Biblia vorbeşte despre faptul că omul este trup, suflet şi duh – Evrei 4:12 – şi de faptul că omul în sine poartă chipul Celui ce l-a creat, adică Dumnezeu. – Geneza 1:27; Efeseni 4:24 – Astfel dar trupul exterior al omului formează partea firească vizibilă; iar sufletul şi duhul formează omul din interior. De aceea Biblia vorbeşte despre vestimentaţia omului firesc, adică a trupului de afară şi despre o vestimentaţie a omului din interior, care trebuie să se nască din nou – Ioan 3:3 – pentru ca să devină un om nou.
Chiar dacă mulţi zic că nu are importanţă cum te îmbraci în trup, de îndată ce tu eşti un om cu o inima bună, nu au dreptate. Tocmai pentru că are mare importanţă îmbrăcămintea noastră, Domnul Isus în Apocalipsa 3:18 spune: “te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi HAINE albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi.”
♦ Principiile fundamentale care stau la baza veşmintelor pentru trupul firesc al creştinului:
¤ “să-i faci haine sfinte…” – Exodul 28:2; 31:10; Proverbele 31:22; Faptele apostolilor 9:39; Isaia 23:18
— dorinţa şi voinţa de a te îmbrăca cu haine deosebite, sfinte, cuviincioase, evlavioase trebuie să fie una dintre preocupările tale.
¤ “ca să-i slujească de cinste şi podoabă” – Exodul 28:2; 1 Imparati 10:5; 2 Cronici 9:4
— îmbrăcămintea trebuie obligatoriu să-ţi aducă cinste, nu ruşine pentru că nu acoperă suficient de bine goliciunea trupului.
¤ “şi să sapi pe ea, cum se sapă pe o pecete: „Sfinţenie Domnului” – Exodul 28:36
— îmbrăcămintea creştinească trebuie să poarte obligatoriu sigla „Sfinţenie Domnului”. Ceea ce înseamnă că se deosebeşte clar şi fără nici o confuzie faţă de alt tip de vestimentaţie
¤ “să-şi acopere goliciunea” – Exodul 28:42; 20:26; Leviticul 6:10; Geneza 28:20
— haina ta trebuie să-ţi acopere trupul, nelăsându-i la vedere goliciunea lui. Ceea ce înseamnă ca este strict interzis o slujire sau închinare publică fără o îmbrăcăminte adecvată, indiferent de starea vremii.
¤ “pentru ca ei să fie plăcuţi înaintea Lui” – Exodul 28:38
— hainele cu care te îmbraci tu, trebuie să fie în aşa fel încât să-i facă plăcuţi Domnului pe cei din jurul tău.Trebuie să fie în aşa fel încât ei să poată fi plăcuţi înaintea Domnului. Ceea ce înseamnă că îmbrăcămintea provocatoare este absolut exclusă din vestimentaţia creştinului.
¤ “Apoi să se dezbrace de veşmintele lui şi să se îmbrace cu altele.” – Leviticul 6:10,11;16:23-24; Exodul 31:10; Ezechiel 44:19
— deosebire între hainele tale de muncă, de casă, de stradă sau de biserică … etc. Dar toate trebuie să respecte principiile fundamentale ale vestimentaţiei. E una să fi în biserică şi e alta să fi pe şantier, şi alta să fi miner. De aceea în privinţa aceasta, găsim in Biblie mai multe tipuri de haine, şi anume:
– haine strălucitoare: Iacov 2:2; Luca 23:11; Isaia 63:1 – haine preoţeşti: Ezra 2:69
– haine de jale: Isaia 32:11; 2 Samuel 14:2 – haina împărătească: Estera 6:8; 8:15
– haina fetelor fecioare ale împăratului: 2 Samuel 13:18 – haină de război: Isaia 9:5
– hainele nevestelor împăraţilor: 1 Imparati 14:2 – haine strălucite: Isaia 23:18
– hainele de sărbătoare: Isaia 52:1; Zaharia 3:4 – haină de nuntă: Matei 22:12; Matei 22:11
– haine de temniţă:2 Imparati 25:29; Ieremia 52:33 – haine de văduvă: Geneza 38:14
– haine care arată că eşti cinstit de impăratul: Geneza 41:42; Daniel 5:7
– haine cu care îţi înveleşti trupul pentru a dormi: Exodul 22:27; Deuteronomul 24:13
¤ “La mijloc, să aibă o gură pentru intrarea capului; şi gura aceasta să aibă de jur împrejur o tivitură ţesută…” – Exodul 28:32
— întrebuinţarea hainlelor e pentru acoperirea trupului, nu pentru îndeplinirea poftelor. Prin urmare se înţelege de exemplu că decolteul hainei trebuie să fie atât cât să poată fi îmbrăcată, şi nu pentru arătarea unor părţi ale trupului.
