Categorie: „IZVOR” de GÂNDURI

Botezul în apă

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, Botez, EDITORIALE

Photo credit

Botezul în apă este unul din sacramentele bisericii creștine. Cuvântul vine de la grecescul baptizo, care înseamnă a fi scufundat, deci a fi botezat în apă înseamnă a fi scufundat complet în apă.

Cuvintele lui Isus din Evanghelia lui Matei 28:19 sunt: „Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.”

În Faptele Apostolilor 2:38 citim: „”Pocăiți-vă”, le-a zis Petru, „și fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veți primi darul Sfântului Duh.””

Creștinul biblic este persoana ‘născută din nou’ prin har, prin credință, prin Cuvântul și prin Duhul lui Dumnezeu. Botezul în apă este mărturisirea publică a intrării credinciosului în legământ cu Dumnezeu prin credința în Isus Cristos și acceptarea jertfei Lui. Simbolizează moartea, îngroparea și învierea credinciosului cu Cristos, identificarea cu El, dedicarea de a-L urma și de a fi discipolul Lui.

Botezul în apă deci, este doar pentru credincioși. Botezul unui necredincios nu are nici o valoare. Trebuie să crezi din toată inima mesajul Evangheliei. Botezul nu are nici o contribuție la mântuirea unei persoane. O persoană este mântuită prin credința în Isus Cristos. Apostolul Pavel a spus: „De fapt, Hristos m-a trimis nu să botez, ci să propovăduiesc Evanghelia: nu cu înțelepciunea vorbirii, ca nu cumva crucea lui Hristos să fie făcută zadarnică” (1 Corinteni 1:17). Trebuie să existe o pocăință reală în inima persoanei înainte de botez, urmată de mărturisirea păcatelor și recunoașterea nevoii de a fi iertat de Dumnezeu prin intermediul Fiului Său, Isus Cristos.

Prin botez, îți afirmi dedicarea de a face fapte demne de Cel căruia îi datorezi mântuirea, împăcarea cu Dumnezeu și viața veșnică. Cine crede din toată inima că Isus Cristos este mântuitorul său personal, trebuie să fie botezat. Chiar dacă acest lucru nu contribuie la mântuire, este un simbol extern al unei schimbări interioare.

www.alfaomega.tv – http://alfaomega.tv/viata-spirituala/bazele-crestinismului/curs-bazele-crestinismului

Botezul Domnului ISUS HRISTOS si Botezul omului

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, Botez, EDITORIALE

TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT, ​    ​

 Toata Gloria in Veci !!!

Botezul Domnului ISUS HRISTOS si Botezul Omului

​ ​
Sarbatoarea care ne aminteste de Botezul Domnului Isus Hristos, cunoscuta mai mult sub denumirea de “Boboteaza”, se tine in fiecare an la inceputul lunii Ianuarie. Privind in ansamblu, sa vedem felul in care se tine si cateva observatii:
​ ​
1. Marea masa a celor care tin aceasta sarbatoare, nu cunosc despre ce este vorba. Ei stiu doar ca in calendar scrie ca pe data de
e “Boboteaza”, fara sa ii intereseze ce anume semnifica sarbatoarea, de ce se tine, daca trebuie sa faca ceva in ziua respectiva, daca sarbatoarea e legata de o persoana sau eveniment, etc.

