Biserica Penticostală Maranata Vulcan
Ca să lupți pentru biruința Bisericii, trebuie în primul rând să fii prezent la întrunirile ei!
Cu-atâta dragoste Părinte
Privești și astăzi către noi
Ne prinzi ocrotitor de mână
Prin lumea plină de nevoi…
Și ne zâmbești cu prima rază
Ce ne mângâie-n zori de zi
Și ne șoptești prin vocea toamnei:
Mereu, mereu vă voi iubi!
Mă-nchin din nou cu reverență
Și mâinile-mi înalț spre cer…
Știu, sunt sărac dar viața mea
Cu bucurie Îți ofer!
Vulcan-02-11-2016 Maria Luca
Uneori mă ascund într-o clipă
Ce spre mâine grăbită pășește…
Alteori într-o lacrimă caldă
Când inima-n taină iubește…
Mă ascund uneori într-un vers
Născut dintr-un gând neștiut
Și-n dorul ce inima-mi frânge
Când visul s-a frânt și-a durut…
Uneori mă ascund într-un zâmbet
Înflorit într-o seară de mai…
Mă ascund în privirea senină
Ce Te roagă din nou să mai atai…
Uneori mă ascund de cuvinte
În tăceri ce sunt reci și pustii
Dar eu știu…va veni Primăvara
Cu alaiul de dulci bucurii!
Vulcan-01-11-2016 Maria Luca
Eu sunt aici dar gândul meu Te caută neîncetat
Prin munţi înalţi şi văi adânci…pe cerul înstelat
Şi urma paşilor Îţi caut în fiecare floare,
În iarba tresărind de viaţă, în şipot de izvoare…
Te caut Părinte-al îndurării în fiece surâs,
În vorba dulce ce alină, în lacrima ce-am plâns
Şi-n aripa deschisă-n zbor adesea Te zăresc
Şi gându-aleargă să Te-ajungă să-Ţi spună „Te iubesc”
Da…eşti aici…vei fi mereu în inima din piept
Un tată sfânt, ocrotitor…un Prieten înţelept…
Vei fi aici în zori de zi şi seara-n ceas târziu
Voi adormi cu pacea-n suflet alături să Te ştiu!
Vulcan-05-01-2016 Maria Luca
Spune-mi prietene…hai spune-mi
Oare nu te-ai săturat
Să alergi…să strângi întruna
Și să pierzi ce-ai adunat?
Nu te-ai săturat de lacrimi
De durere și suspine?
Nu ți-e dor să vezi seninul
Și să simți că-ți este bine?
Spune-mi unde cauți tu pacea
Prietene…pe care drum?
Poate-o cauți pe calea largă
Unde-i negură și fum?
Hai, întinde a ta mână
Să o prind în palma mea…
Vreau să îți arăt amice
Calea ce te va salva…
E o cale știu, îngustă
Dar e plină de iubire
Și la capăt te așteaptă
O eternă fericire!
Vulcan-31-10-2016 Maria Luca
Am pus la ușa inimii un lacăt
Și cheia am pierdut-o…nu știu unde…
E întuneric și e frig acolo
Căci nici o rază nu o mai pătrunde…
Tristețea și-a făcut culcuș de lacrimi
Și-i ține companie doar suspinul
Mai rar se naște între ei un zâmbet
Anemic și amar cum e pelinul…
Îmi pare rău acum că am închis-o
Că nu i-am dat o șansă spre visare
Căci uneori m-apasă și mi-e greu
Și nu găsesc cuvânt de alinare…
Dar parcă-mi amintesc că cineva
Mi-a spus cândva o vorbă înțeleaptă
Că dragostea e cheaia ce deschide
O inimă ce plânge încuiată…
De-aceea zic…Ascultă-mă Iubire
Eu Te aștept să vii în viața mea..
Deschide ușa inimii prin Tine
Și fă-Ți culcuș să locuiești în ea!!!
Vulcan-30-10-2016 Maria Luca
