Ce inseamna a ne lua crucea ?


cruce1

Marcu 10: 21 Isus S-a uitat tinta la el, l-a iubit si i-a zis: „Iti lipseste un lucru; du-te de vinde tot ce ai, da la saraci, si vei avea o comoara in cer. Apoi vino, ia-ti crucea si urmeaza-Ma.”

Domnul i-a invitat pe ucenici sa-L urmeze. Această invitatie este valabila si pentru noi toti. A-L urma pe Domnul Isus inseamna a ne lepada de noi insine si a ne lua crucea.

A ne lepada de noi insine inseamna a renunta de bunavoie la dreptul de a ne croi propriul drum in viata; inseamna a nu alege si a nu face planuri fara voia Domnului; inseamnă a-L recunoaste pe Isus ca Domn in toate domeniile vietii.

A ne lua crucea inseamna a alege viata pe care a trait-o Isus. Aceasta nu inseamna a ne impodobi cu o cruciulita, ci presupune opozitie chiar din partea celor dragi, ocara lumii, dispunerea de a renunta la multe lucruri pe care le-ar putea oferi lumea, totala predare si bizuire pe Mântuitorul, ascultare de conducerea si calauzirea Duhului Sfant, umblarea uneori singur pe cararea vietii, infruntarea ocarii din partea oamenilor religiosi, suferirea din pricina dreptatii, moartea fata de propriul eu…

A lua crucea mai inseamna si a apuca adevarata viata, a gasi motivul existentei noastre aici pe pamant.

Am inteles adevarata insemnatate a crucii si am ales cu totii adevarata viata la care ne cheama Mantuitorul?

http://afirmativ.com/

Florin Ianovici – Lasati biserica sa fie biserica


Florin Ianovici

Am fost aseara la o Evanghelizare. A venit primarul, au venit multi oameni. Fratele care era acolo, pastorul, erau si fratii care cantau, si la un moment dat au zis: “Frate, stii, facem Evanghelizare, sa nu mai facem rugaciune.” Am zis: “In veci sa nu mai zici lucrul asta.” “Dar ce sa facem?” “Sa fim penticostali din primul minut, pana in ultimul minut.” Sa facem exact rugaciunea care o facem mereu.

Pentru ca, oameni buni, daca noi vrem sa fim relevanti si pentru asta trebuie sa ne adaptam si pentru asta trebuie sa ne schimbam obiceiurile bune si pentru asta trebuie sa ne rugam intr-un fel si pentru asta nu mai putem sa lasam biserica sa fie biserica, ce fel de pocainta vor avea oamenii care vor sa se pocaiasca?

Eu imi aduc, de exemplu, ma uit la Ramona: “N-am vorbit noi despre Remus?” Stiti cum s-a pocait Remus? La o seara de veghe. Eu am zis: “Fereasca Dumnezeu, Ramona, sa nu cumva sa-l duci la o seara de veghe. Ca nu se intelege om cu om. Eu, cateodata, ma ispitesc la o seara de rugaciune. Acolo, l-am vazut, statea in baraca, chiar langa usa din dreapta, cum a stat aproape o ora cu genunchii plecati si cu capul plecat. Si a plans si in seara aceea s-a predat lui Dumnezeu. Lasati biserica sa fie biserica! Si Dumnezeu sa lucreze!

Relevant inseamna sa fii un om care sa citesti, un om care sa te instruiesti, dar biserica n-are nevoie de adaptari, de ajustari. Biserica n-are nevoie de modernisme. Biserica este a lui Hristos. Este mireasa Lui. E trupul Sau si El e capul. Marire lui Dumnezeu. Eu nu trebuie sa fiu relevant, aducand in biserica noi mode, noi curente. Va spun, in mod deosebit, nu ne trrebuie curente noi sau cantece noi, ne trebuie UNGERE in ceea ce facem.

Canti un cantec mai tanar, canti un cantec mai vesel, mai optimist. Sau canti un imn crestin. Nu asta conteaza, ci conteaza ungerea, UNGEREA, ungerea lui Dumnezeu. Fratii zic: “Trebuie sa fim relevanti, trebuie sa ne schimbam.” Dar, nu vreau sa schimb nimic. Sa ramana Dumnezeu pe temeliile Lui. Sa ramana Dumnezeu pe calea Lui. Laudat sa fie Domnul!

Sa lasam harul lui Dumnezeu sa rupa orice paganatate, pentru ca asta este o paganatate. Fratii mei, va sperie faptul ca Duhul Sfant conduce biserica aceasta? Nu vreti ca Duhul Sfant s-o conduca? Dvs. iubiti lucrarea Duhului Sfant? Fratilor, va spun un lucru: cand Dumnezeu descopera, sunt lucruri la care mintea omului n-ajunge. Sunt lucruri care numai Dumnezeu le tine in taina Lui. Nu va fie teama, lasati Duhul lui Dumnezeu sa lucreze. Lasati Duhul lui Dumnezeu sa lucreze. Lasati Duhul lui Dumnezeu sa lucreze! Lasati ca darurile Lui sa lucreze.

