De-ar putea-nţelege omul…


Maria Luca

De-ar putea-nţelege omul ce măreţ e Dumnezeu…
Ce sublim locaşul care ne aşteaptă-n cerul Său…
De-ar putea simţi Iubirea ce a renunţat la viaţă
Să aducă omenirii zori spre-o nouă dimineaţă!

De-ar putea-nţelege omul câtă milă şi-ndurare
Mai revarsă Dumnezeu peste mic şi peste mare…
Cum veghează cu iubire şi ascultă zi de zi
Rugăciunile-nălţate către cer de-ai săi copii…

De-ar putea-nţelege omul ce puţin a mai rămas
Dintr-o viaţă unde timpul face ultimul popas…
Ce puţin a mai rămas până va veni Isus
Să-Şi răpească-a Sa mireasă să o ducă-n ceruri sus…

De-ar putea-nţelege omul măreţia Domnului
L-ar slăvi cu osanale…s-ar pleca-naintea Lui
Şi ar fi în lume pace, fericire şi frumos
De-ar putea-nţelege omul că iubirea e Cristos!

Vulcan-17-09-2014     Maria Luca

Mai lasă Doamne pe pământ…


Maria Luca

Mai lasă Doamne pe pământ
Acele vremi de-nviorare
În corturi, case sau palate
Cu inimile-ngemănate
Să ne-ntâlnim la închinare!

Mai leagă-ne din nou cu lanţul
Unei iubiri fără sfârşit
Să înţelegem Harul Tău,
Să ştim că Tu eşti Dumnezeu
Ce ne-a salvat şi ne-a iubit!

Mai lasă îndurare Doamne,
Mai spală-ne în sânge sfânt…
Te cheamă azi al Tău popor
Să-i dai puteri şi ajutor
Şi viaţă prin al Tău Cuvânt!

Mai lasă Doamne ploaie sfântă
Peste pământul pustiit
Şi fă din inimile reci
Un rug aprins ce arde-n veci
Căci ne iubeşti şi ne-ai iubit!

Vulcan-16-09-2014    Maria Luca

Căsătorie: Ioan și Tabita (Dedicație)


      

IMG_3963

       Ioan și Tabita

     (Vulcan, 8 noiembrie 2014)

 

E sărbătoare astăzi la Vulcan,

Timpul marcând în calendar clipita,

Și-ntr-un decor floral și diafan

Vedem aici pe mirele Ioan

Alături de mireasa lui Tabita.

 

Suntem uimiți cum drumurile lor

S-au întâlnit pe un pământ iberic,

Dar știm că nu-i nimic întâmplător

Și drumul lor comun spre viitor

Iubind îl vor împodobi feeric.

 

Noi îi vedem frumoși, surâzători

În bucuria lor copleșitoare,

Dar cum pe cerul vieții sunt și nori

Să cerem din divinele comori

Și scut la greu și sfântă îndrumare.

 

Căci bucurându-se de scut divin

Și stând mereu de Dumnezeu aproape,

Ei vor avea și pace în cămin

Și binecuvântări cerești din plin,

Iar lacrimi nu vor stărui în pleoape.

 

De-aceea pentru ei, prin rugăciuni,

Să-I cerem Domnului acestea toate,

Ca rămânând în El, curați și buni,

Să-i însoțească-n viață cu minuni

Căci Dumnezeul nostru veșnic poate!

 

Din Alba Iulia și din Vulcan

Suntem la nuntă azi, cu bucurie,

Alături de Tabita și Ioan,

Dorind ca-ntr-un decor nepământean

Să fim cu toți nuntași și-n veșnicie.

 

Amin

                                                                                                                              Simion Felix Marțian

În inima în care domneşte Dumnezeu…


Maria Luca

În inima în care domneşte Dumnezeu
E pace şi iubire…şi cântec necurmat…
Din ea se nasc cuvinte de slavă şi mărire,
Şi doruri minunate prind aripi spre înalt..

În inima ajunsă altar de închinare
Mereu va arde focul din dragostea dintâi…
În nopţile târzii de părtăşie sfântă
Acolo-I Domnul Rege…Cuvântul căpătâi… –

Un univers de imnuri, de pace şi iubire
Aşa a fost de veacuri şi-aşa va fi mereu…
Comori nebănuite se înmulţesc acolo
În inima în care domneşte Dumnezeu!

Vulcan-15-09-2014    Maria Luca

Doamne, dă-mi înţelepciune…


Maria Luca

Unde aş putea Isuse
Să îmi las povara grea
Dacă nu pe braţul Tău
Prăbuşit la crucea Ta…

Doamne…unde să găsesc
Un cuvânt de mângâiere
Când în viaţă vin furtuni
Şi sunt slab…şi n-am putere…

Când în jurul meu mulţimea
Strânge-averi pe-acest pământ
Doamne, dă-mi înţelepciune
Eu să strâng în cerul sfânt!

Să păşesc pe calea-ngustă
Chiar de vorbe mă rănesc
Dă-mi prin Harul Tău putere
Să mai iert…să mai iubesc…

Şi Te rog…Te rog părinte
Azi să laşi prin mila Ta
Pcea şi iubirea sfântă
Să inunde viaţa mea!

Vulcan-14-09-2014     Maria Luca