Categorie: „IZVOR” de GÂNDURI

EXISTĂ CEVA MAI SIGUR DECÂT MOARTEA…

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE, MEDITAŢII

Samuel Tutac

Seara zilei de 13 Noiembrie 2015 va rămâne în istorie ca o seară a terorii și a morții. Oameni de pretutindeni au primit cu durere și consternare vestea privind atacurile teroriste sângeroase care au avut loc la Paris și au îngrozit întreaga lume. Tot mai mulți se mobilizează la rugăciune și trimit mesaje de susținere pentru poporul francez. Pastorul Pierre Clement, din Paris, îmi scria în această dimineață:”Franța are nevoie de rugăciunile voastre.” Și aș adăga eu, Franța are nevoie de Dumnezeu și de Evanghelia harului lui Cristos, lucru valabil și pentru România. De asemenea, în astfel de momente dramatice e bine să ne amintim că numai Lumina Evangheliei lui Cristos poate alunga întunericul aducător de moarte. Cu ani in urmă, tot într-o zi de 13 Noiembrie, a anului 1789, Benjamin Franklin scria:”Nimic nu este sigur, doar moartea și impozitele.” Dar noi, creștinii, știm un lucru care este mai sigur-reîntoarcerea Domnului nostru Isus Cristos. El a venit pe pământ să moară pe cruce pentru păcatele noastre, a înviat și s-a înălțat la cer, dar într-o zi se va întoarce. Acesta este un lucru sigur! Cuvântul lui Dumnezeu spune:“Căci Domnul Însuși, la un strigăt de poruncă, la sunetul vocii arhanghelului și la sunetul trâmbiței lui Dumnezeu, Se va coborî din cer și, mai întâi, vor învia cei morți în Cristos, apoi noi, cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți împreună cu ei în nori, ca să-L întâlnim pe Domnul în văzduh; și astfel vom fi întotdeauna cu Domnul.” (1 Tesaloniceni 4:16-17 NTR) Ești pregătit?
Samy Tuțac

https://rodiagnusdei.wordpress.com/

Ce poate face Biblia pentru mine?

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, MEDITAŢII

Biblia

Poate ca te-ai Intrebat: «Ce poate face Biblia pentru mine?». Va da un raspuns multumitor tuturor acelor intrebari pe care inima si constiinta le ridica atunci cand te gandesti la responsabilitatea pe care o ai fata de Creatorul tau.

Biblia este o descoperire a inimii lui Dumnezeu fata de inima ta. Indiferent cine esti si cu ce te ocupi, ea este cea mai potrivita pentru a raspunde nevoilor tale.

Biblia nu are nevoie de ajutor omenesc pentru a te convinge ca este Cuvantul lui Dumnezeu, la fel cum soarele nu are nevoie de o lumanare pentru a dovedi ca straluceste. Lumina lui este toata dovada de care este nevoie. Daca vrei sa stii ca soarele straluceste, priveste-l. Daca te uiti la soare si nu poti vedea ca straluceste, inseamna ca esti orb.

Daca citesti Biblia si nu vezi ca este Cuvantul lui Dumnezeu, este din cauza ca esti orb spiritual (1 Corinteni 2.14). Dar, daca Il vei ruga pe Dumnezeu, cu sinceritate, sa-ti deschida ochii, El o va face.

Atunci vei vedea ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu si Il vei auzi pe Dumnezeu vorbindu-ti pe limba ta, ca sa-L poti intelege. Este trist sa nu-L cunosti pe Dumnezeu cand ai din partea Lui o descoperire la fel de limpede ca lumina soarelui la amiaza.

Biblia va face pentru tine ce a facut pentru milioane de oameni ca tine de-a lungul secolelor. Te va convinge de dragostea lui Dumnezeu pentru tine si de nevoia ta de un Mantuitor (Ioan 3.16).

Il va face pe Domnul Isus Hristos atat de frumos si de dorit pentru inima ta flamanda, aratandu-ti viata Lui minunata, jertfa Lui pe cruce pentru pacatele tale, Invierea Lui triumfatoare din morti si Inaltarea Lui la cer, incat nu vei mai avea liniste pana cand nu te vei increde in El ca in Mantuitorul tau.

Te va invata cum sa traiesti si cum sa mori spre slava lui Dumnezeu si iti va umple inima de bucurie, acum si pentru totdeauna.