Am avut anul acesta experienta unei intalniri cu Domnul, supranantural. M-am intalnit cu un om a lui Dumnezeu care mi-a spus niste lucruri, nu le stia nimeni. A zis: “La trei ani de zile, Satana a vrut sa-ti ia viata.” N-a stiut nimeni. Mama stie, ca atunci cand am fost mic a sarit un cocos si era sa-mi smulga ochiul si daca nu sarea cineva, eu astazi nu mai traiam. Si am trecut prin aceste furtuni si mi-a spus, pas cu pas, cum Dumnezeu m-a ocrotit si m-a protejat. Stiti ce s-a intamplat cand mi-a spus trecutul? Atunci cand mi-a vorbit despre viitor am primit pentru ca numai Dumnezeu stia taina inimii mele. Si Dumnezeu mi-a spus lucruri pe care numai El poate sa mi le spuna. Nu vreti ca Dumnezeu sa lucreze prin Duhul Lui? Nu va fie teama.

Stateam de vorba cu fratii baptisti, care stiti ce ziceau? “Frate, e adevarat ca noi vedem ca biserica penticostala are viata, e clar ca rugaciunea voastra e insufletita. Si dintre noi sunt oameni care imbratiseaza ideea aceasta a darurilor, dar ni-e frica, frate. Vin unii si altii si incep..” Oameni buni, daca vor veni 10, poate ca unul nu e de la Dumnezeu, dar Dumnezeu isi apara lucrarea. Dumnezeu este cel care ne ocroteste, ne protejeaza. Ca nu-i a mea biserica si nici a ta. Suntem parte in ea, dar e condusa de Domnul Dumnezeu.

De aceea, va spun astazi sa lasam paganatatea mintii noastre. Traiasca Domnul! Sa lasam libertatea Duhului lui Dumnezeu. Sigur, cu oameni intelepti. Sunt oameni aici, prezbiteri, stim Biblia. Sunt aici diaconi, sunt oameni care cunosc din pruncie Sfintele Scripturi. Nu va temeti, Dumnezeu va conduce. Dar asta-i paganatate. Vrem o rugaciune inspirata de Dumnezeu. Vrem o rugaciune cu ungere. Vrem semnele si minunile lui Dumnezeu si pentru asta nu vreau adaptare, nu vreau relativizare, nu vreau sa inlocuiesc lucrurile lui Dumnezeu cu lucrurile omului. Ci vreau ca Dumnezeu din cer sa lucreze cum vrea El. A Ta-i biserica, Doamne. A Ta-i biserica.

Vezi mesajul aici – Florin Ianovici – Adevaratul har

https://rodiagnusdei.wordpress.com

Gelozia și invidia – Nicolae.Geantă


p

Sunt surori. Au aceeaşi genă ereditară: urăsc! (Ura e cel mai periculos combustibil pentru inimă). Sunt periculoase. Riscante. Ucigătoare. Şi totuşi, chiar considerate păcate de toţi, sunt practicate ascuns. Nu le vezi, dar le simţi. Sunt ca şmirgelul fin: cum au trecut pe lângă tine cum ţi-au smuls pielea! Dă imediat sângele…

Oamenii vorbesc despre ele dar… în dreptul altora! Le dezaprobă dar… le săvârşesc! Le condamnă, dar le ţin în liberate!

Nicolaie Geanta ciresarii pustanV-aţi întrebat vreodată care este diferenţa dintre gelozie şi invidie? A.W. Tozer spunea că “gelozia este durerea pe care o simţi când crezi că cineva are ceva care îţi aparţine ţie”.  Omul gelos este gelos dacă îi luăm ceea ce îi aparţine. “Invidia însă e durerea pe care o simţi când cineva are ceva care îi aparţine lui!”. Adică invidiosul e invidios pe mine, sau pe dumneata, când noi avem ceva ce lui nu i-a aparţinut niciodată!

Când cineva predică mai bine ca noi e invidie, nu gelozie. Când cineva e mai apreciat decât noi în biserică e invidie, nu gelozie. Când cântă mai frumos alţii, când au autoritate mai mare, cuvinte mai cu tâlc, când sunt binecuvântaţi e invidie, nu gelozie! Când un frate a câștigat un premiu sau a primit o mașină, extaziem? Pentru că, vorba fratelui Pustan : ” Azi ne e mai ușor să plângem cu cei ce plâng, decât să ne bucurăm cu cei ce se bucură”. Invidia.

Invidia. E un butoi cu pulbere. Gelozia. Un teren minat. Nici un soldat care s-a apropiat prea mult de ele n-a scăpat nemutilat. Nici măcar geniştii…

Fariseii şi cărturarii au căutat să-L omoare pe Hristos din invidie, nu din gelozie.  El avea Duhul lui Dumnezeu, ei nu-L avusese niciodată! El vindecase, ei nu. El hrănea, ei nu. El oferea lumină, ei n-o aveau. El iubea, ei nu!

Invidie şi gelozie în biserici? Nici n-ar trebui să pomenim asemeni concepte. Hristos nu le-a practicat! El avea de Tată pe Iehova, fariseii pe… diavolul! Cine invidiază nu e de la Dumnezeu…

Citeste blogul lui Nicolae.Geantă aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com/

De ce unii merg tot mai rar la biserică?


scoala-biblica

Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie. Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, (Evrei 10:24-26) (traducerea – Dumitru Cornilescu).

Să fim atenţi unii la alţii ca să ne încurajăm reciproc la dragoste şi la fapte bune. Să nu renunţăm la întrunirile noastre, aşa cum este obiceiul unora; ci (atunci când ne adunăm), să ne încurajăm unii pe alţii, având în vedere faptul că acea Zi se apropie. Dacă după ce ni s-a prezentat adevărul şi-l cunoaştem, noi păcătuim în mod intenţionat, nu mai există nici un sacrificiu pentru (acel) păcat; (Evrei 10:24-26) (traducerea – Biblia în versiune actualizată).