       2. Categoria de oameni mentionata mai sus nu cunosc aceste lucruri pentru ca nu citesc Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, si pentru ca cei care le dau invatatura, nu le dau invatatura necesara, sau le dau invatatura gresita (nu din Biblie, ci din alte carti, din traditie, adica din obiceiurile mosilor si stramosilor, sau asa zisilor “parinti ai bisericii”), desi ei ar trebui sa spuna oamenilor ce zice Parintele ceresc – DUMNEZEU! S-a ajuns astfel la deformari ale adevarului, adica la erezii! Dau un exemplu ce au ajuns sa faca unii din cei care pretind ca sunt crestini de 2​.000 de ani​, dar care de fapt nu respecta Cuvantul Lui DUMNEZEU scris in BIBLIE.
In anii precedenti am vazut la posturi de televiziune cum in unele locuri din Romania, in ziua de “Boboteaza”, cu un fast deosebit, un preot arunca o cruce in apa foarte rece a unui rau sau fluviu (Dunare) si cativa temerari se aruncau in apa. Cel care reuseste sa ajunga primul la cruce si s-o aduca la mal, devine eroul zilei, sau al anului (sau chiar al anilor) din satul, orasul sau judetul respectiv!
​      ​
Desigur ca media vuieste, televiziunile, radioul, ziarele transmit pe larg la ore de maxima audienta acest eveniment creat de oameni.
Modul acesta de-a serba Botezul Domnului Isus Hristos nu are nimic de-a face cu Biblia, cu Cartea care inglobeaza Cuvantul lui Dumnezeu si care arata voia Unicului Parinte al Bisericii – DUMNEZEU, si pe care a implinit-o intocmai Fiul Sau, DOMNUL ISUS

HRISTOS!​

 Daca preotii care ar trebui sa apere si sa aplice principiile si lucrarile Lui DUMNEZEU, isi bat joc de Botezul DOMNULUI ISUS

HRISTOS, ​

unde a fost prezenta Trinitatea, adica TATAL, FIUL, DUHUL SFANT, ce pretentii se mai poate avea de la enoriasi, care nu stiu ce scrie in BIBLIE si nici nu-i intereseaza!

De fapt, ce fac acesti oameni care se pretind crestini?
    In primul rand au schimbat tot evenimentul cu o parodie, punand traditia sau obiceiul, inventat de unii din mosii si stramosii lor, in locul adevaratului episod din viata Domnului Isus Hristos, Cel care a facut in totalitate voia lui Dumnezeu.
    Ei dovedesc prin aceasta practica inradacinata, ca in loc sa fie crestini adevarati, adica sa urmeze pe Domnul Isus Hristos, sunt crestini care s-au abatut de la Calea Dreapta aratata in Biblie, de la Domnul Isus, si au apucat pe caile alese de ei!
    Toti acestia isi fac timp de orice altceva, numai de cititul Bibliei si de aplicarea ei in viata nu isi fac timp. Au timp sa participe la astfel de evenimente, au timp sa se uite la televizor, ca li se par interesante si spectaculoase astfel de manifestari; daca se transmite si la televizor, desigur ca trebuie sa fie ceva extraordinar, cred ei! Este intr-adevar extraordinar, dar nu extraordinar de bine, ci extraordinar de rau! De ce? Nu pentru ca zice asta un om, adica eu, sau oricine altcineva, ci pentru ca zice DUMNEZEU!
    Asa a ajuns termenul de “Boboteaza” sa fie un termen incomplet, confuz, gresit. De ce? Pentru ca elimina din continut personajul principal, care nu este altul decat FIUL LUI DUMNEZEU, Domnul ISUS HRISTOS! Corect este: Botezul Domnului ISUS HRISTOS.
​   Sa vedem in continuare ce s-a intamplat acum 2.000​ de ani, ca sa stim ce si cum trebuie sa sarbatorim. Biblia spune:

 “Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca sa fie botezat de el.” (Matei 3:13)

​   “A boteza” este un termen din limba greaca in care a fost scris Noul Testament original, si inseamna ​„a scufunda”, „a cufunda”. Cuvantul „botezat” nu a fost tradus, ci adaptat in limba romana. Deci, DOMNUL ISUS  a fost „cufundat” in Iordan, nu stropit.
   “De indata ce a fost botezat, Isus a iesit afara din apa.” (Matei 3:16a)
   ( Dupa ce a fost “cufundat”, Isus a iesit afara din apa ).