¤ “Cu materiile vopsite în albastru, în purpuriu şi în cărămiziu, au făcut veşmintele preoţilor pentru slujba Sfântului Locaş…” – Exodul 9:1; Deuteronomul 22:11
— chiar dacă ai libera alegere să te îmbraci dupa bunul plac, totuşi nu poţi să-ţi faci haine plăcute Lui din orice materiale. ex: materiale transparente. Nimeni nu se poate dezvinovăţi pentru o vestimentaţie neadecvată, căci în Proverbele 27:26 scrie: ”Mieii sunt pentru îmbrăcăminte…” Dumnezeu a rânduit să avem din ce să ne facem haine!
¤ “Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească, şi bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeieşti…” – Deuteronomul 22:5
— deosebire clară între hainele femeieşti şi hainele bărbăteşti. Dacă astăzi nu prea există deosebire, asta înseamnă că ne-am prea obişnuit cu încălcarea poruncilor sfinte, decât să ne obişnuim cu împlinirea întru totul a cerinţelor Domnului.
¤ “Vor avea pe cap şi scufii de in, şi izmene de in pe coapsele lor; nu se vor încinge cu ceva care să aducă sudoarea…” – Ezechiel 44:18,17; Pilde 25:20
— îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată anotimpului. vara ceva mai subţire(dar nu anularea anumitor părţi din vestimentaţie care să lase la vedere goliciunea trupului) iar iarna o haină care să te protejeze de frig. Interzis categoric îmbăcămintea neadecvată pe motiv termic!
¤ “…se va îmbrăca el după ce îşi va spăla trupul în apă.” – Leviticul 16:4; Evrei 10:22; Ioan 13:10; Exodul 30:17-21; 40:31,32; 2 Corinteni 7:1; Rut 3:3; Geneza 35:2
— creştinului i se cere o igienă maximă a trupului, în raport cu posibilitatea materială pe care o are.
¤ “…pune-i să-şi spele hainele.” – Exodul 19:10,14
— oamenii plăcuţi Domnului trebuie să-şi îngrijească nu doar trupurile ci şi hainele lor.
¤ “Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia…” – Romani 12:2
— îmbrăcămintea creştinului nu trebuie să corespundă modei şi nici să fie asemenea ‘modelelor’ lumii acesteia. Cu atât mai mult pentru că în 2 Corinteni 5:17 scrie: “Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.”
¤ „Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea” – Luca 15:22
— creştinul nu trebuie să poarte zdrenţe, ci haine bune; şi care să corespundă mărimii trupului său
¤ “Când a auzit Simon Petru că este Domnul, şi-a pus haina pe el şi s-a încins, căci era dezbrăcat, şi s-a aruncat în mare.” – Ioan 21:7
— este interzis a purta o îmbrăcăminte sumară în public, şi cu atât mai mult în prezenţa Domnului chiar în grupuri restrânse.
¤ “Unul face pe bogatul, şi n-are nimic, altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii.” – Proverbele 13:7; 12:9; Isaia 3:7
— să te foloseşti de o îmbrăcăminte oarecare pentru a te da drept altul, e urât înaintea Domnului. Haina trebuie să corespundă stării materiale a omului. Dacă eşti mai sărac nu purta haina bogatului!
¤ “Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe,” – 1 Timotei 2:9
— îmbrăcămintea ta trebuie să fie cuviincioasă, decentă, cu teamă sfântă. Simplitatea şi smerenia să se reflecte în haina ce o îmbraci.