De mai mult timp sunt preocupat de deriva spirituală a mai multor fraţi cunoscuţi, care frecventează congregaţia noastră. Simptoma după care evaluez spiritualitatea acestora, este de data aceasta, frecvenţa cu care aceştia participă la programele bisericii noastre. Ca să fiu onest, faţă de unii, şi a nu fi înţeles greşit de alţii, trebuie să spun că spiritualitatea unei persoane, pe lângă faptul că este greu de evaluat, nu stă doar în mersul la biserică. Dar chiar dacă nu este totul, părtăşia regulată cu ceilalţi fraţi, în cadrul serviciilor de închinare, este un semnal serios cu privire la spiritualitatea celui în cauză, deci în opinia mea, acest factor nu trebuie trecut cu vederea.

Deoarece meditez de mai mult timp la acest lucru, m-am gândit totuşi, care ar fi motivele pentru care unele persoane, vin tot mai rar la biserică. Textul biblic de la care vreau să pornesc este cel din Evrei cap. 10: 24 – 26, fraza de bază fiind prima parte a versetului 25: să nu părăsiţi adunarea voastră, cum au unii obicei. Cuvântul adunare, în acest context, nu se referă la „Biserică” ca instituţie, ci se referă la întrunirea unui grup de credincioşi, pentru închinare şi părtăşie. Pentru a argumenta acest lucru, în traducerea ortodoxă este folosit cuvântul biserică, în traducerea spaniolă (Reina Valera), este folosit cuvântul congregacion (congregaţie), iar în traducerea engleză (King James), cuvântul este assembling(adunare). Dar în acelaşi timp, trebuie să precizăm că o adunare de credincioşi, pot fi numiţi „Biserică”.

Dacă ar fi să reformulăm fraza de mai sus, aceasta ar suna astfel: să nu renunţaţi la a merge la întrunirile frăţeşti (la biserică), pentru că vă puteţi face un obicei din asta.

Ce motive ar putea avea acei care şi-au făcut un obicei din a nu frecventa biserica?

Primul motiv este că astfel de persoane, au o înţelegere deficitară privind statutul Bisericii lui Dumnezeu în lume. Apostolul Pavel vorbeşte despre Casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui Viu, Stâlpul şi Temelia adevărului (1 Timotei 3:15), iar în Evrei 12:23 ni se spune despre Biserica celor întâi născuţi, care sunt scrişi în ceruri, de Dumnezeu. Biserica lui Hristos, este mult mai mult decât o simplă adunare de credincioşi. Ea reprezintă însăşi Împărăţia Lui Dumnezeu pe pământ, o ambasadă a Cerului, locul în care oamenii pot să cunoască Adevărul, să fie mântuiţi. Statutul de membru al Bisericiicare sunt scrişi în ceruri, lucru dovedit prin experienţa mântuirii şi apoi prin trăirea unei vieţi sfinte, este total incompatibil cu izolarea de restul credincioşilor şi trăirea în anonimat, departe de părtăşia frăţească.

Un al doilea motiv, este modul superficial în care aceştia privesc viitorul, atât personal, cât şi al lumii în ansamblu. … Ci (atunci când ne adunăm), să ne încurajăm unii pe alţii, având în vedere faptul că acea Zi se apropie.

Mântuirea are ca scop salvarea sufletului de la moarte şi implicit viaţa veşnică. Lupta credinciosului mântuit, pentru ca în final să se bucure de viaţă veşnică, este o realitate. Aşa cum rezultă din versetul de mai sus, părtăşia şi sprijinul celorlalţi credincioşi, este fundamental în această luptă zilnică. Una din tacticile diavolului, dovedită de experienţă, este de a-i izola pe credincioşi de biserică, pentru ca să le distrugă apoi credinţa şi speranţa (vezi pilda oii pierdute – Luca15:4 – 10).

În cel de-al treilea rând, unii nu frecventează biserica, datorită rutinei. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei Obişnuinţa este a doua natură şi unii s-au obişnuit aşa, să nu mai meargă la biserică. Sunt sigur că cei în cauză au motivele lor, bine fondate ar spune. Sunt de acord că unele obiceiuri pot fi bune, dar rutina este periculoasă. Rutină înseamnă a face ceva în mod mecanic, un automatism comportamental, dobândit prin practicare. În acest caz detaliile şi esenţa sunt ignorate. Ca să fiu onest, când vorbim de rutină, este valabil şi reversul, adică de a merge regulat la biserică din pură obişnuinţă, ignorând esenţa. Dar din cele două comportamente greşite, eu îl prefer pe ultimul, deoarece şansele de a fi atins vreodată de Duhul Domnului, care să ducă la o deşteptare a conştiinţei, este mult mai mare în acest caz.

Al patrulea motiv la care mă gândesc, s-ar putea să fie o dezamăgire personală privind slaba prestaţie a celorlalţi membrii, şi în special a liderilor, atât din punct de vedere spiritual cât şi din punct de vedere moral. Când Domnul Isus a făcut o afirmaţie de genul dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele Lui, nu aveţi viaţă, afirmaţie care ieşea din tipare, mulţi ucenici l-au părăsit şi nu mai umblau cu El. Dacă pentru o simplă afirmaţie puţin mai dură, ucenicii îl părăsesc pe Domnul Isus, ce am putea spune despre comportamentul moral al unora care îşi zic că fac parte din Biserică? Moralitatea îndoielnică a clerului a dus la declinul Bisericii în perioada medievală, iar în zilele noastre, această problemă este o adevărată plagă în bisericile evanghelice. Personal cred că totuşi astfel de cazuri între evanghelici, sunt cazuri izolate, regula generală între aceştia fiind onestitatea şi sfinţenia, dar unii o percep altfel din cauza tendinţei de a generaliza, sau datorită faptului că există un anumit interes ocult, orchestrat de diavolul, ca astfel de cazuri să fie menţinute mereu în ochii opiniei publice.