A B​oteza = CUFUNDA​

Etimologia

Cuvântul grec folosit în Noul Testament pentru botez este baptízein (βαπτίζειν) iar acesta înseamnă atât a cufunda cât și a scufunda. Pentru folosirea termenului cu acest sens în literatura greacă există nenumărate dovezi începând cu Platon (secolul 4 î. Hr.). În Septuaginta, traducerea greacă a Vechiului Testament, termenul baptízein (βαπτίζειν) apare doar de 4 ori. O singură dată IV Regi 5,14 se referă la scufundarea unui om în apă pentru o curățire rituală.
Ancient Greek

Etymology

From βάπτω ‎(báptō, “I dip”) +‎ -ίζω ‎(-ízō).

Pronunciation

  • IPA: /bap.tíz.dɔː/ → /βap.ˈti.zo/ → /vap.ˈti.zo/

Verb

βαπτίζω • ‎(baptízō)
  1. I dip, plunge
  2. I immerse
  3. (passive) I drown, sink (of ships)
  4.    https://dexonline.ro/lexem/boteza/6659

2) botéz, a -zá v. tr. (lat. baptĭzo, -áre, d. vgr. baptĭzo, cufund.

​*​
Observati ca Domnul Isus Hristos era matur, nu copil; a venit singur, a intrat si a iesit din apa, a vorbit cu Ioan Botezatorul, a cerut El insusi sa fie botezat, nu altcineva (nasi, prieteni, sefi, etc.)
   *
Cate botezuri sunt?

5. Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez.

​(Efeseni 4:5).​

​    * Ce reprezinta botezul?

​ ​​12.fiind îngropaţi împreună cu El, prin botez, şi înviaţi în El şi împreună cu El, prin credinţa în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morţi.
​(Coloseni 2:12).​
     ​*​

De ce s-a botezat Domnul Isus Hristos, pentru ca El nu a avut pacate, deci nu a trebuit sa se pocaiasca, marturisindu-si pacatele, asa cum gasim scris ca trebuiau sa faca cei care veneau la Ioan

Botezatorul ca sa fie botezati?
“Locuitorii din Ierusalim, din toata Iudea si din toate imprejurimile Iordanului, au inceput sa iasa la el; si, marturisindu-si pacatele, erau botezati de el in raul Iordan”(Matei 3:5-6).
​Aici vedem ca cei care erau botezati, mai intai isi marturiseau pacatele si apoi erau botezat; ​nu alti oameni marturiseau in locul lor ( nu nasii ).
     Dar sa revenim cu raspunsul la intrebare, raspuns pe care ni-l da chiar Domnul Isus:
 “…asa se cade sa implinim tot ce trebuie implinit….” (Matei 3:15)
    Deci de ce trebuie facut sau implinit botezul? Pentru ca asa a hotarat DUMNEZEU! In versetul 16 al aceluiasi capitol gasim scris:
 “De indata ce a fost botezat, Isus a iesit afara din apa. Si in clipa aceea cerurile s-au deschis, si a vazut pe Duhul lui Dumnezeu pogorandu-Se in chip de porumbel si venind peste El.” 
      Deci Duhul Sfant a confirmat ca asa a trebuit implinit.
    Iar in versetul 17 avem confirmarea finala din partea lui DUMNEZEU:
“Si din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: “Acesta este Fiul Meu prea iubit, in care Imi gasesc placerea.”
    Aceasta lucrare, BOTEZUL, nu este o lucrare omeneasca, ci DUMNEZEIASCA, la care a participat si participa TRINITATEA: TATAL, FIUL, DUHUL SFANT!
 ​  *
 In Numele cui se face botezul?
Ne spune chiar DOMNUL ISUS HRISTOS  in Evanghelia dupa Matei 28:18-20:

  18. Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pămînt. 

19. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. 

20. şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin.

