Categorie: POEZII

Măicuţă dragă, al meu dor
Aleargă către tine
Şi plâng ades şi mă-nfior
Şi multe gânduri mă-nfăşor
Căci sunt prin ţări străine…

Aşa departe m-au purtat
Ale vieţii valuri grele
Şi am plecat şi te-am lăsat
Un suflet trist, însingurat
Căutând cu dor spre stele…

Acum, când primăvara bate
La geamul meu cu ghiocei
Trimit măicuţă de departe
Prin versuri calde-nmiresmate
Iubirea mea cu dorul ei…

Primeşte-o mamă… e mai mare
-Cum n-a fost poate niciodată-
O pun în fiecare floare,
În roua strălucind în soare
Şi nu o dau pe lumea toată!!!

Vulcan-04-03-2015    Maria Luca

Pentru tine mama mea
Aş strânge dacă-aş putea
Florile pământului
Şi-adierea vântului,
De pe cer mulţimi de stele
Să te-mpodobesc cu ele…
Şi-apoi mamă ţi-aş mai da
În dar chiar inima mea
Împletită cu iubire
Cu dor şi cu fericire,
Fericirea că tu eşti
Mama mea şi mă iubeşti…
Cât vei fi pe-acest pământ
Am să-L rog pe Tatăl Sfânt
Să-ţi dea mamă sănătate
Zile calde-nmiresmate
Iar acum de ziua ta
Bucură-te mama mea!!!

Vulcan-08-03-2015     Maria Luca

Mai stai şi mai veghează… mai roagă-te fecioară…
Mai ţine încă-aprinsă a flacărei credinţă…
Mai cumpără ulei în vasele uscate
Şi Domnul îţi va da prin haru-I biruinţă!

Sunt vremurile tulburi şi lumea în schimbare…
Tu să rămâi aceiaşi… curată, fără vină…
Mai stai în rugăciune, încrede-te fecioară
Mai e puţin şi Domnul Iubirii o să vină!

Mai stai şi mai veghează… e noapte… e târziu
Fiinţa ta plăpândă a obosit de-acuma
Dar Domnul îndurării va revărsa putere
La timpul hotărât să îţi primeşti cununa!

Mai e puţin şi iată… pe norii plini de slavă
Va coborî-n mărire El, Mirele iubit
Şi-atunci vei fi ferice căci vei ajunge-acasă
Şi toată-această veghe avea-va un sfârşit!

Vulcan-15-02-2015    Maria Luca

Doamne…Doamne strigă-n mine sufletul înspăimântat
Iar Te-ai supărat pe noi? Oare Tată ne-ai uita?
Nu vezi câtă nedreptate, câtă ură şi dureri
Stăpânesc peste o lume ce-i lipsită de puteri?

Nu vezi cum ai Tăi copii plâng pe cale osândiţi
De un crez ce nu-i a lor…umiliţi şi chinuiţi…
Oare nu auzi suspinul? Lacrimile nu le vezi?
Rugăciunile-nălţate oare Tu nu le mai crezi?

Doamne…văd părinţi ce plâng după fiii ce-au pierit
Şi copii ce cheamă-n van pe părintele iubit…
Văd iubirea ce se-ascunde îngrozită de orori
Şi văd lumea cenuşie fără zâmbet şi culori…

Ştiu…e vremea de pe urmă şi e timpul să revii
Semnele sunt clare-acuma…le cunosc ai Tăi copii
Dar, îndură-Te Părinte…mai revarsă har de sus
Să simţim în inimi pacea şi iubirea Ta, Isus!

Tu eşti Domnul Veşniciei…Domn în cer şi pe pământ
Totul ia fiinţă Tată dacă spui doar un cuvânt
Azi Te rog…Te rog fierbinte schimbă ura în iubire
Să trăim cu toţi în pace până la a Ta venire!

Peste tot…în lumea-ntreagă să răsune osanale
Înălţate către ceruri…închinate slavei Tale
Iar iubirea să domnească mai presus de tot şi toate
Iar mireasa să Te-aştepte cu veşmintele curate!

Vulcan-18-02-2015     Maria Luca

De ce-ar putea să-mi fie teamă
Când ştiu că pasu-mi însoţeşti
Şi-n fiecare zi cu zorii
Îmi spui din nou că mă iubeşti?

De ce să mă-ntristez când norii
De-ngrijorări îmi dau târcoale
Când Tu furtuna potoleşti
Şi-alinţi cu razele de soare?

De ce să plâng când vin în tropot
Necazuri multe şi dureri?
Tu eşti Puterea ce mă ţine
Şi Domnul sfântei Mângâieri…

Îngenunchiat când vin la cruce
De-a mea povară aplecat
Tu mă susţii…îmi iei povara
Şi-mi spui din nou că sunt salvat!

Mă-ncred în Tine Tatăl meu
Căci vocea Ta duios mă cheamă…
Şi-atunci de ce să mă-ntristez?
De ce-ar putea să-mi fie teamă?

Vulcan-17-02-2015     Maria Luca