Ce putem răspunde celor dezamăgiţi şi frustraţi de comportamentul îndoielnic al unora? Biserica este a lui Hristos, nu al unor persoane, pe care le arătăm cu degetul. Scopul bisericii este mântuirea sufletului, iar mântuirea este o problemă personală. Dacă unii ne dezamăgesc, haideţi să nu-i lăsăm ca aceştia să condiţioneze mântuirea noastră, pentru care am lăsat lumea şi pentru care luptăm.

Nivelul ocupaţional excesiv, este al cincilea motiv care s-ar putea să îi afecteze pe unii dintre aceştia. Îmi amintesc de ceea ce îmi spunea un frate, înainte de declanşarea crizei economice. Firma la care lucra, le-a promis că îi plăteşte dublu dacă vin la lucru sâmbăta, dar cu o condiţie: să vină la lucru şi duminica, când vor fi plătiţi la fel, adică dublu. Dar dacă nu vin duminica, atunci sâmbăta vor primi doar salariul normal. Este exact aceiaşi idee lansată de faraon cândva, diferind doar condiţiile şi actorii, dar esenţa fiind aceeaşi. El (faraon) le-a dat evreilor mai mult de lucru, şi în condiţii mai proaste, ca să aibă de lucru şi să nu mai umble după năluci (Exod 5:9). Când diavolul vrea să te îndepărteze de Biserică, de rugăciune, de Scriptură, şi nu reuşeşte prin alte metode, atunci îţi va da mult de lucru. Nu vreau să fiu acuzat de demagogie la acest capitol, dar dacă nu reuşim să facem un echilibru între activitatea profesională, cea socială şi cea spirituală, atunci în unul dintre aceste aspecte, în mod sigur vom abuza. Pavel avea şi el o meserie din care îşi câştiga existenţa, el însuşi mărturisind că a lucrat cu mâinile lui, pentru a nu fi o povară pentru nimeni, dar atunci când circumstanţele i-au fost favorabile, s-a dedicat în totul propovăduirii (Faptele Ap. 18:1 – 5).

În cel de al şaselea rând, un alt motiv pentru care unii nu vin la biserică, este indiferenţa şi lipsa de preocupare privind educaţia copiilor lor. Mersul la biserică are efecte pe termen lung asupra viitoarei generaţii. Pentru cei mai mulţi dintre credincioşii evanghelici, părtăşia frăţească în biserică, este mai mult decât o obişnuinţă; este un mod de viaţă. Copiii noştri cresc în acest mediu şi ceea ce văd la noi, le va modela fiinţa şi valorile. Dacă preţuim biserica şi îi respectăm pe fraţi, aşa cum sunt ei de fapt, fraţi în Hristos, copiii vor învăţa să-i preţuiască şi să-i respecte atât pe fraţi cât şi pe toţi oamenii. Dacă vor auzi constant vorbindu-se de greşelile pastorului sau ale unor fraţi din biserică, copiii îi vor percepe pe aceştia, aşa cum au auzit că vorbesc părinţii. Dacă părinţii nu merg la biserică decât în zilele festive, vor culege roadele: copiii nu vor merge deloc, iar când vor vrea să meargă, nu vor mai avea autoritate asupra lor.

Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei. Nu neglijaţi acest lucru, iubiţi părtăşia cu fraţii, valoraţi aceste lucruri, gândiţi-vă la copiii voştri, renunţaţi dacă trebuie la obiceiuri vechi, mulţumiţi-vă cu un câştig financiar mai modest dacă este cazul, dar nu renunţaţi la părtăşia cu Domnul şi la toate beneficiile ce decurg de aici. Meditaţi şi la aceste versuri scrise de poetul Traian Dorz:   

Nu-i loc mai sfânt decât acela, unde-i Hristos şi unde-s ai Săi
Acolo-i Duhul Sfânt puterea, acolo-i dragostea văpăi.
Cuvântul Sfânt acolo-i soare, credinţa-i umblet fericit,
Iar părtăşia simţitoare, i-avântul cel mai strălucit.

Nu-s stări mai sfinte ca acelea, de pe Taborul luminos,
Când e Hristos în toţi ce cântă, când toți ce cântă-s în Hristos
Când de Hristos e plin Cuvântul, şi-n rugăciune-i plin de El.
Atunci, afară şi-nlăuntru, Hristos străluce-n orice fel.

Nu-i ceas mai sfânt decât acela, în care-s fraţii adunaţi.
Şi inimi lângă inimi una, în duh se roagă-ngenuncheaţi.
Când rugăciunea lor se-nalţă, scăldată-n lacrimi prin Hristos,
Îngerii-s fraţi, iar fraţii-s îngeri. Pământu-i sus, iar cerul jos

Nu-i har mai sfânt decât acela, să fii cu Domnul şi ai Săi,
În rugăciune şi-n cântare, şi-n lacrimi lângă fraţii tăi.
Oriunde-s ei, fă tot şi du-te. Oricâți sunt ei, fă tot şi stai.
Oricum sunt ei, fă tot şi-i caută. Căci unde-s ei, e-un colţ de rai.

https://benidradici.wordpress.com

Sperante religioase desarte care vor trimite multi oameni in iad –


heaven or hell

Biblia ne avertizeaza ca exista multi falsi convertiti care se bazeaza pe o nadejde falsa (Mat 7:13-15) iar aici este o lista cu sperante religioase desarte care pot trimite oamenii in iad. Pe masura ce le parcugeti, “incercati-va daca sunteti in credinta” (2Cor 13:5) si asigurati-va ca nu v-ati pus nadejdea intr-o speranta desarta. In joc este chiar viata voastra vesnica.

