Categorie: POEZII

Cât un bob micuţ
Dacă ai credinţă
Munţii îi răstorni,
Totu-i cu putinţă!

Poţi zbura spre stele,
Poţi trece prin foc…
Dacă ai credinţă
Nu te arzi deloc!

Valuri cât de multe
Dacă te-ar lovi
Prin credinţă, frate,
Le poţi birui!

Şi tot prin credinţă
Teama o înfrângi
Şi comori în ceruri
Prin credinţă strângi!

Dacă ai credinţă
Ai pe Dumnezeu
Şi eşti fericit
Doar pe Braţul Său!

Vulcan-30-09-2012     Maria Luca

Ades privim cu ochii goi
Spre cei ce trec pe lângă noi…
Împovăraţi de griji, nevoi,
Uităm să mai zâmbim şi noi!

Mereu tot singuri şi stingheri
Trecând prin viaţă, efemeri,
Cu-aceleaşi lacrimi azi ca ieri
Lipsiţi de şanse şi puteri!

Parcă-am uitat să mai trăim…
Parcă-am uitat să mai iubim…
Şi nu mai vrem sau nu mai ştim
Cuvinte sfinte să vorbim!

Coboară Doamne pe pământ
Şi spune numai un cuvânt,
Ne dă nădejde şi avânt
Şi leagă-ne prin Duhul Sfânt,

Să fim din nou altare vii
Şi rug aprins în veşnicii,
Să fim în noaptea grea făclii,
Cu dor să Te-aşteptăm să vii!!!

Vulcan-28-09-2012    Maria Luca

Când dorul după Tine îmi mistuie fiinţa
Şi mă aplec umil la tronul de-ndurare,
Te simt aşa aproape, prin blânda adiere,
Şi-mi cercetezi fiinţa pierdută-n adorare!

Prin Duhul Sfânt m-atingi, în dulcea părtăşie
Când dorul către ceruri se-nalţă fericit
Lăsând în urmă lacrimi pierdute-n rugăciunea
Depusă pe altarul în inimă zidit!

Şi mâinile-mi înalţ…şi cânt de bucurie…
Ca îngerii din ceruri aş vrea să Te slăvesc!
O…dă-mi cuvinte Doamne prin ele să pot spune
Ce dor îmi e de Tine, ce mult eu TE IUBESC!

Vulcan-27-09-2012    Maria Luca

Prietene ce stai nepăsător
Şi viaţa ţi-o petreci în desfătare,
Nu te-ai gândit că va veni o vreme
Când vei plăti pentru a ta umblare?

Acum te lăfăi în plăceri şi bani
Iar viaţa şi se pare sărbătoare,
Dar va veni un timp de judecată
Când ţi se pune marea întrebare!

Vei sta în faţa Tronului Divin…
Cuprins de remuşcări, vei suspina
Când Mielul Slavei va privi spre tine:
„Ce ai făcut, te-ntreb, cu viaţa ta?

Aşa de mult am stat şi-am aşteptat
La inima-ţi închisă… şi te-am chemat să vii,
Să te întorci la Mine, să te cuprind la piept,
Să mergem împreună, cântând, spre veşnicii!

Şi ţi-am vorbit adesea… ţi-am arătat Iubirea
Prin tot ce ţi-a fost drag şi ai iubit curat,
În picurii de rouă, într-un apus de soare
Eram şi eu acolo… în tot ce am creat!

Dar ai rămas tot rece şi n-ai privit spre cer
Să înţelegi chemarea… să mă cunoşti pe Mine…
Acuma plângi amar privind în urma ta
La viaţa risipită, ajunsă în ruine!

E prea târziu să plângi! Târziu e pentru tot!
Să mai îndrepţi ceva nu este cu putinţă!
Îţi vei primi răsplata aşa cum ţi-a fost fapta:
„O-ntreagă veşnicie de lacrimi şi căinţă!”

O, prietene… ce cruntă va fi ziua
Când vei primi sentinţa la marea judecată!
Dar încă mai e timp cât ai suflare-n tine
Să poţi lăsa păcatul să vii pe calea dreaptă!

Vulcan-26-09-2012    Maria Luca

Ce-ar fi fost viaţa mea
Fără sfânta Ta Iubire?
Încă aş fi rătăcit
Într-o lume de suspine…

Oare unde m-ar fi dus
Paşii… fără-a Ta Lumină?
Aş fi mers pe calea largă
Păcătos şi plin de vină…

Doamne, fără Pacea Ta
Ce-ar fi fost sufletul meu?
Doar nelinişte şi teamă,
Deznădejde-n ceasul greu…

Dacă n-aş fi înţeles
Slova scrisă în Cuvânt
Cum aş fi putut cunoaşte
Drumul către Cerul Sfânt?

Zi de zi, în rugăciune,
Mă închin să-Ţi mulţumesc
Că din pumnul de ţărână
M-ai făcut copil ceresc!

Mulţumesc pentru Iubire,
Pentru Pace şi Cuvânt,
Mulţumesc că azi pot spune:
„Te iubesc, Părinte Sfânt!”

Vulcan-25-09-2012    Maria Luca