 

http://afirmativ.com/

ȘTIINȚA ȘI CREDINȚA. PARTEA A II-A – CRISTIAN BARBOSU

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE

Eram încă în seminarul teologic pregătindu-mă să devin pastor, când am dat peste un verset care mi-a stârnit curiozitatea dar mi-a provocat şi responsabilitatea. Maleahi 2:7Căci buzele preotului trebuie să păzească ştiinţa, şi din gura lui se aşteaptă învăţătura, pentru că el este un sol al Domnului oştirilor. Era vorba de mine, fiindcă eu mă pregăteam să devin un slujitor vocaţional! Şi am rămas surprins fiindcă dincolo de îndemnurile păzirii Cuvântului lui Dumnezeu, iată un verset care are de-a face cu ştiinţa, cunoştinţa acumulată din cercetare, şi responsabilitatea mea ca pastor/preot de a o păzi! Ba mai mult, aşteptarea din partea Domnului, de a da învăţătură, care evident trebuie să fie corectă şi bine fundamentată, oarecum corelată cu ştiinţa de care se pomeneşte în acelaşi verset. Despre frământarea stârnită în mine de acest verset aş dori să vă scriu astăzi aici.

cristi-barbosu-pastorul-cel-bun

Pe de o parte, vreau să liniştesc anumite spirite care atunci când văd râvna mea pentru ştiinţa trag frâna de mână. Este evident că nu poţi păzi orice fel de “ştiinţă,” fiindcă nu toate rezultatele ştiinţei sunt concrete şi corecte, şi nu toate sunt susţinute şi din punct de vedere spiritual. Spre exemplu, evoluţia, deşi este atât de răspândită în lume, este doar o teorie, o ipoteză care nu este dovedită concret, datorită multor linkuri lipsa şi a inconsecvenţei argumentelor ei, şi în plus contradicţiei clare cu învăţătura Scripturii, care susţine creaţionismul, nu evoluţionismul. Tot aici intră şi teoriile devenite propagandă, a mişcării homosexuale, care pledează pe ceea ce anumiţi geneticieni ar susţine (deşi studiile sunt foarte controversate şi inconclusive) că ar exista anumite gene care ar produce aceste deviaţii sexuale în anumiţi oameni. Homosexualitatea fiind păcat, este clar că Dumnezeu, Creatorul nu a intenţionat-o şi n-ar fi creat aceste gene. Discuţia e mai complexă, dar pentru acum, ceea ce vreau să scot în evidenţă sunt, contradicţiile care într-adevăr există între anumite concluzii ale ştiinţei şi credinţa creştină, bazată pe adevărul Scripturii. De aceea, credincioşii ar trebui să fie precauţi dar … (atenţie!) să nu respingă ştiinţa în întregime din cauza unor astfel de teorii care contrazic vădit Scriptura. Eu cred că există atâtea alte motive pentru care creştinul, ar trebui să fie deschis şi să beneficieze de ceea ce ştiinţa descoperă şi pune la îndemâna omenirii.

Dacă stai şi te gândeşti, vorba lui Einstein este adevărată. Fără credinţă, ştiinţa este şchioapă, iar fără ştiinţă, credinţa este oarbă. De ce este oarbă? Fiindcă un creştin, pentru a interpreta corect Biblia are nevoie şi de hermeneutică, ştiinţa de interpretare a textelor literare, care te învaţă anumite principii universal acceptate şi în lumea seculară, cum să o studiezi din punct de vedere literal, alegoric, istorico-social, gramaticale, etimologic, etc. Orice iubitor al Scripturii, mai ales propovăduitor sau învăţător al Scripturii nu are cum să le nege sau ignore, fiindcă fără de ele risca să ajungă la interpretări şi concluzii aberante din Scripturi. Şi nu vreau să neg rolul Duhului Sfânt în interpretarea Scripturii, dar cred că acelaşi Duh Sfânt care a dat omului de ştiinţă descoperiri pentru a cunoaşte Universul, a dat şi omului literat aceste unelte pentru a putea interpreta corect texte, chiar şi pe cele ale Scripturii. Da, este adevărat, ca pentru a interpretă corect este nevoie şi de o înţelepciune duhovnicească pentru a înţelege pe deplin, dar şi aceea tot Duhul Sfânt o da. Fără hermeneutica, credinţa poate fi afectată la greu şi poate duce la dezastre, aşa cum, cei care cunoaşteţi istoria bisericii aţi putut constata – majoritatea ereticilor ajungând acolo, din cauza lipsei educaţiei teologice sau hermeneutice. De aceea Dumnezeu a ales oameni speciali pe care i-a pregătit – interesant – în cele mai înalte şcoli seculare de atunci, ca după aceea să îi folosească cu putere în lucrarea Lui. Moise, omul cheie al Vechiului Testament, a scris într-o anumită perioadă de timp, unei anumite culturi (evreii) şi cu un anumit nivel de civilizaţie, după ce el însuşi a fost educat în cele mai înalte şcoli, în cea mai dezvoltată societate de atunci, la curtea lui Faraon, în Egipt. Daniel a scris într-o altă epocă şi într-un alt context (babilonean), fiind şi el socotit între cei mai înţelepţi şi educaţi oameni ai vremii lui, dar educat şi el în cea mai dezvoltată civilizaţie a acelor vremi (Babilon). Apostolul Pavel a scris jumătate din Noul Testament, adresându-se unor mentalităţi total diferite din culturi total diferite (iudei, romani, greci), fiind el însuşi foarte educat – ucenicul celui mai reputat rabin al vremii lui (Gamaliel) şi provenind din Tars, oraş renumit datorită universităţii de acolo, unde se presupune că el ar fi studiat. De aceea, credinciosul nu trebuie să se ferească de ştiinţă, din contră, să ceară înţelepciune şi discernământ, pentru a putea selecta adevărul de minciună şi a putea folosi uneltele şi cunoştinţele ştiinţifice pentru Gloria lui Dumnezeu.

