Categorie: POEZII

Peste-al nopţii întuneric se coboară Duhul Sfânt
Aducând în inimi pacea şi iubirea pe pământ…
Stelele lucesc în taină luminând cărări de vis
Unui suflet ce mai caută drumul către paradis!

Cufundate în tăcere umbrele se pierd grăbite
Fiecare cu povara de suspine negrăite…
Luna-şi cerne măreţia cu sclipiri venind din cer
Peste lumea ce se zbate prinsă-n traiul efemer!

Undeva într-o căsuţă stă un fiu răscumpărat…
Stă în părtăşie sfântă…cu genunchiul aplecat
Iar un cânt se-nalţă lin, străbătând prin galaxii
Să ajungă cu iubire la Tatăl din veşnicii…

Parcă s-au oprit mirate stelele din goana lor
Să asculte rugăciunea de la omul muritor…
Se alătură apoi cu sclipitul lor voios
Ca o jertfă de iubire Domnului Isus Cristos!

Ce măreaţă simfonie….marea, cerul şi pământul
Contopite-n rugăciune…regăsindu-se în cântul
Unui fiu răscumpărat ce se roagă cu avânt
Când pe-al nopţii întuneric se coboară Duhul Sfânt!

Vulcan-20-09-2014     Maria Luca

Să nu-ncercaţi vreodată iubirea să-mi luaţi
Nici pacea din inimă… nici dragostea de fraţi…
Să nu-mi furaţi vreodată seninul din privire
Nici calea ce mă duce prin Har la mântuire!

Să nu-ncercaţi vreodată să-mi ruinaţi credinţa
Când vin ispite multe să-mi tulbure fiinţa
Căci eu… eu am un Tată ce veşnic mă veghează
De-i noapte sau e ceaţă El calea-mi luminează!

Să nu-ncercaţi vreodată orbiţi de nepăsare
Să mă răniţi cu vorbe ce scrijelesc… şi doare…
Căci Tatăl meu din ceruri balsam va picura
Şi rănile din suflet tot El va vindeca!

Să nu-ncercaţi să-mi spuneţi că drumul va fi greu
Pe calea ce-am pornit… Acesta o ştiu eu
Dar… slavă Lui Isus… că Domnul e cu mine
Şi nu voi duce lipsă nicicând de nici un bine!

Vulcan-19-09-2014    Maria Luca

Nu mă-ntrebaţi de ce-L iubesc pe Domnul
Nici de ce plâng când vin îngenunchiat
Şi dacă v-aş răspunde voi n-aţi şti
Că El întreaga viaţă m-a vegheat!

Nu mă-ntrebaţi de ce adesea scriu
Cu lacrimi…cu suspin…cu fericire…
De n-aţi simţit ca mine, n-aţi pricepe
Ce freamăt sfânt se naşte din iubire!

Nu mă-ntrebaţi de ce în fapt de seară
Ascuns în cămăruţă Îl aştept…
Acolo-i locul nostru de-ntâlnire
Când mă cuprinde milostiv la piept!

Nu mă-ntrebaţi de-i calea mea uşoară
Căci uneori sunt spini ce mă rănesc
Dar Domnul mi-e alături dând putere
De-aceea Îl slăvesc şi Îl iubesc!

Vulcan-18-09-2014    Maria Luca

Ce-ar fi omul fără Tine
Tată Sfânt şi Iubitor?
Ar fi vară fără soare,
Apă fără de izvoare,
Fir de praf rătăcitor…

Fără Tine cum ar fi
Viaţa pe acest pământ?
Unde-am mai găsi iubire
Fără scop şi părtinire
Dacă nu la Pieptu-Ţi sfânt?

Cum ne-am mai putea întoarce
Dintr-o lume de păcat
Fără jertfa de pe cruce
Ce prin Haru-Ţi ne aduce
Darul de a fi salvat…

Dacă nu ne-ai fi alături
Să ridici…să ştergi suspine
Într-o viaţă aşa grea
Fără de puterea Ta
Ce-ar fi omul fără Tine?

Vulcan-18-09-2014    Maria Luca

Când eram pierdut şi singur
Rătăcit pe-al lumii prag
Doamne, Te-ai plecat spre mine
Mi-ai şters lacrimi şi suspine
Şi m-ai sărutat cu drag!

Dintr-un rob murdar, netrebnic,
Ai făcut un fiu de Rege
Cu piciorul sus pe Stâncă
Şi cu dragoste adâncă
Ce jertfirea-Ţi înţelege!

Curăţat în sânge sfânt
Şi scăldat în mila Ta
Azi păşesc spre cer cântând
Cu speranţe noi în gând
Căci eşti Călăuza mea!

Şi Te laud Domnul meu
Zi de zi…în orice ceas…
Din adâncul inimii
Veşnic Îţi voi mulţumi
Că-mi eşti Scut la orice pas!

Vulcan-18-09-2014     Maria Luca