     ​Unii, azi, fac botezul numai in Numele DOMNULUI ISUS HRISTOS (chiar daca au fost botezati in Numele TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT), pentru ca asa au gasit scris in Biblie ca ar fi facut Petru si Pavel. Nu stim exact unde e greseala (poate ca cei care au scris, le-a scapat asta). Oricum, trebuie sa tinem cont cine e mai mare, Petru, Pavel, sau DOMNUL ISUS? Trebuie specificat si faptul ca Numele DOMNULUI ISUS HRISTOS e cuprins in formula prezentata de DOMNUL ISUS, cu cei trei: TATAL, FIUL, DUHUL SFANT. Facand botezul numai in Numele DOMNULUI ISUS HRISTOS, calci Cuvantul Lui, si ofensezi celelalte doua PERSOANE, pe TATAL si pe DUHUL SFANT, care de asemenea au participat la botez!
Iata aici si textul care arata cine-i mai mare si deci, de cine trebuie sa ascultam:
8. Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sînteţi fraţi.
9. şi „Tată` să nu numiţi pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.
10. Să nu vă numiţi „Dascăli`; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul.
11. Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.
12. Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat. (Matei 23:8-12).​

Multi oameni isi bat joc de lucrarea

​L​ui DUMNEZEU, dar din nefericire pentru ei, mai devreme sau mai tarziu, vor da socoteala pentru asta. Daca esti unul dintre acestia, te intreb: Cum vei sta inaintea lui DUMNEZEU, cand stii ca ai nesocotit sau ti-ai batut joc de lucrarea Lui, de BOTEZUL, pe care L-a implinit Fiul Sau si urmasii adevarati ai Lui, prin faptul ca nu te-ai botezat cum cere El in Biblie; poate ca ai tinut mai mult la religia gresita in care esti, sau poate ca ti-a fost frica sau rusine de oameni sa faci ce-ti spune DUMNEZEU. In evanghelia dupa Marcu 16:16, scrie ca insusi Domnul Isus Hristos a zis:
“Cine va crede si se va boteza, va fi mantuit; dar cine nu va crede, va fi osindit.”
 Deci El, Fiul lui Dumnezeu iti ofera mantuirea si viata vesnica daca crezi in El si faci botezul asa cum L-a facut El, urmand exemplul Lui si ascultand in totul de El.
    Daca asculti de oameni, indiferent cine au fost sau sunt ei, vei ajunge unde vor merge ei si mosii si stramosii care au schimbat Cuvantul Lui DUMNEZEU, cu datinile si obiceiurile lor.
​       Cei ce vor sa ajunga la DUMNEZEU in RAI, trebuie sa calce pe urmele Fiului Sau, Domnul ISUS HRISTOS, crezand in El ca e Fiul lui DUMNEZEU si SALVATORUL lumii, pocaindu-se de pacate (si lasandu-se de ele) si facand BOTEZUL, conform
BIBLIEI.
    DUMNEZEU sa ajute fiecaruia sa sarbatoreasca BOTEZUL DOMNULUI ISUS HRISTOS, asa dupa cum vrea El sa fie sarbatorit, si mai ales, cei care nu sunt botezati maturi, sa se boteze asa cum El s-a botezat, adica fiind matur si cufundat in apa! Amin!
         “Cercetaţi toate lucrurile şi pastrati ce este bun”, adică BIBLIC.

     DATI acest articol la CAT MAI MULTI , pentru clarificare, intarire in credinta, sau intoarcere la DUMNEZEU, prin DOMNUL ISUS HRISTOS, si convingerea DUHULUI SFANT, si va veti intalni cu rezultatele aici pe Pamant, sau in Cer!

 “…cine seamana mult, mult va secera.”