¤ “Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor,” – 1 Petru 3:3
— preocuparea de a avea cele mai frumoase haine dintr-o comunitate de oameni e interzisă. Creştinul nu e prezentator de modă!
¤ “Deci cine ştie să facă bine, şi nu face, săvârşeşte un păcat!” – Iacov 4:17
— interzicerea unei vestimentaţii care scote în evidenţă anumite părţi ale trupului, prin care ştii bine că altul poate fi ispitit, este obligatorie.
Poate unii vor zice că sunt prea multe trimiteri la Vechiul Testament, dar e de prisos să nu uităm că Cel ce a zis în vechime: “Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel.” Exodul 19:6 este tot una cu Cel ce l-a îndemnat pe sfântul apostol Petru să scrie: “Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.” 1 Petru 2:5. Aşadar să căutăm cu toată puterea şi cu toată inima să fim vrednici a purta numele de creştini.
“Hainele să-ţi fie albe în orice vreme, şi untdelemnul să nu-ţi lipsească de pe cap.” Eclesiastul 9:8
Împortanţa hainelor noastre nu e una mică, căci dacă ar fi una fără de însemnătate, Domnul Isus nu ne-ar atenţiona spunâd: “Iată, Eu vin ca un hoţ. Ferice de cel ce veghează şi îşi păzeşte hainele, ca să nu umble gol şi să i se vadă ruşinea!” Apocalipsa 16:15. Cuvântul ‘hainele’ ne spune că trebuie să corespundem din toate punctele de vedere a îmbrăcămintei noastre ca şi creştini. Atât omul cel nou, din înteriorul nostru cât şi partea vizibilă a omului – trupul firesc – trebuie îmbrăcate corespunzător. Se cere veghere şi în acest domeniu, căci scrie: “Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.” fapt că Isus vrea să corespundem total voii Lui.” Luca 12:35
“Totuşi ai în Sardes câteva nume care nu şi-au mânjit hainele. Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, fiindcă sunt vrednici.” Apocalipsa 3:4
De ce trebuie să ai o îmbrăcăminte sfântă?
→ e porunca Domnului: Exodul 28:2; 31:10; Exodul 3:22; 22:27
→ ca să fie sfinţit. Fără o îmbrăcăminte corespunzătoare cerinţelor arătate în Scriptură, nu poţi fi sfinţit, nu poţi să creşti spiritual, să urci pe treptele sfinţiri spre desăvârşirea cerută de Domnul: Exosul 28:3,41
→ ca să poţi împlini slujba de preot. Domnul cere veşminte sfinte în timpul slujirii sau închinării noastre în mijlocul unei adunării: Exodul 28:4,3,43
→ ca să nu te faci vinovat şi să nu mori. Vestimentaţia ta neadecvată te face vinovat înaintea Domnului, şi poate provoca chiar moartea ta(spirituala şi chiar fizică), dacă stăruieşti în ea fără a lua seama de cerinţa Domnului. Şi să nu uităm că vinovăţia atrage pedeapsa care va trebui purtată de cel ce nu se supune voii lui Dumnezeu: Exodul 28:43;30:29; Numeri 18:1
→ pentru că înşuşi Domnul Dumnezeu de la căderea omului în păcat, a făcut omului haine, şi l-a îmbrăcat pe om cu haine deosebite: Geneza 3:21
→ pentru că este o lege veşnică pentru toţi sfinţii Domnului: Exodul 28:43; 30:21
→ pentru a ne întări în Domnul şi în puterea tăriei Lui, ca să putem ţine piept împotriva uneltirilor diavolului: Efeseni 6:10-11-12
→ trebuie cu atât mai mult astăzi să avem o îmbrăcăminte sfântă, căci avem multe surse şi posiblităţi, pe care alţii înaintea noastră nu le-au avut şi totuşi au respectat cerinţele sfinte ale lui Dumnzeu: 2 Corinteni 11:27
→ pentru că dezbrăcaţi de omul cel nou nu putem să ajungem în cer: 2 Corinteni 5:3
→ pentru că am fost cumparaţi cu un pret şi suntem datori să proslăvim pe Dumnezeu în trupul şi în duhul nostru, care sunt ale lui Dumnezeu: 1 Corinteni 6:20
→ pentru că trupul nostru este Templul Duhului Sfant: 1 Corinteni 6:20
Într-o adunare, mică sau mare, e datoria şi obligaţia conducerii să verifice respectarea Cuvântului de către enoriaşi chiar şi în domeniul vestimentaţiei. De aceea nu trebuie să vă ofiticaţi dacă s-ar întâmpla să fiţi ‘deranjaţi’ la acest capitol. Căci Biblia arată că şi Moise a verificat totul să vadă dacă e după cerinţa Domnul, căci scrie: ”Moise a cercetat toate lucrările; şi iată, le făcuseră cum poruncise Domnul, aşa le făcuseră.” Exodul 39:43
