Biserica Penticostală Maranata Vulcan
Ca să lupți pentru biruința Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!
Cea mai scumpă…cea mai dragă…
De-aş străbate lumea-ntreagă
Gândul mi-ar zbura la ea,
La iubită…mama mea!
Ea…izvorul de-alinare,
De iubire şi-adorare
Ce mă-ndrumă lin în viaţă
Şi mereu îmi dă povaţă!
Glasul ei…duios…pe nume
Mă poartă în rugăciune,
Mijlocind la Dumnezeu
Pentru scump odorul său!
Chiar de anii au trecut
O iubesc parcă mai mult…
S-o cuprind la piept aş vrea….
Mult mi-e dor de mama mea!
Vulcan-04-03-2013 Maria Luca
O… de-aţi fi înţeles Iubirea
Ce M-a purtat către calvar,
Aţi fi ştiut că mântuirea
E fără preţ… e sfântul dar!
De-aţi fi-nţeles că pentru voi
M-am coborât prin Duhul Sfânt
S-aduc în inimi mângâiere
Şi pace pe întreg pământ!
De-aţi fi-nţeles a Mea Iubire,
O… cât de mult v-aţi fi iubit!
Uniţi în cuget şi simţire
M-aţi fi cântat… M-aţi fi slăvit!
De-aţi fi-nţeles acestea toate
N-aţi mai ofta în ceasul greu…
Aţi ridica spre cer privirea
Şi v-aţi încrede-n braţul Meu!
De v-aţi preda cu totul Mie
Şi M-aţi sluji fără cârtire,
Eu aş lucra cu semne mari
Şi-aţi înţelege-a Mea Iubire!
Vulcan-03-03-2013 Maria Luca
Ne închinăm cu mulţumiri, Părinte,
Că-n dragostea-Ţi venind din veşnicii
Ne copleşeşti cu darurile sfinte
Şi că în inimă, pe-un loc fierbinte,
Ne-ai aşezat, ca daruri, pe copii.
Prin ei mai dăinuim după plecare,
Prin ei ne scurgem prelungiţi în timp,
Dar cât suntem alături pe cărare
Vrem să ne-asigurăm că fiecare
Doreşte-al nemuririi anotimp.
Ne bucurăm cu o speranţă vie
Şi, năzuind spre cer, cântăm cu dor,
Dar gândul că acolo-n veşnicie
Ei nu ne-ar însoţi, e-o grozăvie,
Dând umbră bucuriei, ca un nor.
Ne îngrozeşte acest gând, ne doare,
De-aceea, Doamne, noi ne străduim
Să le sădim în inimă ardoare
Şi dragoste pentru a Ta lucrare,
Dar nu întotdeauna reuşim.
Noi am venit la Tine cu-ndrăzneală
Încă de când în viaţă i-am primit;
Când Te-am rugat, Tu i-ai ferit de boală,
Apoi de grijă le-ai purtat la şcoală,
Dar ei crescând, şi lupta s-a-nteţit.
Ne înspăimântă-această perspectivă,
Când îi vedem păşind din risc în risc
Printr-o hidoasă lume maladivă,
În care ispitirea se cultivă
Udată cu venin de basilisc.
De-aceea stăruim în rugăciune
Şi îi încredinţăm în mâna Ta,
Să îi păzeşti de orice-ntinăciune
Şi-n jurul lor ca scut să se adune
Îngeri din cer, pentru a-i proteja.
Ne închinăm cu mulţumiri, Părinte,
De pe pământul nostru pasager,
Că azi la rugă ai luat aminte,
Căci ne dorim din inimă, fierbinte,
Să ne-nsoţească şi copiii-n cer.
Amin
Vulcan, 2 martie 2013 Simion Felix Marțian
Vine primăvara…vine…
Peste dealuri şi coline,
Iarba fragedă răsare
Şi zâmbeşte către soare!
Prin pădure şi vâlcele
Tril voios de păsărele
Răsună necontenit…
Primăvara a venit!
Iar un fir de ghiocel
Minunându-se şi el
A scos capul din zăpadă
Lumea-ntreagă să îl vadă…
Să aducă bucurie
El şi fraţii lui, o mie,
Într-o lume de durere
El să fie mângâiere!
Doamne, fă-ne ghiocei
Puri şi gingaşi ca şi ei…
Să-nflorim iară….şi iară…
În eterna primăvară!
Vulcan-01-03-2013 Maria Luca
Nu vreau nimic în lume
Ce lumea-mi poate da,
Ci vreau a Ta Iubire
Şi vreau iertarea Ta!
Nu vreau argint şi aur
Nici false bogăţii,
Ci vreau Isus să-mi fii
Comoara inimii!
În lumea ce aleargă
Să strângă tot mai mult
Eu vreau să stau la cruce
Cuvântul să-Ţi ascult!
În sfânta părtăşie
Să caut prezenţa Ta,
Să Te slăvesc Isuse
Cu toată viaţa mea!
Nu vreau să trec prin lume
Oftând că e prea greu,
Ci vreau să fiu lumină
Căci sunt copilul Tău!
Vulcan-02-03-2013 Maria Luca