Selecteaza o intrebare
1. Esti nascut intr-o familie de crestini ?
2. Esti botezat si frecventezi o biserica ?
3. Ai o intelegere Intelectuala a Evangheliei ? / Crezi doctrinele biblice ?
4. Esti pastor sau slujitor in biserica sau evanghelist ?
5. Ai o conduita morala impecabila ?
6. Ai trait experiente emotionale de genul bucurie sau remuscare ?
7. Ai fost vindecat de vreo boala ?
8. Ai avut vreo vedenie / vreun vis cu ingeri ?
9. Ai parte de binecuvantari materiale / lucruri / bani ?
10. Implinesti Legea ? / Legalism (incedere cauzata de propriile fapte bune)
11. Esti impresionat de stilul radical de predicare ?
12. Primesti raspuns la rugaciuni ?
13. Ai “Crestin“ ca “Religious Views “ pe facebook sau ceva de genul ? 
14. Te-ai rugat vreodata “Rugaciunea pacatosului” sau ceva similar ? L-ai invitat vreodata pe Isus in inima ta ? Ai luat vreodata o decizie pentru Isus ? Ai ridicat mana la evanghelizare sau ai iesit in fata?
15. Ti-a spus vreodata un pastor ca esti salvat sau ceva de genul “bine ai venit in biserica lui Hristos”?
16. Ai vreun dar spiritual de genul profetie, vorbire in limbi ?

———————————————————————-

1. Esti nascut intr-o familie de crestini ?
Fiind adus pe lume intr-o familie crestina nu te face un copil al lui Dumnezeu. Isus a spus: “Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu..” (Ioan 1:12-13)

Fariseii se bazau pe genealogia lor, si anume pe faptul ca aveau pe Avraam ca tata (Ioan 8:33) si totusi Ioan Botezatorul ii avertizeaza: “Si sa nu credeti ca puteti zice in voi insiva: “Avem ca tata pe Avraam!” (Mat 3:9) iar Isus le spune “Voi aveti de tata pe diavolul; si vreti sa impliniti poftele tatalui vostru.” (Joan 8:44)

Cand cineva spune ceva de genul: “Am fost crestin din totdeauna” aceasta afirmatie ar trebui sa ne dea de gandit pentru ca Isus a zis: “Daca nu sunteti convertiti, cu nici un chip nu veti intra in Imparatia cerurilor.” (Mat 18:3).
Este posibil totusi ca cineva care a crescut intr-o familie crestina sa aiba evidentele unei convertiri autentice si sa nu stie exact cand a fost convertit deoarece respectiva persoana se poate uita inapoi in timp la mai multe momente in care convertirea putea sa se produca. Salvarea este chemarea “din intuneric la lumina Sa minunata” (1 Pet. 2:9). Deci, ar trebui ca persoanele aflate in astfel de situatii sa fie capabile sa identifice posibile momente cand aceasta chemare a avut loc.

Nota: 2 Tim. 3:15 este des folosit pentru a evidentia faptul ca Timotei nu a stiut cu exactitate momentul convertirii sale si pentru a sustine ideea ca, convertirea ar fi un process progresiv, lucru care nu reiese din text.

———————————————————————-

2. Esti botezat si frecventezi o biserica ?
In Faptele Apostolilor capitolul 8, dupa auzirea cuvantului predicat de Filip, Simon vrajitorul “a crezut; si dupa ce a fost botezat, nu se mai despartea de Filip si privea cu uimire minunile si semnele mari care se faceau” (s-a alaturat ucenicilor / bisericii). Dar in versetul 21 Petru ii spune : “Tu n-ai nici parte, nici sort in toata treaba aceasta, caci inima ta nu este curata inaintea lui Dumnezeu.”.
Deci, a fi botezat si a frecventa o biserica nu inseamna neaparat convertire.

———————————————————————-

3. Ai o intelegere Intelectuala a Evangheliei?/Crezi doctrinele biblice?
“Tu crezi ca Dumnezeu este unul si bine faci; dar si dracii cred… si se infioara!” (Iac. 2:19)

Demonii au strigat catre Isus: “Ce legatura este intre noi si Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici sa ne chinuiesti inainte de vreme?” (Mat 8:29) aratand ca stiau cine este Isus, ca stiau de judecata ce avea sa vina si de asemennea stiau de existenta unui loc de chin pentru cei pacatosi.

Credinta incepe prin a avea o intelegere corecta a Evangheliei Si totusi convertirea inseamna mai mult decat a poseda o intelegere corecta a faptelor.

———————————————————————-

4. Esti pastor sau slujitor in biserica sau evanghelist ?
Isus ne-a avertizat: “Multi Imi vor zice in ziua aceea: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?” (Mat. 7:22) Acesti oameni au fost foarte ocupati in biserica dar in versetul urmator Isus le spune: “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.” (Mat. 7:23) Remarcati va rog ca Isus nu le spune ca i-a cunoscut candva dar ei si-au pierdut mantuirea ci mai de graba ca nu i-a cunoscut niciodata. Chiar daca L-au proclamat pe Isus drept “Doamne, Doamne“ (v.21) ei nu au fost niciodata convertiti cu adevarat.

