Categorie: POEZII

Nimeni, niciodată pe acest pământ
Nu te va iubi precum Tatăl Sfânt…
Niciodată, nimeni nu va asculta
Plânsul şi suspinul, şi durerea ta,
Cum o face El în dragostea Sa!

De-ai străbate lumea pe uscat sau ape,
În adânc de mări sau pe stânci înalte,
Nu vei întâlni pacea minunată
Ce-o găseşti la Pieptu-I, pe Braţu-I de Tată
Şi-ţi cuprinde viaţa şi fiinţa toată!

Nimeni, niciodată pentru-al tău păcat
Nu va-ntinde-o mână ca să fii salvat…
Numai Dumnezeu atât te-a iubit
Că şi-a dat chiar Fiul să fie jertfit
Tu să fii iertat şi-apoi mântuit!

Niciodată, nimeni nu va aştepta
Cu atâta dor, întoarcerea ta…
Numai Dumnezeu încă stă şi bate
La inima ta… la porţi încuiate
Să îţi ia povara, să spele păcate!

Astăzi dacă-auzi al Domnului glas
Nu mai sta pe gânduri, fă spre cer un pas…
O, Ce fericire te va-nvălui
Când vei înţelege… Ca Cel din vecii
Nimeni, niciodată nu te va iubi!!!

Vulcan-14-10-2012    Maria Luca

Oare ce-ai văzut la mine
Scump Isus, de m-ai iubit?
M-ai luat pe braţul Tău,
M-ai salvat şi ocrotit!

Care-i meritul meu Doamne
Să mă faci copilul Tău?
Să-mi dai harul de-a cunoaşte
Dragostea-Ţi de Dumnezeu?

Eu, fărâmă de nimic
Prins în lanţuri de păcat,
Să fiu astăzi mântuit
Şi în sânge sfânt spălat!

Numai dragostea-Ţi de Tată,
Numai a Ta îndurare
M-au salvat din ghiara morţii
Şi mi-au dat eliberare!

Astăzi cânt cu bucurie
Şi Te laud Domnul meu!
Eşti al vieţii mele Soare
Sfânt şi veşnic Dumnezeu!

Vulcan-12-10-2012    Maria Luca

Mă-ntorc la Tine, Tată, cu sufletul plângând…
Atâţia ani trecut-am prin lume suspinând,
Mi-e haina zdrenţuită şi neputinţa doare…
Mai poţi să mă ridici? Mai pot primi iertare?

Am rătăcit în noapte şi paşii m-au purtat
Pe calea care duce în hău-ntunecat…
Privesc cu disperare şi caut Lumina Ta
Să-mi fie călăuză, să pot din nou vedea!

Te chem cu disperare din groapa de păcat…
Sfărâmă Doamne lanţul ce m-a încătuşat!
Iubirea Ta Divină revarsă peste mine
S-alunge nori şi teamă, să mă întorc la Tine!

Mai poţi ierta Isuse? Mai pot să fiu salvat
Când prin purtarea mea adânc Te-am întristat?
Amarnic plâng acuma şi-mi pare-aşa de rău…
Primeşte-mă din nou să fiu copilul Tău!

M-aplec îngenunchiat şi mâinile-mi ridic
Îndură-Te de mine căci nu mai am nimic,
Nici pacea nici iubirea ce-o dai prin Duhul Sfânt…
A Ta e toată slava în cer şi pe pământ!!!

Vulcan-11-10-2012     Maria Luca

O comoară fără margini
Este-a Domnului Cuvânt,
E fântâna veşnic vie
Păzită de Duhul Sfânt

Oază plină de verdeaţă
În deşertu-acestei lumi,
Este Cartea ce ne-nvaţă
Zi de zi să fim mai buni!

Biblia e drumul care
Ne va duce-n ceruri, sus,
Moştenirea fără preţ
Ce-i lăsată de Isus!

Dintre filele Scripturii
Se descoperă Iubirea
Ce-a-nfruntat calvarul crucii
Să ne-aducă mântuirea!

Biblia e vocea sfântă
Ce poporu-nştiinţează
Să aştepte-n rugăciune
Şi cu mintea veşnic trează,

Căci e timpil pe sfârşit,
Doar puţin a mai rămas…
De venirea Lui în slavă
Ne desparte doar un pas!

Să păstrăm ulei în vase
Pentru nunta Mielului,
Când în zbor de porumbei
Vom fi noi, mireasa Lui!!!

Vulcan-10-10-2012     Maria Luca

Când noaptea se coboară învăluind pământul
Iar zgomote se sting, uşor, în depărtări,
Îngenunchiat, m-aplec în odăiţa mea
Iar sufletu-mi porneşte pe tainice cărări…

Cuprins de dor, m-avânt cu gândul printre stele
Şi caut prezenţa Ta în strălucirea lor…
Culeg mulţimi de raze şi le transform în strune
Care vibrează-n suflet… şi-Ţi cânt, şi Te ador…

Un susur blând se-nalţă, cuvinte se-mpletesc,
Din inimă ţâşnesc izvoare de iubire
Când Duhul Sfânt coboară în dulcea adiere
Iar ochii lăcrimează în sfânta părtăşie!

Te simt venind din slavă să-mi cercetezi fiinţa
Şi îmi vorbeşti o, Doamne… şi-mi spui cât mă iubeşti,
În trupul obosit reverşi belşug de har
Şi mă cuprinzi la pieptu-Ţi… şi pace-mi dăruieşti!

E noapte… e târziu… dar odăiţa mea,
E plină de lumina credinţei în Isus!
În sfântă părtăşie rămân îngenunchiat
Şi pentru tot şi toate Îţi mulţumesc, Isus!!!

Vulcan-09-10-2012     Maria Luca