Categorie: POEZII

Primește Doamne jertfa!

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

 

descărcare (1)

Primește Doamne jertfa. . . eu știu cât e de mică
-Un strop de apă rece în marea nesfârșită-
Dar Ți-am adus-o Doamne cu inima fierbinte
Și-o las la poala crucii, de doruri istovită. . .

Am vrut s-adun Părinte în cupa pentru jertfă
Întreaga mea iubire, speranțe și frumos
Și-n ceasul înserării, îngenuncheat în rugă
Să mă îndrept în duhul spre cerul maiestos. . .

O, de-aș putea ajunge în față să-Ți vorbesc
Să-Ți spun povara grea ce sufletu-mi apasă
Poate atunci Părinte din lacrimi și suspine
Ar înflori un zâmbet și m-aș întoarce-acasă

Încurajat de Tine. . . de Sfântul Tău Cuvânt
Aș merge înainte chiar dacă-i dureros
Primește Doamne jertfa. . . e viața mea întreagă
Ce Ți-o închin doar Ție, Iubitul meu Cristos!

Vulcan-24-01-2018     Maria Luca

Doamne, unde să mă duc?

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

 

descărcare (1)

Doamne, unde să mă duc
Unde să găsesc salvare
Când mi-e sufletul înfrânt
Și durerea e prea mare?

Cine pe acest pământ
Ar putea să mă-nțeleagă,
De pe-obrazu-mi obosit
Lacrima să o culeagă?

Spune-mi unde să alerg
Când furtuna mă lovește,
Când nu văd nici o scăpare
Și credința mea slăbește?

Doamne, dacă-i voia Ta
Să mă treci prin foc acum
Trece-mă. . . dar dă-mi putere
Să nu cad pe-al vieții drum. . .

Dă-mi putere Tatăl meu
Să rămân statornic, treaz. . .
Dă-mi credința că prin Tine
Voi învinge în necaz!

Tu ești Doamne-a mea salvare. . .
Unde să mă duc? La cine?
Numai Tu prin harul Tău
Ștergi și lacrimi și suspine

De aceea scump Părinte
Azi Te chem cu umilință
Doar atinge-mă. . . Tu poți
Să-mi dai Doamne biruință! ! !

Vulcan-22-01-2018         Maria Luca

Dor de dreptate

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Avatarul lui sfmartianLa moara lui Felix

Balanță 1„Bunătatea și credincioșia se întâlnesc, dreptatea și pacea se sărută.”(Ps. 85: 10)

O lume de pâcle înghite avid
Făclii ce-și ițesc îndrăzneala din bezne,
Prin jocul murdar al lovirii la glezne
Și-al dramei amare cu pusul la zid.

Se caută neguri și storuri se țes
Când globul de raze în fașă scâncește,
Și moartea luminii-n unghere pândește,
Marcând la bilanț al dreptății deces.

Justiția are, cum știm, ochii-nchiși,
Dar ține balanța dreptății-n lumină
Și totuși, mințiți, o vedem cum se-nclină
Strivind adevărul cu-arginții proscriși.

Sub talerul greu ce, purtând pungășii,
Seduce justețea cu mreje obscure,
Minciuna-și întinde capcanele sure
Și-n vatra-i de-otravă se nasc tragedii.

Ne dor nedreptăți când în tristul declin
Simțim că și cerul deasupra se-nchide,
Și-n urletul greu din strivite obide
Lansăm rugăciunea spre Tatăl divin:

Părinte ceresc din vecii, sfânt și drept,
Dă celor ce-mpart cu măsură dreptate
Lumină din cer, din izvoare bogate,
Iar dorul…

Vezi articolul original 38 de cuvinte mai mult

Rugăciunea unui bolnav

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

 

descărcare (1)

Doamne, știu că faci minuni
Am citit în Cartea sfântă. . .
Știu că harul Tău mă-ajută
Neclintit să stau pe Stâncă
Dar, Părinte-a îndurării
Azi, Te rog cu umilință
Să-mi vorbești prin Duhul Sfânt,
Să mărești a mea credință
Căci sunt Doamne-un pumn de tină
Slab în marea mea durere
Și m-aplec în boli și teamă
Și caut Tată a Ta vrere. . .
E cuptorul prea fierbinte
Și credința așa mică
Doamne mai întinde-Ți mâna
Din durere mă ridică
Căci mi-e dor din nou să cânt
Să înalț slăvitu-Ți Nume. . .
Doamne, știu că faci minuni
Fă cu mine o minune! ! !

Vulcan-20-01-2018      Maria Luca

Dor de dragoste

Publicat de de Biserica Maranata Vulcan în POEZII

Avatarul lui sfmartianLa moara lui Felix

DSC_5013a

„Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor
mai mulţi se va răci.” (Matei 24:12)

Se face frig în tabla de materii
Din noul lexicon de sentimente,
Când gheaţa căutărilor frecvente
Îşi stinge transparenţa în mizerii.

Se defineşte viaţa prin palavre,
Fiind în tomul gros şi fond şi formă,
Şi faţa-i se dezvăluie diformă
Când nobile simţiri devin cadavre.

La fila dragostei nu-i semn de carte?
A devenit pentru prezent vetustă?
Hei, inimă, sub solzii noi, sub crustă
Nu vrei să ai, iar, de căldură parte?

Voi, fraţii mei întru umanitate,
Clepsidre vii eternizând nisipul,
Nu ştiţi că-n viaţa noastră Şi-a pus chipul
Acel ce-i dragoste şi bunătate?

Păstraţi, dar, focul dragostei divine,
Înflăcărând scânteia care arde
Cu alte mii, sau poate miliarde,
Din el, din ea, din mine şi din tine.

Se-ntinde umbra grea de neiubire
Dar noaptea ei nu poate-avea izbândă,
Căci din scântei, o flacără plăpândă
Poate ţâşni…

Vezi articolul original 30 de cuvinte mai mult