Categorie: FAMILIE
6 reguli pentru o buna solutionare a conflictului marital
Ne în
toarcem acolo unde am rămas , și anume la conflictul din sânul familiei noastre. Scriptura ne îndeamnă cu claritate la a ne iubi partenerul de viață și de cele mai multe ori viața cuplului creștin poate că indică o astfel de realitate. Se întâmplă însă că între cei doi vor apărea și divergențe, neînțelegeri, conflicte. Nu înseamnă că nu ne mai iubim. Nu înseamnă că nu mai suntem creștini. Nici nu înseamnă că suntem mai răi decât ceilalți… Sunt pasaje normale de viață, ce pot fi datorate unei multitudini de factori, cum ar fi diferențele individuale, așteptările nerealiste ori necomunicate sau pur și simplu imperfecțiunile și defectele pe care fiecare ființă umană le poartă cu sine. Cel mai important lucru este ca, în această aventură în care am pornit împreună, să identificăm cea mai bună cale de rezolvare a conflictului și să fim gata să ne facem partea. După ieșirea din ”criză” vom fi mai puternici, mai uniți, mai finisați și mai aproape de ceea ce Dumnezeu a intenționat pentru viața noastră de familie.
Am văzut care sunt lucrurile pe care trebuie să le evităm cu orice preț în încercarea de a ne rezolva disensiunile dintre noi. Astăzi ne vom opri la 6 lucruri care vor facilita, cu siguranță, o bună comunicare între cei doi parteneri, ducând către o mai rapidă și mai satisfăcătoare rezolvare a conflictului:
- Stabiliți, de comun acord, un moment potrivit pentru discuție, atunci când amândoi aveți libertatea de a discuta și când niciunul nu este obosit sau flămând. Dacă este necesar, planificați întâlnirea. Este foarte important ca amândoi să fiți pregătiți în egală măsură pentru a asculta și pentru a vorbi.
- Nu vă așteptați ca partenerul dumneavoastră să vă citească gândurile. Încercați să exprimați ceea ce gândiți și ceea ce simțiți. Abordați problemele pe rând, discutând strict problema la care v-ați oprit.
- Păstrați în minte faptul că dorința voastră este de a identifica problema și de a găsi căi de a o rezolva. Scopul nostru este de a lucra la diferențele dintre noi, să ajungem la un numitor comun și să comunicăm, nicidecum să rănim sentimentele celuilalt.
- Încercați să ascultați ceea ce vă spune partenerul dumneavoastră. A auzi nu e totuna cu a asculta și a înțelege. Atunci când nu sunteți convins, încercați să vă asigurați că ați înțeles corect ce vă spune celălalt.
- Nu repuneți pe tapet probleme apărute și rezolvate în trecut. Dacă știți că ceva îl supără pe partenerul dumneavoastră, nu atingeți acel subiect. Nu veți face decât să îi răniți sentimentele și va fi tot mai dificil ca discuția să fie una calmă.
- Când ambele părți și-au exprimat sentimentele, v-ați înțeles unul pe celălalt și ați ajuns la o soluție, argumentația se încheie. Sfatul nostru: un sărut și împăcare!
Nu este ușor să trecem peste astfel de dificultăți, dar cu siguranță este imposibil pe o altă cale. Farmecul vieții de familie vine tocmai din faptul că fiecare dintre cei doi se vor implica activ în viața celuilalt, afectându-i personalitatea, ajutându-l să devină în fiecare zi un om mai bun, cu un caracter și cu o inimă mai aproape de Dumnezeu. Ce putem face? Să ne iubim, să punem preț pe celălalt și să tratăm relația dintre noi ca pe o prioritate… Să fim gata să plătim prețul schimbării sau al compromisului pozitiv de dragul celui iubit și de foarte multe ori să învățăm a ne recunoaște greșelile, spunând simplu și cu sinceritate:
http://neclintit.com/2012/07/13/6-reguli-pentru-o-buna-solutionare-a-conflictului-marital/
De aceea suntem doi
“Vino dar să ne sfătuim împreună…” Neemia 6:7 up
Sunt momente în relația de cuplu când avem probleme și atunci căutăm o soluție rapidă la problema noastră cerând sfatul unui prieten. Dar Dumnezeu ne îndeamnă să căutăm mai întâi sfatul Lui și al partenerului de viață înainte de a cere sfatul altcuiva din afara familiei.