                            Ioan Burca

– robul DOMNULUI​                     
   ​Doctor in Teologie

Florin Ianovici – Botezul Domnului Isus și ipostaze ale iubirii

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE

Dorita și multpreamărita iubire a ajuns o justificare penibilă a nebuniei omului care s-a afundat în mocirla păcatului. În numele iubirii ni se întoarce stomacul pe dos privind ofensiva sodomiților, în numele iubirii hrănim refugiați care fugăresc și agresează tinerele pe stradă, în numele iubirii smulgem copiii sugari din brațele mamelor ca să îi așezăm în caruselul instituțiilor oarbe.
Dorita și multcântata iubire este invocată, cerută și așteptată de toți pământenii care recunosc că în absența dragostei viață este o condamnare. Cu toate acestea dragostea este mai departe ca oricând, pentru că ea este căutată în cluburi, pe internet, în fața televizorului, în distracții și relații nesfințite. Și arsura păcatului aduce o mai mare sete care nu se poate stinge cu cenușa viselor arse.
Iubesc Iordanul pentru că acolo iubirea își arată fața. Acolo la botezul Domnului Isus sunt cel puțin două ipostaze ale iubirii de care avem nevoie.
Prima ar fi aceea de a te bucura de bogăția sufletească a aproapelui tău. Ioan va spune despre Domnul Isus Hristos în fața oamenilor că nu este vrednic să îi ducă încălțămintea. Nu e o mărturie care să o audă doar cugetul său, ci e în auzul oamenilor care îl socoteau un mare proroc. Aici e sărăcia și falimentul iubirii: nimeni nu e deopotrivă cu noi, nimeni nu e vrednic, nimeni nu e bun…! Am fost jefuiți de respectul reciproc și suntem niște copii răutăcioși și împătimiți care jinduim la bomboanele celuilalt. Mă rog lui Dumnezeu să creștem mari și să ne bucurăm de cei de lângă noi, de cei care sunt mai buni, mai înțelepți, mai drepți, mai vrednici. Să vezi în cel de lângă tine pe cineva mai mare ca tine e semnul iubirii care vine din cer. În fond viața o junglă doar pentru cei ce au blană și gheare…! Cerul are respect și recunoștință!
A doua ipostază a iubirii este devotamentul. Niciodată iubirea nu umblă șchioapă, nu are lipsă un ochi sau o mână. Domnul Isus Hristos s-a coborât la Iordan mai întâi sufletește, acceptând voia lui Dumnezeu. În actul coborârii noastre sufletești, al smereniei, al împlinirii voii lui Dumnezeu este inima iubirii. Când Isus a rostit cuvintele: așa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit, de fapt a oferit definiția iubirii însăși. Și pentru că iubirea duce la iubire, din cer s-a auzit glasul Tatălui ceresc care a pecetluit iubirea: în Fiul Meu preaiubit îmi găsesc toată placerea Mea. Cu fragmente de ascultare, cu câțiva pași nesiguri pe calea ascultării, cu intenții lipsite de fapte nu putem găsi iubirea, ci doar mahmureala de după beția vorbelor. Iubirea devotată aduce iubire, deschide cerul și revarsă putere.
Să coborâm și noi la Iordan în ascultare de Dumnezeu, să privim cu bucuria săracului la bogăția semenilor noștri și să ne rugăm pentru un cer deschis de unde să răsune și pentru noi vocea iubirii din Dumnezeu!
Ajută-ne Doamne!
Florin Ianovici 

Adolescentul și iubirile sale – I

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, Adolescenţă, FAMILIE, MEDITAŢII

Adolescentul si iubirile sale

Probabil e una din cele mai des auzite probleme la consilierea cu părinții. Fata sau băiatul au intrat în relații considerate nepotrivite de către părinți. Aceasta e o situație generatoare de mari conflicte, multe lacrimi, ceartă, rugăciune, oftat, reproșuri, uneori și violență și un întreg amalgam destul de ciudat pentru a putea fi numit „o viață împlinită”.