———————————————————————-

5. Ai o conduita morala impecabila ?
Fariseii erau considerati de catre multime ca fiind oameni de o conduita morala impecabila. (Mat 5:20) si totusi, exista oameni care arata curati pe din afara fara sa fie convertiti (Mat 23:27). Tanarul bogat, tinand legea  (Mat 19:20) si Pavel, inainte de convertire (Rom 7:9), se vedea bun din punct de vedere moral, aceasta pana cand Duhul lui Dumnezeu a inceput sa lucreze in inima lui. Cand Isus a spus la ultima cina cu ucenicii: ”unul din voi ma va vinde” (Ioan 13:21), nici unul dintre ucenici nu a aratat catre Iuda spunand  “el este tradatorul” ci ni se spune ca “Ucenicii se uitau unii la altii si nu intelegeau despre cine vorbeste” (Ioan 13:22) asta deoarece este posibil ca Iuda sa fi fost, in aparenta, un om de caracter.

Multi necredinciosi renunta la bautura, fumat limbaj vulgar, etc. Totusi, o reforma morala nu inseamna convertire.

———————————————————————-

6. Ai trait experiente emotionale de genul bucurie sau remuscare ?
In pilda semanatorului Isus vorbeste despre acei ascultatori simbolizati printr-un pamant stancos “care, cand aud cuvantul il primesc cu bucurie”.  Acestia au o stare de euforie cand aud Evanghelia, totusi versetul continua: “dar n-are radacina in el, ci tine pana la o vreme; si, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvantului, se leapada indata de el.” Sunt genul de oameni care “primesc” cuvantul “cu bucurie” si traiesc o stare emotionala deosebita, “cred pana la o vreme” dar nu sunt convertiti cu adevarat, cum ni se spune (vers. 15) despre cei simbolizati prin “pamantul cel bun”. Acestia aduc roade tipice convertirii pe cand falsii convertiti sunt de fapt convertiti ai diavolului (Mat 13:39. De asemenea, Iuda a avut un sentiment de vinovatie si s-a cait de ce-a facut “Atunci Iuda, vanzatorul, cand a vazut ca Isus a fost osandit la moarte, s-a cait” dar el nu a fost niciodata un convertit.

Esau a avut si el o experienta emotionala, dar nu a fost convertit deoarece “Stiti ca mai pe urma, cand a vrut sa capete binecuvantarea, n-a fost primit; pentru ca, macar ca o cerea cu lacrimi, n-a putut s-o schimbe.” (Evr. 12:17)

Felix a avut si el o experienta emotionala. Cand Pavel ii predica Evanghelia si vorbea ” despre neprihanire, despre infranare si despre judecata viitoare “ (Fapt. 24:25) ni se spune ca “Felix era ingrozit” dar nu a fost niciodata convertit.

———————————————————————-

7. Ai fost vindecat de vreo boala?
Cand Isus a vindecat cei zece leprosi, numai unul a fost convertit si s-a intors sa aduca multumiri, ceilalti noua, desi vindecati, erau in continuare pierduti.
“Isus mergea spre Ierusalim si a trecut printre Samaria si Galileea. Pe cand intra intr-un sat, L-au intampinat zece leprosi. Ei au stat departe, si-au ridicat glasul si au zis: “Isuse, Invatatorule, ai mila de noi!” Cand i-a vazut Isus, le-a zis: “Duceti-va si aratati-va preotilor!” Si pe cand se duceau, au fost curatati. Unul din ei, cand s-a vazut vindecat, s-a intors, slavind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu fata la pamant la picioarele lui Isus si I-a multumit. Era samaritean. Isus a luat cuvantul si a zis: “Oare n-au fost curatati toti cei zece? Dar ceilalti noua unde sunt? Nu s-a gasit decat strainul acesta sa se intoarca si sa dea slava lui Dumnezeu?” Apoi i-a zis: “Scoala-te si pleaca; credinta ta te-a mantuit.” (Luca 17:11-19)

Vindecarea supranaturala poate conduce spre convertire. “Nu vezi tu ca bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta?” (Rom. 2:4) dar nu reprezinta neaparat convertire. Din cei zece leprosi vindecati de Isus doar unul a fost mantuit.

———————————————————————-

8. Ai avut vreo vedenie / vreun vis cu ingeri ?
Multi isi pun nadejdea gresit in niste “experiente pe patul de moarte” pe care le-au avut in care “vad o lumina stralucitoare” sau au avut o viziune, un vis, o intalnire cu ingerii, dar aceasta nu inseamna neaparat convertire iar Biblia ne avertizeaza ca “Satana se preface intr-un inger de lumina.” (2 Cor 11:14)

———————————————————————-

9. Ai parte de binecuvantari materiale / lucruri / bani ?
In Matei 19 cand Isus ii cere tanarului bogat sa renunte la toata averea lui si sa-L urmeze ni se spune ca tanarul bogat “a plecat foarte intristat; pentru ca avea multe avutii.”
Acest om era foarte bogat dar nu era convertit. De fapt chiar banii si averile sale au fost lucrurile care l-au tinut departe de viata vesnica in Hristos. . Isus a zis “este mai usor sa treaca o camila prin urechea acului, decat sa intre un bogat in Imparatia lui Dumnezeu.” (Matt.19:24) iar in Luca 12:13-21 Isus a spus pilda bogatului nebun.