Din nefericire, în mod deosebit soțiile sunt tentate să facă lucrul acesta. Aleargă la un pastor sau la un prieten atunci când apar probleme. În loc să stea de vorbă cu soțul, ele preferă să sune un prieten de familie. Chiar și atunci când este vorba de creșterea copiilor, femeile tind să caute sfatul altora, mai puțin al soțului lor.
Această practică poate conduce la o distanțare în cadrul relației. Aceasta se întâmplă pentru că planul lui Dumnezeu cu privire la “a deveni una” implică și unitatea în discernământ – a găsi soluția cea mai bună împreună. O atmosferă de încredere și intimitate este întotdeauna rezultatul căutării și dăruirii sfaturilor unul celuilalt.
Una din ispitele prin care putem pierde binecuvântarea intimității este căutarea sfaturilor mai întâi la alții. În dorința de a îl convinge pe celălalt, de multe ori adunăm sfaturile primite și le servim la pachet celuilalt – doar pentru a fi mai convingători în a rezolva problema așa cum vrem noi. Aceasta va crea frustrare și sentimentul de a fi folosit și neimportant. Și întotdeauna urmează conflictul. Și uneori conflictul nu are de a face decât cu modalitatea de a găsi sfaturi și mai puțin cu subiectul în sine.
Cred că Dumnezeu vrea să căutăm mai întâi sfatul Lui și apoi al partenerului de viață.
Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să căutăm sfatul celorlalți. Dar tocmai de aceea suntem doi – să ne ajutăm unul pe celălalt în rezolvarea problemelor care apar.
Ce pași poți face astăzi ca să te asiguri că vei cere întotdeauna prima dată sfatul partenerului de viață?
Tată, adu-mi aminte că partenerul de viață este o sursa excelentă de sfaturi!
Marius Andrei
Citeşte mai mult: Flacăra Închinării » De aceea suntem doi
Pentru familie(2)
FAMILIA – POTENŢIALUL UNEI TREZIRI
Dacă familiile o duc bine şi Biserica o duce bine ! De fapt, o trezire spiritualăcare să schimbe biserica noastră poate începe cu punerea la punct a familiei tale, a familiilor noastre. Noi, cei căsătoriţi avem potenţialul unui reviriment spiritual în biserica noastră prin uniunile deja realizate de Dumnezeu între doi creştini ! De aceea, dacă aceştia doi (soţul şi soţia) se leagă să promoveze o relaţie familială sănătoasă, spirituală (biblic), devotată Domnului şi Mântuitorului Hristos şi înaintării Împărăţiei Sale, atunci ne putem aştepta la o adevărată trezire care să străbată biserica noastră.
“Astăzi avem biserici slabe fiindcă avem familii slabe. Avem familii slabe fiindcă avem soţi şi taţi slabi. Avem soţi şi taţi slabi fiindcă aceştia nu au fost învăţaţi principiile biblice fundamentale ale familiei şi ale creşterii copiilor.” Bill Gothard
“Cu câţiva ani în urmă revista “Viaţa şi credinţa creştină” prezenta nişte descoperiri neobişnuite ce priveau două familii diferite. În 1677 un bărbat imoral s-a căsătorit cu o femeie uşoară. 1.900 de descendenţi s-au născut din copii acestui cuplu. Dintre aceştia 771 au fost infractori, 250 fuseseră arestaţi pentru diferite alte infracţiuni (nelegiuiri), 60 dintre aceştia au fost hoţi iar 39 au fost condamnaţi pentru crimă (omucidere). 40 dintre femeile descinse din acel cuplu se ştia că au boli venerice. Acest grup de urmaşi ai nefericitului mariaj a totalizat 1.300 de ani petrecuţi în spatele gratiilor şi au costat statul New York aproape 3 milioane de dolari.