Apoi, credinciosul poate folosi ştiinţa în a-şi întări credinţa sau chiar expune credinţa. Când Dumnezeu a ales să se descopere omului, El nu a făcut-o doar prin revelaţia specifică, prin Scripturi sau persoana Domnului Isus, ci şi prin revelaţia generală, prin natură, dând capacitatea omului să observe, să cugete la designul perfect al Universului şi să-şi dea seama de existenţa Creatorului. De aceea, credinciosul poate folosi ştiinţa, ca un mijloc apologetic/evanghelistic în a deschide ochii înspre credinţă, celor care dintr-un spirit empiric, nu vor să creadă până ce nu văd. Sunt destule argumente ştiinţifice care te pot ajuta să vezi, şi să crezi. Spre exemplu, cei care iubesc fizica, există o carte scrisă de unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă actuali Martin Rees din Cambridge, intitulata „Doar şase numere”, în care el descrie cele şase constante din fizică, care dacă ar fi avut valori doar un pic diferite, viaţa, noi nu am fi putut exista. Spre exemplu, constanta epsilon, care reprezintă proporţia din masa unui nucleu de hidrogen convertită în energie atunci când fuzionează, şi valoarea este 0,7%. Dacă ar fi fost 0,6%, fuziunea nucleară nu ar fi fost posibilă, protonul nu s-ar mai fi putut lega de neutron şi Universul ar fi conţinut numai hidrogen, nepermiţând viaţa. Dacă ar fi fost de 0,8% fuziunea ar fi fost prea rapidă şi hidrogenul s-ar fi consumat şi viaţa nu ar fi putut exista. Tot aşa, Constanta Omega, care reprezintă raportul dintre densitatea materiei din Univers şi de densitatea teoretică critică, ce ar iniţia implozia Universului sub acţiunea gravitaţiei. Dacă ar fi fost mai mare, Universul ar fi colapsat deja, dacă ar fi fost mai mic, expansiunea ar fi fost prea rapidă şi galaxiile şi stelele nu s-ar fi putut forma. Exact la fel, toate celelalte 4 constante N, Lambda, Q sau D, dacă ar fi variat cu un singur procent vreodată, Universul nostru ar fi colapsat, explodat, paralizat, şi viaţa nu ar fi putut continua, sau exista. Astea ne dau de gândit – cine le-a calibrat atât de fin încât să susţină întreg Universul, fără a oscila deloc în timp? Şi este doar un exemplu din multiplele pe care oamenii de ştiinţă le pot vedea şi cugeta – nu doar la legi ci şi la Legiuitor, Cel care le-a creat. Nu la întâmplare unii dintre cei mai de seamă ateişti ai lumii, încep să îşi schimbe credinţa, fiindcă tot credinţa e, de la negarea lui Dumnezeu, a unui Creator la acceptarea Lui. Anthony Flew, este unul dintre ei şi mărturia lui a fost tradusă şi în limba romană şi apărută sub forma unei cărţi, Există Dumnezeu. Credinciosul deci poate lua din ştiinţă ceea ce este bun şi poate chiar folosi materialul ştiinţific în apologetică, în evanghelizare.