“Petru a spus: “Argint si aur n-am” (Fapt 3:6)

Isus a spus: “Vulpile au vizuini, si pasarile cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Si odihni capul.” (Mat. 8:20) ceea ce inseamna ca binecuvantarile materiale nu reprezinta o dovada ca suntem placuti lui Dumnezeu si nici dificultatile materiale nu reprezinta o dovada ca suntem abandonati de Dumnezeu.

Proorocii mincinosi care predica evanghelia prosperitatii pretind ca Isus trebuie sa fi fost bogat “pentru ca avea un trezorier” si sustin ca “numai oamenii bogati au nevoie de un trezorier”. Faptul ca Iuda, care cara punga cu bani pentru apostoli, L-a vandut pe Isus pentru doar “treizeci de arginti” (Mat 26:15) ceea ce reprezinta mai putin decat salariul pe trei luni al unui muncitor obisnuit dovedeste faptul ca nu erau prea multi bani in punga aceea altfel nu ar fi fost tentat cu o suma asa de mica si ar fi putut pleca oricand cu toata punga.

———————————————————————-

10. Implinesti Legea ?/ Legalism (incedere cauzata de propriile fapte bune)
Multi se inseala crezand ca sunt “oameni buni” sau ca ei “tin cele zece porunci” sau alte ceremonii, dar Biblia spune ca “nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului.” Cine vrea sa fie socotit neprihanit prin Lege trebuie sa tina Legea lui Dumnezeu in mod perfect in fiecare moment din viata lui.  “Blestemat este oricine nu staruie in toate lucrurile scrise in cartea Legii, ca sa le faca.” (Gal 3:10) dar “toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.” (Rom 3:23)

Orice “fapta buna” prin care incercam sa-l impresionam pe Dumnezeu este ca “o haina manjita” (Isa 64:6) deoarece, incercand sa-l impresionam pe Dumnezeu prin faptele noastre bune este ca si cum am incerca sa mituim un judecator, dar Dumnezeu nu este un judecator corrupt si deci, nu va accepta mita de la noi.

———————————————————————-

11. Esti impresionat de stilul radical de predicare ?
Unii oameni se inseala crezand ca sunt salvati deoarece asculta cu regularitate predicatori precum Paul Washer sau Tim Conway care predica un mesaj dur si fara compromis. Iuda a ascultat si el cu regularitate mesajul puternic si fara compromis rostit chiar de Isus si totusi, nu a fost convertit.

———————————————————————-

12. Primesti raspuns la rugaciuni ?
In marea mila a lui Dumnezeu, Cain a primit raspuns la rugaciunea sa (Gen 4:13-15) dar nu a fost convertit (v5, v16) si de asemenea, cei zece leprosi au primit raspuns rugaciunii lor si au fost vindecati, dar numai unul a fost convertit. Exista cazuri in care Dumnezeu raspunde la rugaciunile oamenilor neconvertiti iar in aceste cazuri “bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta” (Rom. 2:4). Doar pentru ca ai avut niste rugaciuni implinite nu inseamna ca esti convertit cu adevarat..

———————————————————————-

13. Ai “Crestin“ ca “Religious Views “ pe facebook sau ceva de genul ?
Doar pentru ca sustii ca esti crestin, nu inseamna ca si esti. Isus a zis ca in ziua judecatii multi vor sustine ca sunt crestini (Mat. 7:21-22), dar Isus le va spune, “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.” (v.23)

Multi rastalmacesc cuvintele lui Isus din Mat 10:32 “De aceea, pe oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor il voi marturisi si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri;” spunand ca cine il marturiseste public pe Hristos este cu adevarat crestin chiar daca prin stilul sau de viata il neaga pe Isus : “Cine pacatuieste este de la diavolul” (1 Ioan 3:8) iar Isus spune:: “De ce-Mi ziceti: “Doamne, Doamne!”, si nu faceti ce spun Eu?” (Luca 6:46)

———————————————————————-

14. Te-ai rugat vreodata “Rugaciunea pacatosului” sau ceva similar ? L-ai invitat vreodata pe Isus in inima ta ? Ai luat vreodata o decizie pentru Isus ? Ai ridicat mana la evanghelizare sau ai iesit in fata ?
Multi se inseala crezandu-se salvati doar pentru ca au rostit candva o rugaciune de genul “rugaciunea pacatosului” sau ca si-au notat in Bibliile lor data si ora la care au rostit aceasta rugaciune. Dar, din pacate, ambele sunt niste sperante desarte.  Cand tanarul bogat L-a intrebat pe Isus “ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?” (Marc 10:17) El nu i-a raspuns “repeta aceasta rugaciune dupa mine” ci i-a spus ca trebuie sa renunte la idolii sai “Apoi vino, ia-ti crucea si urmeaza-Ma.” (Marc 10:21) Suntem mantuiti prin Isus Hristos si nu ca rezultat al faptelor noastre (Efes 2:8-9)

Este o rastalmacire a textului (Rom 10:9) “Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit..” sa crezi ca cineva este mantuit doar pentru ca a rostit o rugaciune sau ca a luat o “decizie pentru Isus” Acest verset trebuie luat in contextul in care a fost scris, fiind adresat Bisericii din Roma care suferea o mare persecutie (Rom 8:35-36) iar cine marturisea cu gura ca este crestin avea de suferit anumite consecinte: inchisoare, tortura sau moarte. Isus a spus ca in ziua judecatii nu oricine il marturiseste cu gura va intra in Imparatia cerurilor “Nu oricine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra in Imparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui Meu care este in ceruri.” (Mat. 7:21) Acesti oameni sunt convinsi ca sunt sinceri si fac multe lucrari  “in Numele lui Isus” (vers. 22) Isus le va spune “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege” (v.23). Isus nu le spune celor “multi” (vers.22) care-L marturisesc cu gura ca Domn ca au fost mantuiti candva dar si-au pierdut mantuirea ci, mai de graba  “‘Niciodata nu v-am cunoscut” (v.23) ceea ce inseamna ca acestia nu au fost niciodata convertiti.