De partea cealaltă iată ce s-a descoperit cu privire la familia Edwards. A treia generaţia l-a inclus pe Jonathan Edwards, predicatorul ce a adus trezirea în Noua Anglie şi cel ce a devenit ulterior preşedintele Universităţii Princeton. Dintre cei 1.344 de urmaşi ai acestei familii, mulţi dintre ei au fost preşedinţi de colegiu (13) şi profesori (65). 186 au devenit predicatori ai Evangheliei, iar mulţi alţii erau activi în bisericile lor. 86 au devenit senatori ai statului, 3 congresmeni, 30 judecători, iar unul a ajuns vicepreşedintele Statelor Unite. Nu se ştie ca vreun urmaş al acestei familii să fi fost la închisoare, sau azil. În timp ce urmaşii primei familii au costat enorm societatea, urmaşii celei de-a doua au contribuit la progresul şi dezvoltarea ei, fără să-i ia un bănuţ.
Nu toţi copiii unor părinţi buni devin cetăţeni utili societăţii şi nici toţi urmaşii unor oameni răi, ajung rău. Dar totuşi posibilitatea ca un copil să intre cu dreptul în viaţă este mai mare dacă el provine dintr-un cămin unde domneşte dragostea, unde Biblia este învăţată şi respectată şi unde se fac rugăciuni. Atunci când tata şi mama trăiesc pentru Domnul, ei oferă un stimulent puternic copiilor de a alege o viaţă creştină. Exemplul părintesc este extrem de puternic. El influenţează fie în bine, fie în rău.”
Prov.22:6 “Învaţă pe copil calea pe care trebuie s’o urmeze, şi când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea”
· Asumarea rolului de lideri spirituali în căminele noastre
În primul rând să realizăm responsabilitatea pe care fiecare, în parte, o avem. Pentru că familia este o uniune a doi creştini, responsabilitatea revine ambilor parteneri. Apoi, pentru că bărbatul a fost rânduit să fie conducătorul acestei unităţi, lui îi revine o responsabilitate suplimentară, aceea de a-şi conduce spiritual soţia lui şi copiii, dacă este cazul. El este omul care dă tonul spiritualităţii din casă; un fel de dirijor care în funcţie de cum îşi “dirijează” familia, aşa o are !
“Este nevoie de doi pentru a face o căsnicie să fie un succes, şi doar de unul pentru a o transforma într-un eşec.” Herbert Samuel
“O căsnicie reuşită constă întotdeauna dintr-un triunghi: bărbatul, femeia şi Dumnezeu.” Cecil Myers
“Reuşita în căsnicie înseamnă mai mult decât a găsi omul potrivit. Înseamnă a fi omul potrivit.” Robert Browning (1812-1889)
Aceasta să fie ziua în care decidem să ne schimbăm familiile noastre – să nu le lăsăm în paragină spirituală – dacă vrem ca acestea să reziste şi să supravieţuiască !
Să decidem să tratăm cu seriozitate spiritualitatea din casă şi mai ales să ne întemeiem relaţiile şi convieţuirea familială pe principiile biblice ale familiei.
“Cu orice preţ căsătoreşte-te. Dacă îţi găseşti o soţie bună vei deveni foarte fericit. Dar dacă îţi vei găsi una rea, atunci vei deveni un filozof.” Socrates (470-399 B.C.)
“În societatea noastră “fericirea” este un produs de casă !”
“Medicamentele şi sfaturile sunt două lucruri mai plăcute de oferit decât de primit.”