“Deci fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Dumnezeu.” 2 Corinteni 7:1
♣ Una dintre REGULILE FUNDAMENTALE ale vestimentaţiei creştineşti, atât în trup cât şi la nivelul omului din interior, este DEZBRĂCAREA de OMUL CEL VECHI: Romani 13:12; Efeseni 4:22; Coloseni 3:9-10; Zaharia 3:4
De aceea pocăinţa nu e ceva care se trăieşte doar la nivel de duh, ci la toate cel trei nivele a existenţei umane: trup, suflet şi duh. Îmbrăcămintea e atât de importantă încât trebuie să ne luptăm cu toţi să avem “un duh de pricepere” ca să dobândim destoinicia de a şti cum trebuie să fie hainele noastre, căci altcum nu vom şti cum să ne îmbrăcăm. – Exodul 28:3 –
Datorită obişnuinţei de a trăi oricum sau de a trăi conduşi de anumite pofte, am ajuns să nu mai realizăm valoarea vestimentaţiei în slujirea noastră înaintea Domnului. Iar ca să înţelegem că în prezenţa Domnului chiar şi hainele ţi se schimbă, avem ca pildă pe înşuşi Isus Hristos, care atunci când Se ruga I s-a schimbat înfăţişarea feţei, şi îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoare. Luca 9:29
“Ferice de cei ce îşi spală hainele, ca să aibă drept la pomul vieţii şi să intre pe porţi în cetate” Apocalipsa 22:14
Sfântul apostol Pavel, scrie în Galateni 3:27 spre învăţătura noastră astfel: “Toţi care aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu Hristos.” Iar în Coloseni 3:10 continuă spunâd: “şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut.”; ca să înţelegem că de îndată ce noi suntem “un om nou” TREBUIE să ne înnoim spre cunoştinţă, căutând tot mai mult să fim plăcuţi lui Isus Hristos.
Această ”înnoire spre cunoştinţă” se face după cum tot apostolul Pavel ne învaţă spunând: “îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele.” Romani 13:14 şi în Efeseni 4:24 “şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.”
Această “îmbrăcare în omul cel nou” nu se face oricum şi cu orice; ci cu “toată armura lui Dumnezeu“ Efeseni 6:11,13 şi cu “podoabe sfinte” Psalmii 29:2;110:3
♦ Cu ce trebuie să ne îmbrăcăm în omul cel nou:?
— cu armele luminii – Romani 13:12
— cu platoşa credinţei şi a dragostei – 1 Tesaloniceni 5:8
— cu putere de sus, adică botezul cu Duhul Sfânt – Luca 24:49
— cu dragostea, care este legătura desăvârşirii – Coloseni 3:14
— cu curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit – 1 Petru 3:4
— cu fapte bune – 1 Timotei 2:10
— cu o inimă plină de îndurare – Coloseni 3:12
— cu credincioşia – Isaia 11:5
— cu bunătate – Coloseni 3:12
— cu scutul credinţei – Efeseni 6:16
— cu smerenie – Coloseni 3:12
— cu coiful mântuirii – Efeseni 6:17
— cu blândeţe – Coloseni 3:12
— cu îndelungă răbdare – Coloseni 3:12
— cu platoşa neprihănirii – Efeseni 6:14
— mijlocul încins cu adevărul – Efeseni 6:14
— drept coif nădejdea mântuirii – 1 Tesaloniceni 5:8
— cu puterea lui Dumnezeu – 2 Corinteni 6:7
— în neprihănire – Psalmul 132:9; Iov 29:14
— picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii – Efeseni 6:15
— cu sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu – Efeseni 6:17
— cu armele de lovire şi de apărare pe care le dă neprihănirea – 2 Corinteni 6:7
— cu o haină de laudă – Isaia 61:3
— cu dreptatea – Iov 29:14
Unii din prea multă râvnă dar cu mai puţină pricepere, au croit anumite tipare în vestimentaţia lor, impunând altora o cale îngustată de propriile idei, care nu aduc nici un folos benefic în viaţa creştinului. Şi aceasta nu a scăpat din privirile apostolului Pavel, când scria colosenilor în cap 2 versetele 18-23 astfel: “Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-şi voia lui însuşi, printr-o smerenie şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti… au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într-o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sunt de niciun preţ împotriva gâdilării firii pământeşti.”