Şi nu în ultimul rând, este important de reţinut, Scriptura nu trebuie privită ca o carte de ştiinţă. Scriptura este o carte al cărei scop este să-l apropie pe om de Dumnezeu. În ea se găsesc răspunsuri la problemele spirituale ale omenirii, dar nu neapărat răspunsuri la problemele şi dilemele ştiinţifice ale omenirii. Scopul Bibliei este clar enunţat în 2Tim3:16 „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos (pentru ce) să înveţe, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, (cu ce scop – fiţi atenţi) ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit ci cu totul destoinic.” Scopul Scripturii este desăvârşirea spirituală a omului, şi nu explicarea fenomenelor naturale, ştiinţifice sau tehnologice. De aceea, atenţie, la cum priviţi şi judecaţi Scriptura. Mulţi, i-au Biblia în mînă şi o judecă în funcţie de standardele ştiinţei şi descoperirilor actuale şi reacţionează spunând – Scriptura nu poate fi adevărată pentru că ea nu-mi vorbeşte despre clonare sau fizica cuantică. Cineva a venit la mine şi m-a rugat să-i dau dovezi despre originea rasei negroide. De ce? Pentru că un vecin de bloc nu vrea să creadă adevărul Scripturii până ce nu găseşte în ea originea rasei negroide! Dragul meu creştin, în Scriptură sunt date ştiinţifice dar, repet, Scriptura nu este o carte de ştiinţă. Scopul ei este altul. Nu în contradicţie cu ştiinţa, ci mai degrabă paralel cu ea atâta timp cât prin aceasta, prin cunoştinţele sau datele ştiinţifice prezentate aici, omul se apropie de Dumnezeu. De aceea şi limbajul Scripturii este unul simplu, nu arhaic, dar nici ultrasofisticat, ci acomodat omului, epocii în care a fost scrisă. De ce? Tocmai pentru a vorbi oamenilor cât mai clar ca aceştia să poată înţelege mesajul ei.

Dacă eşti credincios – nu-ţi fie frică de ştiinţă. Din contră, studiază, caută, roagă-te ca Domnul să te folosească şi în domeniul ştiinţific, fiindcă biserica are nevoie de oameni ca tine, şi ei, cercetătorii au nevoie de mărturii vii, a unor oameni ca ei, dar care dincolo de ştiinţă au şi credinţă. Mulţi credincioşi intimidaţi sau cu prejudecăţi au evitat interacţiunea cu ştiinţa, şi au pierdut, fie o carieră binecuvântată prin care puteau fi o mărturie, fie o oportunitate de a lărgi Împărăţia lui Dumnezeu, folosind exact descoperirile ştiinţifice ca argumente înspre apropierea omului de Dumnezeu. Eu personal, după ce mi-am predat viaţa în mâna Domnului, am vrut să urmez facultatea de la biochimie în Cluj, tocmai pentru a mă pregăti să apăr credinţa mai eficient. Este evident că Domnul a avut alte planuri cu mine, dar deschiderea mea înspre ştiinţă şi cultură a rămas aceiaşi, fiindcă văd cât de mult mă ajută personal în lucrare dar şi în propovăduirea Evangheliei şi câştigarea oamenilor pentru Hristos. Aşa că, dacă ai înclinaţii înspre fizică, chimie, sau orice altă ştiinţă, întăreşte-ţi credinţa şi abordează ştiinţa, studiind şi Cuvântul şi manualele de cercetare, crescând şi spiritual şi intelectual înspre Gloria Lui!

Cristian Barbosu

http://family2fam.com/

Spiritualitate şi înţelepciune pentru toţi

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, EDITORIALE, MEDITAŢII

Spiritualitate şi înţelepciune pentru toţi

Spiritualitate şi înţelepciune pentru toţi, articolul pe care sunt nevoit să îl scriu şi să îl citesc, cel pe care îl aştept şi după care tânjesc asemeni vouă; vreau să mă simt mai bine citindu-l, să devin mai puternic şi mai încrezător. Grijile şi problemele sau responsabilităţile să stea la coadă! Doar nu voi sta eu la coadă în locul lor. Cel mai rău lucru care mi s-ar putea întâmpla în viaţă ar fi să pierd TOTUL şi să mă mut într-o pădure minunată din Munţii Maramureşului, să mă scald în Vişeu şi să pescuiesc ca să trăiesc, iar zilnic să mă delectez cu peisajele din jur stând pe cel mai înalt deal. De acolo să reflectez dar la viaţa mea, la Cine sunt eu de fapt ca prezenţă aici, în creaţie şi ce ar fi mai bine să fac mai departe. Dacă cel mai rău lucru care mi se poate întâmpla arată aşa hai să trăim fiecare zi cu bucurie sau să divorţăm de frica aceasta cicălitoare, care seamănă cu o nevastă care a devenit insuportabilă. Bărbaţii ştiu mai bine despre ce vorbesc. Dacă şi tu ştii, hai pe Facebook!

