Categorie: POEZII

Mă rog…

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Mă rog când zorii se arată
Mă rog la Cel ce este Tată
Cu inima şi gândul meu
Mă rog la bunul Dumnezeu
Să fie pace pe pământ,
Să fie dragoste şi cânt…
Mă rog să fie bucurie
Şi dor nestins de veşnicie…

Mă rog când ziua e în toi
Să curgă lacrime şuvoi
Când fraţii stau în părtăşie
Mă rog a lor credinţă vie
Să fie-un râu…un râu curat
Ce către lume e purtat
Mă rog s-atingă inimi mii
Pe drumul către veşnicii…

Mă rog când noaptea-ncet se lasă
Şi dorul doare şi m-apasă
Mă rog la Tatăl meu ceresc
Să-mi dea putere să iubesc
Să fiu un pom cu rod bogat,
O aripă zburând spre-nalt…
Mă rog cu tot ce-i drept şi sfânt
Să fie pace pe pământ!

Vulcan-21-05-2016    Maria Luca

Dor de pace

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Felix

Tot albi sunt porumbeii, ca și ieri,
În zborul lor pe-un cer la fel de-albastu.
De ce, dar, dau lăstari de neplăceri
Din rădăcini de ură și dezastru?

De ce se-aud din beznă nechezând
Cai nărăvași ce-azvârle din copite?
De ce-s în zare zale zăngănind,
În șuierat de sulițe-otrăvite?

Planeta pare-o pungă cu venin
Ce scuipă foc atunci când e atinsă,
Și cerul ei degeaba e senin
Când dragostea în oameni este stinsă.

Orice scânteie este un coșmar
Cu foc și cu explozii iminente,
Vorbim lătrând, ne mângâiem prea rar,
Și gheața ține loc de sentimente.

În lumea urii e-un nestins război
Și ura ei începe să ne doară,
Dar dacă pacea o purtăm în noi,
Preaplinul ei va da pe dinafară.

Mi-e dor de pacea care face dig
În calea revărsărilor de ură,
Și ca să fie cald unde e frig
Iubire pune unde e spărtură.

Mi-e dor de omul bun și luminos
Ce-aleargă după pace cu ardoare,
Mi-e dor de pacea care-o dă Cristos
Căci ce e de la El nicicând nu moare.

Amin
Vulcan, 20 mai 2016   Simion Felix Martian

O, Tată…coboară prin Duhul

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Sunt zile în care îmi pare
Că drumul e greu şi e lung
Şi cad şi sunt spini ce rănesc
Când vreau pân’ la Tine s-ajung
Şi trupul se frânge-n durere
Şi duhul aleargă spre cer
Acolo la tronul de slavă
Suspine şi lacrime pier…
Sunt ceasuri de rugă fierbinte
Când inima-n clocot Îţi cântă:
„O, Tată…coboară prin Duhul
Şi viaţa mi-o binecuvântă!”

Vulcan-20-05-2016     Maria Luca

Uneori mă ascund…

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Uneori mă ascund într-un zâmbet
Când inima-n taină îmi plânge
Şi ochii aleargă spre zări
Căci dorul din nou mă ajunge…

Alteori mă ascund într-un vis
Şi-acolo în pace trăiesc…
În nopţile lungi de visare
Învăţ cum să iert…să iubesc…

Uneori mă ascund într-un vers
În care-am ţesut veşnicia
Şi-aduc alinare în suflete triste
Şi-n inimi aduc bucuria…

Vulcan-12-05-2016    Maria Luca

De n-ar fi dragostea Ta, Doamne…

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

De n-ar fi dragostea Ta, Doamne
N-ar fi nici soare, nici lumină…
Ne-am pierde-n lumea de păcate
Trudiţi şi apăsaţi de vină…

De n-ar fi mila şi-ndurarea
Ce o reverşi spre-al Tău popor
Am rătăci pe drumul vieţii
Şi aripi n-am avea spre zbor…

De n-ai fi Tu, Speranţa noastră
Şi Sprijin, Stâncă şi-Adăpost
Cum am putea să înţelegem
Că vieţii noastre ai dat rost?

De n-ar fi dragostea Ta, Doamne
Să ne-ocrotească zi de zi
Cum am putea păşi pe calea
Ce ne va duce-n veşnicii?

Îţi mulţumim că Harul Tău
E azi mai viu ca niciodată…
Îţi mulţumim cu reverenţă
Ne închinăm…o, Ava…Tată!

Vulcan-17-05-2016     Maria Luca