunt la putere norme și practici stranii. Părinții sunt ca niște imigranți nedocumentați, în timp ce copiii lor sunt cetățeni nativi ai acestui plai și sunt aici în calitate de traducători sau ușieri.”

Aceasta este pentru prima dată în istoria omenirii când rolurile se inversează. Ne-am mutat de la o cultură bazată pe tipar la una bazată pe imagine. Când s-a dezvoltat presa scrisă, cuvântul tipărit a devenit o putere în mâna adulților. Copiii trebuiau să învețe lumea cuvântului scris. Cuvântul tipărit deținea atunci cheia informației maturilor. Au trecut câțiva ani până ca copiii să învețe arta citirii și apoi să o stăpânească.

Era electronică a produs schimbarea. Copiii și adulții au acces la aceeași televiziune și surse radio. „Audiovizualul a dezvăluit cortina care ascundea lumea matură, care anterior era ascunsă pe paginile cărților. ” Lumea digitală a continuat schimbările. Acum situația s-a inversat. Adulții dispar, iar copiii dețin puterea. Părinții încearcă din răsputeri să pătrundă lumea digitală misterioasă a copiilor lor.

Cu toate acestea, lumea digitală este o lume a unei libertăți de neimaginat. Ea îți dă acces aproape la oricine și la orice. Atunci când părinții refuză ca măcar să înțeleagă această lume, înseamnă că ei pierd puterea de a avea o privire generală, de a pune limite și de a da direcții copiilor lor.

Întrebarea care rămâne este cum un părinte poate prelua controlul? Ce credeți? Cum pot părinții să mențină autoritatea în spațiul digital? Când și cum trebuie părinți să permită copiilor lor să interacționeze cu lumea virtuală de comunicare?

Cu referire la: Christian Post

http://www.moldovacrestina.net

Sfaturi pentru parinti.. de la copiii lor

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, FAMILIE

  1. Nu ma rasfata. Stiu foarte bine ca nu mi se cuvine tot cea ce cer. Dar totusi incerc: imi place sa fiu alintat, dragalit, sarutat; sa primesc tot cea ce vreau; sa fac mereu numai ce vreau si ce-mi place; sa nu ma certe nimeni pentru nimic; sa fiu mereu in atentia tuturor; sa fiu laudat mereu pentru orice fleac.2. Nu-ti fie teama sa fii ferm cu mine. Asta ma aseaza la locul meu. Daca copilul merita sa fie certat, pedepsit, atunci nu ezita, trebuie sa primeasca pedeapsa. Daca pentru o greseala se spune NU este bine ce a facut, NU primeste jucarie, NU primeste bani, NU pleaca la joaca – atunci acest NU sa nu se transforme in DA. Trebuie sa stie cand este DA si cand este NU. Sa stie ce i se permite si ce NU. Sa-si cunoasca lungul nasului.3. Nu folosi forta cu mine. Asta ma obisnuieste cu ideea ca numai forta conteaza. Voi face ceace vrei numai daca ma bati si numai dupa bataie voi fi ascultator. Daca nu-mi explici de ce ma-i batut, nu voi intelege de ce . Voi avea sentimentul ca nu ma iubesti si voi incerca sa ma razbun facand in continuare rele si neascultandu-te.

    4. Nu fii inconsecvent. Asta ma pune in incurcatura si ma face sa incerc sa scap nepedepsit. Pentru aceiasi greseala trebuie pedepsit cu o pedeapsa identica – la fel. Nu se poate odata ierta si alta data pedepsi. Nu va intelege nimic, cand a gresit si cand Nu.

    5. Nu-mi face promisiuni. S-ar putea sa nu le poti realiza, indeplini. Asta ma face sa-mi pierd increderea in tine. Nu-i face promisiuni pentru note bune, pentru excursii, haine de “marca.” Te va bate la cap pana le vei indeplini chiar daca nici nu merita s-au nu are nevoie de haine, prajituri sau alte cadouri.