Spiritualitate şi înţelepciune, venită de la copiii noştri

Cu toţii ştim că lumea funcţionează, astăzi, pe sistemul de a aştepta spiritualitate şi înţelepciune de la cei în vârstă, care sunt trecuţi prin viaţă, maturi, aparent experimentaţi. Cu cât au trăit mai aproape de şablonul societăţii cu atât sunt îndreptăţiţi să dea sfaturi şi dau, chiar dacă în realitate un bătrân nu are nimic în comun cu înţelepciunea şi cu viziunea reală despre viaţă. Asta deoarece viaţa nu este ceea ce a considerat până acum această aşezare de oameni că este. „Ce nu aş da să mai am vârsta unui copil şi mintea de acum“, auzi la tot pasul! În realitate, adevărul este că eu aş da tot ce am mai scump ca aflat la vârsta de acum să mai am mintea unui copil. Asta deoarece, spiritualitatea sau înţelepciunea vine de la copii, entuziasmul şi bucuria vine de la copii, schimbarea individuală şi la sfârşit pacea globală, stă în inimile copiilor, nu în cele ale bătrânilor care au trăit cu ceva timp înainte.

Un domn în vârstă însă cu intenţii bune, mi-a spus: „Măi, eu nu pot înţelege prea multe din ce scrii! Iar, dacă nu pot înţelege nici nu mă chinui să termin de citit ceea ce scrii dar un lucru este cert, atunci când vei avea vârsta mea vei cunoaşte ce culoare are viaţa“. Ei bine, cu toate că un bătrân nu ştie, şi cunoaşte faptul că nu ştie, nu poate accepta şi învăţa de la copii. Aceasta îl condamnă la suferinţă prin neştiinţă.

Desigur articolul de astăzi poate părea dur pentru mulţi, ţinând cont că un procent de 60% din audienţa de pe blogeste reprezentată de persoane de vârsta a doua, dar e nevoie să vorbesc adevărul oricât de deranjant ar fi el pentru majoritatea. Dacă eu nu aş face-o, ar face-o, cine?

Un copil nu este mai deştept ca un bătrân! Diferenţa o face doar faptul că cei bătrâni nu au avut de unde să înveţe! De fapt, nu au luat în calcul ipoteza de a învăţa altceva decât le dictează societatea primitivă, nici nu au considerat veridic faptul că ar exista ceva mai presus de legea umană limitată. Astăzi, însă, înţelepciunea a coborât pe pământ ca să ne înveţe, deoarece noi i-am cerut ajutorul. Acum noi am devenit Lumina acestui pământ şi o transmitem mai departe. Şi tu o faci de fiecare dată când eşti iubitor şi bun. Şi astfel, împrăşti spiritualitate şi înţelepciune în jur.

Spiritualitate şi înţelepciune de la suflete nou-născute

În realitate, universul, funcţionează conform parametrilor următori: Cunoaştem faptul că el nu stagnează niciodată! Materia se află în continuă mişcare – mişcată de intenţia Spiritului creator care se manifestă prin ea. Sufletele care se încarnează pe pământ în trupuri de om, care vin din spirit, sunt din ce în ce mai avansate, adică deţin un grad de conştientizare şi desăvârşire mai înalt. Este ca la şcoală!

Imaginează-ţi că sufletele trăitoare aici şi acum se afla în clasa a II-a, unul fiind (de pildă) un bătrân în vârstă de 57 de ani. Sufletul care se naşte în trup, în perioada de timp în care bătrânul are 57 de ani şi devine astfel, un bebeluş, un adolescent ş.a.m.d, a trăit deja experienţa bătrânului înainte să se nască pentru a doua oară şi a mia oară, aici şi acum (în prezent). Acela este deja în clasa a IV-a sau a V-a. Pruncul a fost deja bătrân, a experimentat deci viaţa (cu greutăţile, valorile, obiceiurile şi tradiţiile ei) pe care bătrânul o experimentează abia acum. Iar, misiunea sufletului nou-născut, e cea de a schimba ce găseşte a fi învechit (care a încetat să mai servească scopului său şi al celor care s-au născut odată cu el), deci a duce la un nivel mai avansat ştafeta. Bătrânul, la rândul său, va face acelaşi lucru.