Cei care spun “Eu simt, in inima mea, ca sunt mantuit” ar trebui sa ia aminte la ceea ce spune Scriptura care avertizeaza ca “Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea,” (Ier. 17:9)

———————————————————————-

15. Ti-a spus vreodata un pastor ca esti salvat sau ceva de genul “bine ai venit in biserica lui Hristos”?
Dupa cum numai stilul de viata de-a lungul timpului este o evidenta clara daca cineva a fost sau nu mantuit (Mat 7:16) tot asa nimeni, nici chiar pastorul bisericii, nu poate fi sigur de conditia spirituala a unei alte persoane. Isus avertizeaza ca va fi neghina (falsi convertiti) printre grau (adevarati convertiti) si va fi destul de greu pentru oameni sa-I separe (Mat 13:29). Daca ti s-a spus vreodata “sigur ca esti mantuit” asta nu inseamna nimic si nu ar fi indicat sa te bazezi pe o astfel de afirmatie. Biblia ne avertizeaza ca sunt multi invatatori mincinosi care le spun oamenilor ca “totul este bine”cand in realitate, nu este asa (Ier 8:11, Mat 7:13-20) iar Isus, in pilda semanatorului avertizeaza ca exista acele “pamanturi stancoase” care, la prima vedere, arata ca si cum ar fi convertiti, dar in timp arata ca de fapt nu au fost niciodata convertiti (Mat 13:20-21)

———————————————————————-

16. Ai vreun dar spiritual de genul profetie, vorbire in limbi ?
Sa ai un anume dar spiritual nu inseamna neaparat convertire si nu ar fi indicat sa te increzi in acel dar.. Cei “multi” din Matei 7, carora Isus le va spune “Departati-va de la Mine, niciodata nu v-am cunoscut !” prooroceau si faceau minuni dar, nu au fost niciodata convertiti..

“Multi Imi vor zice in ziua aceea: “Doamne, Doamne! N-am prorocit noi in Numele Tau? N-am scos noi draci in Numele Tau? Si n-am facut noi multe minuni in Numele Tau?” Atunci le voi spune curat: “Niciodata nu v-am cunoscut; departati-va de la Mine, voi toti care lucrati faradelege.”’” (Mat. 7:22-23)

Caiafa, de asemenea, a proorocit “Unul din ei, Caiafa, care era mare preot in anul acela, le-a zis: “Voi nu stiti nimic; oare nu va ganditi ca este in folosul vostru sa moara un singur om pentru norod, si sa nu piara tot neamul?” Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el; ci, fiindca era mare preot in anul acela, a prorocit ca Isus avea sa moara pentru neam.”. (Ioan 11:49-52)

Cartea Evrei vorbeste despre “cei ce au fost luminati odata – si au gustat darul ceresc, si s-au facut partasi Duhului Sfant, si au gustat Cuvantul cel bun al lui Dumnezeu si puterile veacului viitor -” (Evr. 6:4-5) dar care totusi s-au indepartat aratand ca nu au fost niciodata convertiti cu adevarat (1 Ioan 2:19; Mat. 7:23)

Pe ce te bazezi cand spui ca te tuci in rai?

Nu exista nimic altceva care sa poata trimite pe cineva in rai in afara de lucrarea perfecta a Domnului Isus terminata la cruce. (Ioan 19:30, Evr 10:10, Iuda 1:3).

Multi pretind ca “cred in Isus” dar daca ii intrebi “Ce te face sa crezi ca ajungi in rai?” iti raspund ceva de genul “Pentru ca l-am acceptat pe Isus” sau “Pentru ca ma duc la biserica”, dovedind astfel ca se bazeaza pe o speranta desarta.

Daca iti pui nadejdea de a ajunge in rai in orice altceva decat in persoana Domnului Isus as vrea sa iti spun ca este ceva in neregula cu sufletul tau. Isus a spus “eu sunt usa” (Ioan 10:7) iar “cine nu intra pe usa in staulul oilor, ci sare pe alta parte, este un hot si un talhar.” (Ioan 10:1)

Nu exista alt drum catre viata vesnica, “Isus a zis… “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine..” (Ioan 14:6)

Epistola catre Evrei afirma ca temelia unei convertiri reale este “pocainta de faptele moarte si a credinta in Dumnezeu ” (Evr. 6:10). Contextul cartii Evrei este bazat pe faptul ca unii crestini s-au dus inapoi la Lege (Legalism) iar termenul de  “fapte moarte” care apare aici reprezinta de fapt, sperantele false ale acelor oameni care pe langa credinta in Isus se mai bazeaza si pe altceva pentru mantuirea lor. De aceea cartea Evrei ne spune ca pentru a fi salvati trebuie sa renuntam la acele “fapte moarte” si sa ne punem increderea numai in Dumnezeul cel viu.