    6. Nu raspunde provocarilor mele atunci cand spun sau fac lucruri care te supara. Voi incerca atunci sa obtin mai multe victorii. Nu-i replica cu vorbe urate, injuraturi, dracuiri, trantit de obiecte, trantit de usi, manifestari de revolta momentana, rabufniri de furie. Va fi fericit ca a reusit sa te invinga.

    7. Nu te supara prea tare cand iti spun “te urasc.” Nu cred ce spun, nu este adevarat, dar vreau sa te fac sa-ti para rau pentru ce mi-ai facut. Fiind pedepsit, copilul spune vorbe dure, urate, poate si triviale. Este modului lui de a se revolta, de a riposta fata de pedeapsa. Pentru ca nu recunoaste ca a gresit, a facut rele, trebuie sa existe o explicatie: care este gresala, de ce a facut-o si de ce trebuie sa fie pedepsit.

    8. Nu ma face mai mic decat sunt. Voi incerca sa-ti dovedesc contrariul, purtandu-ma ca o persoana”importanta.” Copiii se simt foarte mandri cand sunt”bagati in seama.” Cand se discuta cu ei despre problemele lor. Cand li se incredinteaza sa faca mici servicii. Cand li se cere parerea despre o problema de familie, despre o informatie, un zvon. Cand li se cere un sfat privind rezolvarea problemelor lor. Cand li se da atentie si nu sunt alungati din camera atunci cand sosesc musafiri. Altfel fac lucruri cu care sa atraga atentia asupra lor si de multe ori acestea sunt total contrar modului lui de comportament obisnuit, zilnic. Dar dorinta de a fi “bagat in seama” este foarte puternica mai ales daca a fost jignit ca este prea mic pentru a fi alaturi de cei mari.

    9. Nu face in locul meu nimic din cea ce as putea face singur. Asta ma face sa ma simt ca un copil mic si voi continua sa te folosesc in serviciul meu. Copiilor trebuie sa li se incredinteze cateva sarcini concrete din casa: aerisit camera, facut patul, pus la loc obiectele folosite, pus in dulap obiectele de imbracaminte, facut ordine in sertarul de carti si caiete, dus gunoiul, facut mici cumparaturi (daca ABC este aproape de casa), pus la spalat imbracamintea murdara, debarasat masa de tacamuri si resturi menajere dupa ce s-a servit pranzul sau cina, sa supravegheze un copil mai mic. Trebuie obisnuit copilul de la varste mici, cu deviziunea muncii in familie ca sa stie fiecare membru – in special fiecare copil – ce sarcini personale are.

    10. Nu-mi menaja relele obiceiuri, acorda-mi cat mai multa atentie.Altfel nu faci decat sa ma incurajezi sa le continui. Este mai usor pentru copii sa-si insuseasca niste “obiceiuri rele”, mai ales daca nu le vede nimeni, nu le face nimeni observatie, nu intereseaza pe nimeni ce face si unde este copilul. Parintii sunt ocupati cu treburile lor, cu necazurile lor si NU dau atentie la viata zilnica a copilului, la preocuparile lui, la greselile si prostiile pe care le face. Copiii au mare nevoie de atentia pe care trebuie sa o primeasca de la parinti. Neatentionarea la timp a copilului pentru prostia pe care a facut-o, il motiveaza sa faca mereu la fel, poate el nici nu-si da seama ca face greseli. Dar poarte le face intentonat ca sa atraga atentia asupra lui. Chiar daca aceasta atentie se transforma in predeapsa, pentru cele facute.

    Va marturisesc ca aceste sfaturi sunt foarte utile, le-am experimentat cu nepotii mei. Poate daca le cunosteam cu cativa ani inainte, atunci cand copiii mei erau mici si aveau mare nevoie de o relatie, de dirijarea educatie lor, bazata pe aceste sfaturi poate ca evitam multe comflicte, multe suparari atat din partea mea pentru comportamentul lor mai putin bun si ii scuteam si pe ei de perioade de tristete, poate de pedepse, de plans si mai ales de durerea din sufletul lor, ca eu ca mama nu ii inteleg.