“Câinilor le vine uşor să-şi arate afecţiunea. Ei nu se îmbufnează şi nu stau supăraţi. Nu fug niciodată de acasă când sunt trataţi nedrept. Nu se plâng niciodată de mâncarea ce li se dă. Nu se plâng de cum arată casa. Sunt cavaleri şi curajoşi. Gata să-şi protejeze stăpâna cu preţul vieţii lor. Le plac copiii, indiferent de cât de gălăgioşi şi supărători ei sunt. Câinilor pur şi simplu le place să fie în compania lor. De fapt, câini fac concurenţă soţilor (bărbaţilor) şi dacă aceştia ar copia mai mult din virtuţile lor, viaţa în familiile noastre ar fi mult mai plăcută.” Billy Graham
“Creştinul se presupune să-şi iubească aproapele, iar devreme ce nevasta lui îi este cel mai “aproape”, ea ar trebui să însemne dragostea lui cea mai profundă.” Martin Luther (1483-1546)
“Bărbatul care critică permanent alegerile soţiei sale, nu pare să-i pună niciodată la îndoială alegerea lui ca soţ al acesteia.”
“Căsnicia este arta convieţuirii compatibile a doi oameni incompatibili.”
“Căsnicia este un permanent test al caracterului.”
“Căsnicia nu ne face nici mai buni, nici mai răi, ci doar intensifică (evidenţiază) la bine şi la rău ceea ce deja se găseşte în noi.” Sydney J. Harris (1917-1986)
Viitorul bisericii cât şi viitorul umanităţii depind în mare măsură de părinţi şi de viaţa de familie pe care aceştia o întemeiază în căminele lor. Familia este oglinda măreţiei unei naţiuni, la fel cum demnitatea indivizilor reprezintă adevărata oglindă a civilizaţiei ei.” Pope John Paul II (1920- )
Vă amintiţi de accentul pus de comunişti pe familie ? “Familia, celula de bază a societăţii” ? De ce i-au acordat atenţie ? Pentru că ştiau că este partea ei vitală. Dacă aceasta nu o duce bine, nici o politică, nici o economie nu va avea succes.
“Familia este cea mai elementară formă de organizare. Fiind prima comunitate de care se ataşează un individ cât şi prima autoritate sub care acesta învaţă să trăiască, familia este cea care stabileşte valorile cele mai fundamentale ale unei societăţi” Charles Colson
“Rânduită de Dumnezeu ca fiind cea mai elementară formă de organizare omenească, familia este …prima şcoală a instruirii umane. În aceasta părinţii primesc nişte monştrii micuţi, plini de egoism, care-şi petrec majoritatea timpului lor strigând cu sfidare şi aruncând cu mâncare în jur, pe care-i învaţă să se exprime, să împartă ce-i al lor cu alţii, să-şi aştepte rândul, să respecte proprietatea altuia. Aceste lecţii oferite la această şcoală se traduc mai târziu în respect faţă de alţii, în autocontrol, în ascultarea lor de lege, pe scurt în formarea virtuţilor de caracter necesare supravieţuirii societăţii (umane).” Charles Colson
“Nici o altă structură nu poate înlocui familia. Fără ea, copiii noştri sunt lipsiţi de orice temelie morală. Fără ea, ei devin nişte analfabeţi morali a căror unică lege este eu-l.” Charles Colson
“Cele mai mari privilegii pe care Dumnezeu le-a conferit vieţii omeneşti, calitatea de tată, mamă şi copil, pot de fapt deveni cele mai mari blesteme dacă Isus Hristos nu este capul acelei instituţii unde noi suntem recunoscuţi ca atare. (adică, în familie)” Oswald Chambers
Apropie-te de copilul tau
Familiile reusite nu sunt produsul accidentului. Victor Parachin prezinta cateva moduri in care poti sa-i tii pe copii aproape.