Niciun suflet nu trăieşte de două ori o experienţă similară, universul nu funcţionează astfel, tocmai din acest motiv lumea veche se năruie, dispare, aşa cum au dispărut toate conceptele şi regimurile învechite, în istorie, până astăzi. Tocmai din acest motiv, copiii nu ascultă de părinţi şi stă în natura lor să fie liberi. Fiindcă ei au de dus mai departe această lume, aşa cum şi părinţii lor au luat-o de la părinţii lor şi au adus-o până aici.

Cum ar fi arătat lumea, azi, dacă niciun copil născut din om nu ar fi încălcat cuvântul părinţilor lui, să ne imaginăm, de pildă, perioada anilor 1400 şi 1500, din România, conform istoriei aşa cum a fost relatată? Dacă generaţiile care s-au născut mai târziu ar fi ascultat cu credincioşie de cei vârstnici, astăzi am fi fost un popor de retardaţi, care ar fi considerat că fiecare om care a greşit o dată sau de două ori să fie ucis, tras în ţeapă, decapitat, ars pe rug, torturat. Atunci nu ar mai fi existat de mult acest popor, fiindcă nu există om (bărbat, femeie ori copil) care să nu fi greşit de cel puţin câteva zeci de ori sau de mii de ori în viaţă.

În continuare, de ce credeţi că acest popor nu reuşeşte încă să iasă la lumină? Fiindcă marea majoritate nu a trecut încă de pragul clasei a II-a şi, continuă să facă ce a învăţat de la părinţii ei! Din acest motiv, această lume ar fi bine să caute spiritualitate şi înţelepciune de la sufletele nou-născute.

Nu îl poţi judeca, condamna, răni sau ucide pe cel care a greşit, pentru că nu există om care să nu fi greşit! Această acţiune constă în judecarea, condamnarea, rănirea ori uciderea întregii aşezări de oameni numită pământ, în frunte cu conducătorii care au inventat, implementat ori permis aceste legi. În special ei sunt aceia care le încalcă.

Trăitorii de aici au fost învăţaţi că pruncii trebuie să înveţe de la cei pe care i-au găsit aici, în viaţă. Din acest motiv evoluţia colectivă pe planetă a stagnat începând cu acum circa 2000 de ani. Cu toate astea, blocajul a fost eliminat, azi lucrurile funcţionează la parametrii corespunzători iar procesul desăvârşirii umane se produce în mod accelerat. Lumea cognoscibilă e upgradată zilnic de filtrele venite aici ca să introducă informaţii noi în câmpul eteric, pe care apoi să le transpună în fizic. Şi acesta reprezintă un motiv de bucurie pentru toţi oamenii! Astăzi, întenţia Spiritului creator ne-a fost dezvăluită iar energiile şi-au reluat funcţiile primordiale. Citeşte online Vorbind cu Dumnezeu

Spiritualitate şi înţelepciune de la învăţătorii luminaţi

Învăţătorii cu adevărat luminaţi sunt copiii, nu tinerii, nu bătrânii, nu politicienii, dar nici analiştii istorici. Unii copii sunt deja aici, alţii urmează să vină. În regulă, simt nevoia să menţionez o afirmaţie pe care obişnuiesc să o rostesc. Omul ştie unde a fost, totuşi nu cunoaşte încotro se îndreaptă. Istoria nu îţi va arăta niciodată încotro te îndrepţi ca individ sau ca colectivitate.

Nu cunosc în ce măsură sunteţi la curent cu ultimele revelaţii, din acest motiv nu doresc să pătrund adânc în lumeasience fiction. Ce vreau să vă transmit este că generaţia de aur urmează să se nască aici în viitorul apropiat, eu şi cei ca mine (noi) doar le pregătim calea. Ei bine, sufletelor care urmează se vină aici nu le mai serveşte scopului lor cel mai înalt, realitatea aşa cum există ea în zilele noastre! Ei nu sunt nevoiţi să trăiască experienţa separării între ei şi a separării lor de Dumnezeu ca concept. Ei nu sunt nevoiţi să trăiască experienţa: războiului, a invidiei, a geloziei, a prăpăstiilor create între fraţi, părinţi şi copii! Lor nu le este necesar să trăiască experienţa: păcatului, a vinovăţirii, a mândriei şi a orgoliului, şi a urii, şi manipulării, şi a primitivismului sau a somnului mental în care a fost scufundată planeta până astăzi. Deoarece ei au trăit toate acestea cu mult timp înaintea celor care o trăiesc abia acum…

