Biserica Penticostală Maranata Vulcan
Ca să lupți pentru biruința Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!
Știi tu că viața-i o minune
Lăsată-n dar de Dumnezeu
Învăluită-n frumusețe,
În dragostea și harul Său?
Știi că din zorii dimineții
Și până seara la apus
Din cerul slavei te veghează
Acel ce te-a iubit nespus?
Că pașii ți-i conduce tainic
Spre calea cerului…o știi?
Ți-a spus vreodată cineva
Că te așteaptă-n veșnicii?
Acum, când anul se sfârșește
Îți spun cu drag…amicul meu
Oprește-te din alergare
Căci te așteaptă Dumnezeu!!!
Vulcan-30-12-2016 Maria Luca
Cu şuierat prelung, scrâşnind din roţi
Se-opreşte o clipă trenul vieţii-n gară,
O clipă doar însă-i de-ajuns să poţi,
Privind traseul, harta, să socoţi
De eşti pe drumul de odinioară.
În gară-i forfotă, turişti puhoi,
Şi-ofertele turistice te-mbie
Cu noi trasee, cu tentaţii noi,
Dar tu priveşte-o clipă înapoi
Şi-apoi în faţă, către veşnicie.
Traseul trebuie să fie drept
Căci din Cuvânt s-a folosit dreptarul,
Tu dovedeşte deci a fi-nţelept,
Tentaţiilor dârz să le ţii piept
Căci ai bilet şi-i achitat cu harul.
Drumul spre cer nu-i nicidecum uşor
Căci nu e defilare-n strai de gală
Şi nici nu străluceşte prin decor,
Însă-l asigură pe călător
De fericire-n staţia finală.
E un drum drept, cum alte drumuri nu-s,
Ducând spre ţintă fără ocolire,
E calea sigură ce duce Sus
Şi prin această Cale, ce-i Isus,
Suntem îndreptăţiţi la moştenire.
În gara dintre ani, priveşte, vezi
Cum linii se-ntretaie, cum e cazul,
Este momentul să analizezi
De eşti pe calea bună, şi de crezi
Că nu-i aşa, mai poţi schimba macazul.
Amin
Vulcan, Simion Felix Marţian
Te-ai gândit vreodată tu, amicul meu
Cum e viața ta fără Dumnezeu?
Zilnic alergare către nicăieri
Fără de iubire… fără de puteri…
Sunt și clipe-n care te oprești din drum
Să privești în zare… numai nori și fum
Și privești la pumnii ce acum sunt goi
Și ai vrea să-ntorci timpul înapoi…
Să găsești răscrucea unde ai greșit
Și-ai pornit pe-o cale ce te-a rătăcit…
Mult ai vrea amice să-nțelegi acum
De ce visul tău prefăcut e-n scrum…
Și mai trece-un an și tot singur ești
Fără de iubirea care ți-o dorești…
O, iubit prieten nu ai înțeles
Că există-un Tată care te-a ales
Dintre mii și mii tu să fii un fiu
În poporul Celui ce e Veșnic Viu?
Se sfârșește-un an… altul va veni
Dar câți vor mai fi nimeni nu va ști…
Deci acum e timpul… timp de cercetare
Să ceri de la Domnul milă și-ndurare
Și cu reverență să te-nchini smerit
Celui ce de veacuri tainic te-a iubit!
Vulcan-28-12-2016 Maria Luca
Bună dimineața iarnă…Cât de minunată ești
Parcă-ai fi o feerie dintr-o lume de povești…
Curățești prin albul tău tot noroiul ce mă doare,
Aduci strălucire-n viață și în suflet sărbătoare!
Bună dimineața iarnă…tu mă faci să prețuiesc
Și mai mult căldura-n care azi, am harul să trăiesc…
Pui la geam cu măiestrie flori de gheață, fulgi de nea
Prin lumina ce-ntrevăd îmi anunți prezența ta…
Cred că undeva-n ascuns eu te-am așteptat să vii…
Mi-a fost dor de albul tău peste dealuri și câmpii…
Ai trezit în mine pruncul ce e iarăși fericit…
Bună dimineața iarnă…la noi bine ai venit!!!
Vulcan-13-12-2016 Maria Luca
Mi-e dor de-acele sfinte sărbători
Ce-mi încântau cândva copilăria
Cu-a lor zăpezi de-un alb imaculat
Ce-mi aduceau în suflet bucuria…
Mi-e dor s-ascult din nou colindătorii
Venind cu steaua și cu vestea bună…
Să-i răsplătesc cu mere și cu nuci
Și să cântăm colinde împreună…
Mi-e dor Părinte…mi-e așa de dor
De Pruncul Sfânt ce-n iesle s-a născut….
De pacea Sa…de Haru-I minunat
Ce-n dragostea dintâi am cunoscut…
Și mult mi-e dor în inima fierbinte
Să-L simt din nou născându-se acum…
Să-mi fie Steaua ce-mi veghează noaptea
Și mă conduce pe al vieții drum!
Vulcan-20-12-2016 Maria Luca