Cynthia, o tanara femeie isi reaminteste un eveniment important din viata ei inca de cand avea 12 ani. Tatal ei ii promisese ca o va lua intr-o calatorie de afaceri la San Francisco. Pe parcursul a mai multor luni au tot vorbit despre calatorie. „Dupa intalnirile lui, am planuit sa luam un taxi si sa ne indreptam spre cartierul chinezesc pentru a lua masa cu meniul preferat, apoi sa mergem la un film. Nu mai puteam de nerabdare” isi reaminti ea. Cand ziua pentru excursia lor a sosit in sfarsit, Cynthia a asteptat ca tatal ei sa-si incheie intalnirea. La 6:30, el a sosit dar insotit de un important client din domeniul afacerilor care s-a oferit sa-i insoteasca la un restaurant. „Dezamagirea mea era nespus de mare” a spus ea.
Intr-o clipa ce nu poate fi uitata niciodata, tatal ei s-a adresat clientului in cuvinte simple: „Mi-ar face placere sa mergem cu tine, dar acesta este un eveniment special pentru fiica mea. L-am planificat la minut.” Impreuna, tatal si fiica au urmarit si implinit orice detaliu al planului lor. „Acesta a fost cel mai fericit moment al vietii mele. Nu cred ca
vreo fetita sa-si fi iubit tatal asa cum l-am iubit eu pe tatal meu in acea seara.”
Aceasta intamplare este rememorata de tatal Cynthiei, Stephen R. Covey, in cartea sa Cele 7 Obiceiuri privind Familiile Fericite. In mod evident Covey recunoaste faptul ca unul din cele mai obisnuite retete pentru mentinerea relatiilor apropiate in familie este pastrarea promisiunilor. Iata alte 6 secrete ale strangerii relatiilor cu copii:
1. Confera prioritate familiei tale
„Familiile unite ajung sa fie asa pentru ca au ales sa faca din relatia lor o prioritate maxima. Daca alegi sa plasezi pe copiii tai dupa intanirile de afaceri sau jocul de golf, vei descoperi ca toate celelalte aspecte ale calitatii de parinte vor suferi. Daca oferi copiilor locul intai, vei descoperi cea mai valoroasa comoara pentru fiecare ora petrecuta pe pamant. Si ceea ce este cel mai important este faptul ca tu ai luat cea mai buna decizie a vietii
tale,” concluzioneaza scriitorul Benjamin Stein.
2. Petrece timp cu copiii tai
Nu exista inlocuitor pentru petrecerea timpului cu copiii. Ca si o relatie de prietenie care are nevoie de timp pentru dezvoltare si aprofundare, tot asa se intampla si cu relatiile de familie. „Copiii se bucura cand petrec momente speciale numai cu parintii,” spune Nancy Samalin. „Aceste evenimente sunt cele mai fericite pentru ca amintesc de timpurile cand parintii au fost in exclusivitate concentrati asupra relatiei cu copiii.”
Samalin indeamna pe parinti sa petreaca timp cu copiii. Ea citeaza cateva exemple: „O mama a luat decizia sa petreaca 20 de minute intr-o plimbare in fiecare seara dupa cina ori de cate ori vremea era favorabila”. Un alt parinte a pus deoparte 10 minute pentru un ritual de seara care incepea prin adresarea urmatoarei provocari pentru copilul de cinci anisori: „Spune-mi patru lucruri nostime care s-au intamplat astazi”. Un pictor pe care il cunosc petrece o jumatate de ora in fiecare seara desenand cu copilul sau. Ei au agatat pe usa desenele lor preferate.”
3. Nu neglijati niciodata cuvintele cele mai importante
Familiile fericite cunosc puterea vindecatoare a iertarii. Membrii lor adesea rostesc acele cuvinte magice: Te rog sa ma ierti! si Te iert! Ei stiu ca iertarea are puterea de a le incalzi inimile si relatiile sufletesti.
Iertarea seveste ca un agent curativ in cadrul familiei. Indeparteaza mania, amaraciunea, ostilitatea, animozitatea si resentimentul. Este vital ca parintii sa dea tonul in ceea ce priveste solicitarea si acordarea iertarii. Familiile fericite respecta sfatul apostolului Pavel: „Ingaduiti-va unii pe altii, si, daca unul are pricina sa se planga de altul, iertati-va unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi.” Coloseni 3,13
In cartea Predand Valorile Copiilor Vostri, Linda si Richard Eyre declara: „Fiti un exemplu. Demonstrati ca dreptatea si mila sunt valorile voastre si ca voi de asemenea incercati sa invatati sa va indreptati si sa iertati. Cand faceti o greseala, va pierdeti cumpatul sau esuati in respectarea cuvantului fata de copii, faceti evidenta atitudinea de regret si solicitarea iertarii din partea copiilor vostri.”