Voi încerca să scriu câteva cuvinte astăzi, cu multe temeri în suflet, întrucât sunt departe de a fi trecut personal pe acolo chiar dacă am vorbit probabil cu sute de oameni pe tema asta. Mai mult, unul din fii mei bate la poarta adolescenței și cu siguranță pot avea parte de situații despre care am auzit doar la alții. Ca și tine care citești, m-am străduit să dau o educație aleasă copiilor mei, dar alegerile lor mă pot lua prin surprindere și mă pot întrista. Totuși, nu consider aceste situații o piedică de netrecut. Dacă așteptăm perfecțiunea, să ajungem la perfecțiune în ceea ce privește „meseria de părinte” nu se va mai scrie nimic niciodată.

Să abordăm câteva chestiuni generale.

Prima este realitatea că fiul sau fiica ta au crescut. Da, au crescut și una din consecințele creșterii este că încep să se definească să își controleze viața. Până acum, datoria ta de părinte era să îl păzești și să îl înveți să trăiască în așa fel ca să se păzească el când va crește. Acum, controlul tău asupra sa trebuie să se reducă și să îl lași să își controleze el sau ea viața. Trebuie să ai încredere că va ști să o facă, pentru că l-ai învățat asta. Sau nu l-ai învățat? Chiar și așa, tot trebuie să îl lași să se dezvolte conform etapei din viață prin care trece. Cu cât exerciți un control mai mare asupra sa, cu atât rezultatele dorite de tine sunt mai puțin tangibile. De la adolescență, trebuie să înceapă împrietenirea cu copilul. Cei ce o încep înainte de asta o să aibă mari bătăi de cap.

Vrei sau nu vrei, copilul tău, fie că e fată fie că e băiat, a crescut, e mărișor, are viața înainte și niște principii în minte și va decide cu privire la viața lui uneori împotriva a ceea ce crezi tu că e bine. Trebuie să experimenteze, să greșească, să suporte consecințe. Nu uita, a atenționa și informa adolescentul nu înseamnă a îl controla. Spune-i despre pericolele pe care le vezi înaintea lui cât de serios și clar se poate dar nu forța lucrurile. Interzisul întotdeauna e tentant, foarte tentant.

A doua realitate e criza vârstei de mijloc. Chiar așa, ce făceai tu pe vremea lui sau a ei? Ce fel de adolescent ai fost? Ce gânduri îți dădeau prin minte? Vei observa că retrăiești adolescența sau uneori o trăiești pe cea pe care atunci nu ai avut curajul să o trăiești din cauza limitelor impuse. Uneori, fără să îți dai seama ești gelos pe copiii tăi pentru că ei trăiesc într-un timp în care se poate iar tu ai trăit adolescența când nu aveai voie. E neapărat necesar să te gândești la adolescența ta, pentru a înțelege adolescența copilului tău. Vei observa multe similarități care te vor ajuta.

Da, la vârsta adolescenței se leagă în multe vieți primele relații „de iubire”. E clar că una din marile încercări va fi să afli pe cine iubește fata ta sau băiatul tău. Hai să îți spun câteva gânduri pe care le ai. Nu e vremea să iubească. Ce știe ei/ea despre iubire? Băiatul acela e un golănaș. Fata aia e o ușuratică. Dacă o să îmi vină acasă gravidă? Chiar cu acela/aia și-a găsit să se încurce? Ce? Cu alu acela? Nici vorbă! Sau în unele cazuri: E de pa baptiști. E de la penti. Nu poartă batic. Etc

Dacă acum se pricepe careva la iubire… apoi mama și tata sunt cei mai tari în materie de relații. Ei cunosc dintr-o privire, ei știu tot, ei prevăd doar scenarii negative, ei văd apocalipsa în orice relație. În  general pentru că se tem. Se tem din cauză că le-a vorbit rar sau niciodată despre iubire, sex și căsătorie.