    Incercati sa retineti sfatul meu, incercati sa acordati linistea sufletului copiilor si nepotilor dumneavostra. Au mare nevoie de dragostea dumeavoastra si de respectarea dorintelor lor pentru a asigura o armonie in familie.

de Miorita Sateanu

http://neclintit.com/2012/05/30/sfaturi-pentru-parinti-de-la-copiii-lor/

Cum să faci faţă şocurilor matrimoniale

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în FAMILIE

La nivelul cuplului există două realităţi emoţionale: a lui şi a ei. E un postulat pe care Daniel Goleman îl pune pe seama educaţiei construite încă din copilărie. Autorul cărţii „Inteligenţa emoţională” povesteşte, ca exemplu, ce se întâmplă atunci când jocul băieţilor sau al fetelor este întrerupt pentru că cineva păţeşte ceva.

Foto: ipnetsolutions.com„Dacă un băiat accidentat este foarte necăjit, ceilalţi aşteaptă de la el să se dea de-o parte şi să nu mai plângă, pentru că joaca să poată continua. Dacă acelaşi lucru se întâmplă în cazul unor fetiţe care se joacă, jocul se opreşte şi toate se adună în jur, ca să-i vină în ajutor fetiţei care plânge.” Sociopsihologul Carol Giligan explică astfel diferenţa de reacţie la şoc dintre băieți și fete. Bărbaţii se mândresc cu autonomia şi independenţa lor, rezistând cu stoicism la greu, în vreme ce femeile se consideră parte a unei adevărate reţele de legături. De aceea, bărbaţii percep ca risc orice le-ar putea pune în pericol independenţa, în vreme ce femeile se tem de o eventuală ruptură la nivel emoţional.

Diferenţele de perspectivă între sexe pot fi o sursă importantă de neînţelegeri în cuplu. Dacă aceste neînţelegeri devin tot mai frecvente, se instalează dispreţul, care degenerează în mânie şi pune în pericol supravieţuirea relaţiei. Prognosticul pare unul foarte trist, dar Goleman vine cu soluţii concrete şi credibile. Pe trei dintre cele mai puţin intuitive le sintetizez mai jos:

1. Aminteşte-ţi că tonul negativ este și o indicație a importanţei subiectului în cauză. Atunci când tonul devine reperabil, notează-i prezenţa, dar nu îi permite să te împiedice să înțelegi ce vrea să transmită celălalt. Asta e ceea ce contează. Tonul este un „accesoriu”.
2. Dă de înţeles partenerului că poţi vedea lucrurile din perspectiva sa şi arată-i celuilalt că punctul lui de vedere are o valoare în sine, chiar dacă nu eşti de acord cu el.
3. Soluţionarea conflictelor depinde într-o măsură covârşitoare de reacţia emoţională a celor implicați. Aceasta este, în mare parte, un rezultat al experienţelor acumulate de-a lungul vieții – este un automatism, un reflex. Cei care își propun să aibă consecvent o reacţie emoţională pozitivă, se pot educa să devină împăciuitori.

În orice căsnicie, ca şi în orice relaţie apropiată, vor apărea la un moment dat nemulţumiri. Vestea bună este că nemulţumirile, în sine, nu sunt eşecuri. Goleman spune că într-o căsnicie sănătoasă, soţul şi soţia se simt liberi să îşi exprime nemulţumirile. De felul cum discută un cuplu despre punctele delicate depinde soarta căsniciei lor.

Tinerii de astăzi sunt tot mai conştienţi că „dragostea le rezolvă pe toate” este o metaforă care rezumă un set complex de aptitudini care nu ne sunt înnăscute, ci trebuie învăţate. De aceea,mulţi amână ani buni căsătoria. Despre aceste motive şi altele care stau la baza curentului căsătoriilor târzii, am scris în ediţia ST februarie.

http://www.semneletimpului.ro/blog/Cum-sa-faci-fata-socurilor-matrimoniale-2527.html