4. Fiti disponibili
Nu conteaza cat de ocupat sunteti cu serviciul vostru sau cu alte responsabilitati, faceti pe copiii vostri constienti de disponibilitatea voastra pentru ei. Familiile cu relatii stranse opereaza pe intelegerea ca membrii lor pot intrerupe programul unul altuia cand este necesar.
John Obedzinsky, un pediatru care studiaza comportamentul copiilor descrie modul in care a fost intrerupt in timpul unei conferinte la o universitate de fetita lui de patru ani care a sunat la telefon. „Tocmai ne-am mutat intr-o casa noua la tara cu un parau pe proprietatea noastra,” explica el. „Alarmat m-am indreptat spre telefon. „Salmonul a fugit!” Mariska mi-a spus. Ea vroia sa impartaseasca starea ei sufleteasca cu cineva. Aceste momente speciale nu pot fi programate”, spune Obedzinsky.
5. Invatati-i pe copii sa iubeasca si sa se simta iubiti
Zambetul, cuvintele dragastoase, actiunile pline de iubire si gesturile pline de afectiune creaza legaturi emotionale in familie, unde membrii ei se exprima deschis si experimenteaza relatii apropiate datorita dragostei.
„Nimic nu este asa de important pentru un copil ca simtamantul valorii personale si constientizarea dragostei din partea celor mai importante persoane din viata lui,” spune James Harris, profesor de psihologie la Universitatea Brigham Young.
„Multe greseli facute de parinti ar putea fi acoperite daca copii ar fi constienti de acest lucru. Pentru un copil dragostea este ca razele soarelui pentru o floare, ca apa pentru o planta ofilita si ca mierea pentru albina. Copiii vostri au nevoie sa stie ca sunt iubiti fara nici o urma de indoiala…”
6. Rostiti cuvinte intelepte
„Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii, dar limba inteleptilor aduce vindecare” declara Proverbele 12,18. Incercati intotdeauna sa folositi cuvinte care zidesc, care nu sunt agresive pentru copiii vostri. Modul in care vorbim determina apropierea sau indepartarea membrilor familiilor voastre.
Dr. Robert Schuller declara: „Cuvintele nu sunt doar litere adunate laolalta. Un cuvant poate fi un balsam sau o bomba. Cuvintele pozitive te fac sa te simti bine. Cuvintele negative te afecteaza si te deprima. Cuvintele degaja energie. Un singur cuvant te poate deschide sau te poate bloca. Un cuvant negativ poate inlatura entuziasmul pentru un anumit proiect. Un cuvant pozitiv, in schimb, poate degaja energie si poate deveni o forta creativa.” Cand vorbiti, alegeti cuvintele cu intelepciune pentru ca ele au o puternica influenta asupra copiilor vostri.
Din fericire adultii isi aduc aminte adesea de cuvintele de apreciere pe care le-au auzit. Cele mai pretioase aprecieri include urmatoarele: „Poti sa faci orice alegi.” „Esti inteligent.” „Suntem incantati ca esti copilul nostru.” „Felicitari, tu meriti acest lucru.”
In final, prin eforturile pe care le faceti pentru apropierea relatiilor se poate crea o atmosfera de familie armonioasa unde fiecare membru al ei experimenteaza suportul emotional, dragostea isi gaseste un refugiu pentru furtunile vietii. Familiile fericite cunosc adevarul si intelepciunea cuvintelor filosofului german Goethe: „Cel ce este fericit, oricine ar fi, rege sau taran, se bucura de pace in caminul sau”.