Totuși, copila ta, copilul tău se îndrăgostesc. Chiar dacă uneori, de multe ori, gândul acesta te scoate din minți. EI vor „iubi” adolescentin pe cineva. Uneori ai „onoarea” să afli asta, alteori, e secret și afli prea târziu sau niciodată. Partea bună ar fi să afli azi, că tot mai poți face câte ceva pentru a da sfaturi. Iubirea nu se poate interzice dragi părinți. Iubirea nu trece cu o palmă peste ochi, ba chiar se amplifică. Iubirea, fie ea și adolescentină, e prima confruntare cu emoții și sentimente intense și va marca întreaga viață a adultului de mai târziu. Așa că, iubirea de adolescenți trebuie privită în mod corect, oricât de ciudată ar fi persoana de care se îndrăgostește fata sau băiatul tău. Studiază relația că vei afla detalii care te vor ajuta să ajuți. Relația lor, vorbește mult despre voi ca părinți, despre cum ați educat acel adolescent și mai ales despre cum le-ați dat model de relație prin relația voastră.

Vom continua mâine dacă ne mai face onoarea Dumnezeu de a ne lăsa pe pământ, și vom vedea câteva detalii ale iubirilor adolescentine dar și câteva puncte în care mai putem „regla” situația, fără să intervenim brutal, fără să ne crizăm și fără să întoarcem lumea pe dos. Totul cu calm, sub călăuzirea Duhului Sfânt, cu dragoste divină în piept și cu respect deosebit față de un copil care începe să devină om.

Foto: QuotesGram

Sursa: http://www.filedinjurnal.ro/

Binecuvântarea corectă a copiilor prin părinții lor

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE

Binecuvântarea corectă a copiilor prin părinții lor

La fel cum spuneam ieri despre blestemarea copiilor, mulți cred că a binecuvânta înseamnă doar a le ura de de bine, a le dori bine, a te ruga pentru ei, pentru copii. Acest lucru este benefic și poate fi o reală binecuvântare după cum vom vedea azi, însă e o felie mică din ceea ce poate să însemne binecuvântarea cuiva, în acest caz, din binecuvântarea copiilor.

Poate știți că noi transmitem mesaje nu doar verbal ci și nonverbal și paraverbal, 55% din totalitatea mesajului pe care îl comunicăm este transmis prin limbajul trupului – elementul nonverbal (gesturi și atitudine), 38% este transmis prin elementele paraverbale (tonul, ritmul și volumul vocii) și doar un procent de 7% este transmis prin intermediul cuvintelor (elementul verbal propriu-zis). La asta aș adăuga că vorbim de un parcurs al vieții și nu de o binecuvântare care se rostește o dată. Cu alte cuvinte, binecuvântarea nu se transmite doar verbal și mai ales faptic. Binecuvântarea verbală vine doar să ”decoreze” corespunzător acțiunea de binecuvântare.

Vreau să spun, mai pe înțelesul tuturor, că degeaba îl binecuvintezi cu gura pe copil, dacă tu ca tată sau ca mamă ești plecat tot anul în străinătate. Degeaba îți binecuvintezi verbal copilul, dacă tu soţule nu te înțelegi cu soția ta, mama copilului tău. Degeaba binecuvintezi cu gura, dacă nu te implici activ în viața lui, ci ești o prezentă pasivă, ca un bolovan. Hai să aruncăm o privire asupra modurilor în care pot fi binecuvântați copiii noștri.

Binecuvântează-ţi copilul prin prezența ta acasă. Știu că e greu, știu că se câștigă mai bine în afara țării, știu că se câștigă mai bine lucrând peste program sau având al doilea serviciu, știu toate aceste lucruri, dar nu sunt o motivație pentru a lipsi de acasă de la copilul tău. Mai bine toți în lipsă, deși lipsă e un termen exagerat, mai bine toți acasă, chiar dacă nu vă permiteți de toate, decât cu de toate , dar cu tata, sau mama, sau ambii lipsă. Prin lipsa ta creezi un bine temporar, dar creezi un blestem pentru viitor, un blestem mare care se va răsfrânge asupra familiei copilului tău și asupra nepoților tăi. Prin absența ta ca tată, copilul nu va putea să Îl perceapă corect pe Dumnezeu. Prin absenţa ta, oprești binecuvântările lui Dumnezeu pregătite pentru familia ta. Nu lipsi de acasă. Întoarce-te acasă și asta va fi o mare binecuvântare pentru copiii tăi. Mult mai mare decât banii, confortul și tehnologia.