Ei se vor naşte în lumea nouă, numită Uniunea păcii sau Împărăţia de o mie de ani, vor trăi în Uniune cu Dumnezeu şi vor şti acestea, fără ca să fie învăţaţi de cineva. Procesul a început deja, el se desfăşoară de câţiva ani încoace pe pământ. Aşadar în timp ce vă treziţi dimineaţa şi vă beţi cafeaua, că mergeţi la serviciu sau la şcoală ori că vă uitaţi la televizor, există oameni care lucrează pentru pace şi pentru un viitor primitor, pentru sufletele care vor veni aici!

Tot ceea ce am descoperit şi creat de-a lungul vieţilor pe care ni le-am dedicat prin alegere, în lupta pentru Pace şi Lumină şi Adevăr, şi pentru noua lume pe care o vom clădi pentru ei – ei vor cunoaşte, pur şi simplu, fără să înveţe de la noi, fără să ne citească ori să ne vizioneze miile de cărţi şi de articole şi de filme şi de teorii.

Ei vor avea: spiritualitate şi înţelepciune, şi bunătate, şi cinste, şi bucurie, înfiripate deja în inimile lor! Ei vor trăi, şi vor zâmbi, şi ne vor mulţumi, iar noi vom fi împreună cu ei în Spirit şi în formă, şi aşa cum vom alege fiecare. Iar eu cunosc, înţeleg şi fac un sfert din cât cunosc, înţeleg şi fac cei despre care am scris că vor veni aici. Totuşi în lumea ce are să vină nu există superioritate, nici invidie şi nici competiţie între participanţii la viaţă, noi toţi suntem Unul!

„Iadul este modul unei minţi limitate de intelect de a înţelege dreptatea şi a o instaura ca lege,.
chiar dacă va fi nevoită să ucidă sau să fie ucisă pentru asta“.
source: Alberto Bacoi.

http://vorbindcudumnezeu.com/

Dumnezeu sau religia

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în "IZVOR" de GÂNDURI, DILEME, EDITORIALE, MEDITAŢII

religie sau credinta

Una din marile mize ale bătăliei actuale în lume este cea prin care oamenilor să le fie înstrăinat Dumnezeu. De fapt, bătălia asta nu e tocmai modernă, e veche de când e lumea, dar acum se adaptează teribil de repede la modernism. Oamenii nu pot să mai creadă că Dumnezeu e real. Ciudat este că, li se pare absurdă credința în Dumnezeu, pe care îl numesc ironic „moș cu barbă”, dar cred în alte bazaconii infim mai mici și mai puțin susținute de istorie și știință, cum ar fi horoscopul de exemplu.

Discutam zilele acestea cu un om deștept, știți, caut să vorbesc cu oameni înțelepți ca să mă murdăresc măcar de deșteptăciunea lor, așa că în discuția cu acest domn, el îmi atrăgea atenția că, una din marile tehnici de condus lumea e prin evenimente sau situații șocante, așa de șocante încât oamenii să refuze să creadă că e realitate. Uitându-mă atent la ce ne înconjoară, nu am putut să nu îi dau dreptate. Lumea pe care o vedem azi e plină de evenimente extraordinare, așa de mari încât mintea noastră ori le refuză în primă instanță, ori le acceptă fără comentarii sau analiză. Scopul este – să nu gândim, ci să luăm informația cum ne este servită.

În România, în aceste zile, bătălia „anti-biserică” a trecut la o nouă fază. Tot mai puțini oameni tineri cred în eficiența religiei, asta nu ar fi rău, ce e rău este că tot mai puțini oameni tineri cred în Dumnezeu sau cred într-un dumnezeu complet bleg, al închipuirilor lor, unul accesibil, maleabil, ieftin și cuminte. La asta au contribuit și creștinii cu vârf și îndesat. Necunoașterea lui Dumnezeu generează o poziționare greșită față de El și respectiv o proiecție greșită și distorsionată a Sa.