Una din cauzele care au dus la compromiterea vestimentaţiei creştinului, pe lângă necunoştinţă este păcatul. De aceea în Proverbele 6:27 scrie: “Poate cineva să ia foc în sân, fără să i se aprindă hainele?” Căci nu degeaba a profeţit proorocul Isaia în cap 4 versetul 1 spunând: “Şapte femei vor apuca în ziua aceea un singur bărbat şi vor zice: „Vom mânca pâinea noastră înşine şi ne vom îmbrăca în hainele noastre înşine; numai fă-ne să-ţi purtăm numele şi ia ocara de peste noi!”
Prea mulţi astăzi se declară creştini, dar pe lângă comportamentul lor chiar însăşi îmbrăcămintea lor îi dă de gol că nu sunt cu adevărat creştini. Fiecare a ajuns să facă orice vrea şi cum vrea, atât cu sufletul său, cât şi cu trupul său, la adăpostul numelui de creştin.
Dumnezeu ne îmbracă cu: – cu hainele mântuirii: Isaia 61:10
– cu mantaua izbăvirii: Isaia 61:10
– faptele neprihănite ale nostre: Apocalipsa 19:8
REFORMA spirituală este vizibilă şi în vestimentaţia noastră! Patriarhul Iacov când a mers să se închine Domnului Dumnezeu, pe lângă curăţarea sufletească a familiei, a făcut şi reforma vestimentară, dând porunca: “schimbaţi-vă hainele” întregei lui case. – Geneza 35:2 – De la cel mai tânăr până la cel mai bătrân, atunci când are loc o reală apropriere de Dumnezeu se vor schimba şi hainele pe care le vom purta.
Biblia arată că doar oamenii stăpâniţi de diavolul, aveau obijnuinţa şi plăcerea de a umbla în public îmbrăcaţi în haine sumare. În evanghelia după Luca în cap 8 se relatează cazul unui om îndrăcit, care “de multă vreme nu se îmbrăca în haină”. Probabil nu era complet dezbrăcat, dar nu purta o haină normală nici chiar posibilităţilor vremilor acelora.
Biblia ne arată şi de ce anume trebuie să ne dezbrăcăm:
— de faptele întunericului: Romani 13:12; Efeseni 5:11
— de omul cel vechi cu faptele lui: Coloseni 3:9; Efeseni 4:22
— de trupul poftelor firii noastre pământeşti: Coloseni 2:11; Galateni 5:24
— de puterea păcatului: Romani 6:6
— de hainele murdare: Zaharia 3:4
Cu îmbrăcămintea ta, atât a omului firesc – trupul vizibil – cât şi a omului cel nou – trupul invizibil – trebuie să te faci plăcut Domnului, pentru a-ţi scoate lauda nu de la oameni ci de la Dumnezeu. – Romani 2:29 – Dumnezeu care cunoaşte totul, te ştie bine atunci când eşti un făţarnic şi porţi haine sfinte pe trup dar neavând o îmbrăcăminte sfântă şi în interiorul tău. De aceea e de prisos a menţiona, că lupul îmbracă haina oii, dar oaia niciodată nu îmbracă haina lupului.
“Purtaţi-vă ca nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi ai lui Dumnezeu.” 1 Petru 2:16
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 