Binecuvântează-ţi copilul printr-o prezență activă în viața sa. Să fii acasă nu e totul. Să fii acasă și prezent activ în viața copilului e infinit mai bine, iar binecuvântarea crește exponențial. Mulți copii au ambii părinți acasă, dar blestemul stă lipit de ei. Părinții care fac pe copii o prioritate, care se implică și îi implică,  părinții care știu viața copiilor lor, pentru că sunt implicați în ea, îi binecuvintează. Acei părinți devin prietenii copiilor lor și asta e una din cele mai mari realizări ale profesiei de părinte și una din cele mai mari binecuvântări.

Binecuvântează-ţi copilul prin credincioșie față de Dumnezeu. Poate trebuia să o pun în fruntea listei dar nu mi-am propus să fac un top. O relație corectă față de Dumnezeu îți poate schimba perspectiva asupra binecuvântării sau blestemării copiilor. O relație corectă cu Dumnezeu duce la o ascultare de El, iar ascultarea aduce binecuvântare, chiar și până la al miilea neam. Pedepsirea faptelor rele merge până la al treilea sau al patrulea neam, pe când binecuvântarea la al miilea neam. Este infinit mai de dorit și mai prețioasă. În plus, ascultarea de Dumnezeu, deblochează binecuvântările lui Dumnezeu pentru întreaga familie. O familie cu părinți trăind în ascultare de El (dacă sunt religioși sau nu e o altă problemă), va fi automat binecuvântată de prezența Lui.

Binecuvântează-ţi copilul verbal. Da unele din vorbe trebuie să fie binecuvântări clasice, biblice dar nu doar așa. Binecuvântarea copilului poate însemna și următoarele expresii, sau mai ales acestea, până ajunge el să înțeleagă ce însemnă ”Să te binecuvinteze Domnul!”: Bravo! Curaj, continuă! Felicitări! Hai să încercăm împreună! Unde nu a mers? Hai în brațe la mine!Ești un copil grozav! Sunt mândru, mândră de tine! Ești o binecuvântare pentru mine! Te iubesc! Etc. Iată doar câteva, care au apărut acum instant la ora asta a dimineții, când e totul încă întuneric afară. Mai sunt, trebuie să le descoperiți voi.

binecuvantarea copiilorBinecuvântează-ţi copilul iubindu-i mama sau tata. Ești soț, o binecuvântare imensă pe care o poți aduce copilului este să-ți iubești soția mai mult decât pe el și el trebuie să vadă clar și distinct asta. Ești soție, o binecuvântare imensă pe care o poți aduce copilului este să-ți iubești soțul mai mult decât pe el și el trebuie să vadă clar și distinct asta. O familie în care aceste priorități se schimba, e una în care se aruncă blestem asupra copiilor. O relație corectă, biblică și sănătoasă între părinți, este una din cele mai mari, mai binefăcătoare și mai eficiente binecuvântări din viața unui copil. Nu cădeți în extrema de a vă blestema trăgându-i în relații incestuoase. Aici mă refer și la o legătură emoțională, la o iubire a copilului în locul soțului sau soției, chiar dacă acea relație nu implică sex.

Mă opresc aici deși simt că doar am început. Un lucru e sigur, binecuvântarea copiilor atârnă de noi. Ce vom face? Îi vom blestema sau îi vom binecuvânta? Consecința alegerii noastre afectează direct și dramatic viitorul.

Sursa: http://www.filedinjurnal.ro/