Mulți oameni cred că îl cunosc pe Dumnezeu, când în realitate știu câte ceva despre El. Cunoașterea despre Dumnezeu dă mândrie și superioritate, pe când cunoașterea lui Dumnezeu dă blândețe, iubire și jertfă. Cunoașterea despre Dumnezeu face pe oameni să penduleze între extreme, pe când cunoașterea lui Dumnezeu ține omul aproape de El. Cunoașterea despre Dumnezeu determină „cunoscătorii” să Îl impună celorlalţi, să Îl aducă forțat în viața celorlalți, pe când cunoașterea lui Dumnezeu determină omul să Îl arate celorlalți prin exemplu personal.

Cunoaşterea despre Dumnezeu o poate da școala teologică, prezența la seminarii, conferințe, predici, studiul biblic și alte situații în care suntem expuși unui flux informațional despre Dumnezeu, pe când cunoașterea lui Dumnezeu vine exclusiv prin trăirea personală a vieții cu El, a relației de prietenie cu El. Să știi despre Dumnezeu e fascinant, e sublim, e foarte frumos și bine, e de apreciat. Să cunoști pe Dumnezeu devine însă totul. De-a lungul timpului au fost mulți oameni în ambele categorii dar proporţiile au fost oarecum stabile. Acum însă, procentul celor care știu despre Dumnezeu crește foarte tare, în comparație cu cei care Îl cunosc pe Dumnezeu. Avem mulți deșteptăcioși și puțini trăitori.

Societatea care ne înconjoară s-a săturat de vorbitul de Dumnezeu, s-a săturat de aerele de superioritate, s-a săturat de condiții și reguli impuse de „știutori”, refuză să mai creadă că Dumnezeu are vreo putere, pentru că „știutorii” nu au fost ei înșiși transformați de această putere. Oamenii vor să creadă, dar nu într-o religie searbădă. Ei au nevoie de un Dumnezeu puternic, un Dumnezeu autoritar și iubitor în același timp, au nevoie de un Dumnezeu care să le schimbe viața dar le este prezentat un Dumnezeu cu ochelarii pe nas și cu alură de intelectual superior sau le este prezentat un Dumnezeu sec, fără vlagă sau voință. Asta constituie diferența între credință și religie.

Eu personal am greșit enorm, sau dacă înțeleg bine acum, am fost un copil în cele spirituale crezând că dacă știu despre Dumnezeu, Îl cunosc pe El. Mi-am dat seama de diferența majoră mult prea târziu. Mi-am dat seama că știința despre Dumnezeu nu îmi potolește setea sufletului, nu îmi stinge acea arșiță și tânjire după El și am căutat să îl cunosc pe Cel despre care știam, pe Cel despre care predicam, doar că această cunoaștere mă îndepărtează constant de forme și ritualuri și oamenii din jur mă condamnă pentru asta.

Cunoașterea lui Dumnezeu nu poate fi șablonată, nu poate fi reglementată. Religia poate dar cunoașterea lui Dumnezeu nu are limite. E o sete mereu mai mare și mai arzătoare, care mistuie orice limită și orice barieră. Această sete nu o poate umple nici o religie omenească, ci doar trăirea proprie și personală cu El, doar oglindirea în El și renunțarea la eu. Cunoașterea lui Dumnezeu schimbă viața iremediabil și ireversibil. Când apuci a sorbi din ce este El, îți potolești setea și în același timp îți dorești mai mult din acele ape. Când Îl cunoști câtuși de puțin pe Dumnezeu, viața se schimbă și în exterior mult. Unii te vor considera nebun, alții trădător de religie, alții îngust, fanatic, dar nimeni nu îți poate contesta influenţa lui Dumnezeu în viața ta.

Credință sau religie? La ce chemăm oamenii? Îi chemăm la o cunoaștere de Dumnezeu sau la o supunere la ceea ce noi știm despre Dumnezeu? Îi chemăm să Îl descopere ei personal pe Dumnezeu sau avem impresia că fără mijlocirea noastră ei nu au cum să îl cunoască? Îi chemăm spre Scriptură spre relație cu El sau îi chemăm să le explicăm noi varianta pe care trebuie să o creadă?

Iată de ce Scriptura pune întrebarea „Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?” e vorba de credință nu de religie. Religia va fi peste tot în perioada următoare. Vor fi religii peste religii, unele universale, se va vorbi despre iubire și acceptare dincolo de orice, aceasta va deveni religie, dar Fiul omului va căuta credința nu religia. Doamne, ajută-mă să cred experimentându-Te.

Sursa: http://www.filedinjurnal.ro/