Etichetă: Poezii de Maria Luca

 

În mintea mea, captivă în iubire,
Pictez cu gândul chipul Tău iubit…
Şi moi penelul în nemărginire
Te colorez cu slavă şi mărire
Iar pe fundal pun dor nemărginit…

Cu sufletul tânjind în Duhul Sfânt
Pornesc în zbor spre mega-galaxii…
Cu îngeri şi arhangheli să Îţi cânt,
Să sorb dulceaţa, mierea din Cuvânt…
Să Te-ntâlnesc acolo-n veşnicii!

O, ce măreţ eşti Tu, Iubitul meu…
Cuvinte n-au valoare…culorile pălesc…
Sublimul ce-a ajuns la apogeu
Eşti pretutindeni…Domn şi Dumnezeu…
Te laud…Te ador şi Te iubesc!!!

Vulcan-30-07-2014       Maria Luca

 

Mai trece încă Dumnezeu cu dragoste de Tată
Cu pas domol, cu ochii blânzi şi fruntea-nsângerată…
Mai trece încă Dumnezeu purtând în piept iubire
Ce mult ar vrea s-o simtă astăzi întreaga omenire…
Dar prea puţini au timp de El şi prea puţini ascultă
Când viaţa e o alergare şi trudă multă…multă….
Când unii plâng secătuiţi de grijuri şi dureri
Iar alţii, îmbuibaţi, mai caută în viaţă noi plăceri…
Pământu-ntreg e zguduit de zvonuri de război…
Şi vin furtuni…şi accidente…şi lacrimi curg şuvoi
Iar teama a cuprins în chingi întreaga omenire
Ce tot aleargă…se frământă şi caută în neştire…
Dar Dumnezeu mai trece încă cu dragoste de Tată
Pe la altare…prin biserici…copii dragi şi-I caută
Iar unde încă mai găseşte tăciunii fumegând
Aduce sfântă-nviorare căci va veni curând!
O, de-ai privi în jurul tău la tot ce e frumos
Atunci ai înţelege poate că trece iar Cristos
Şi-a Lui Iubire a rămas din veacuri neschimbată
Tu doar primeşte-o…şi-ai să simţi ce-i dragostea de Tată!!!

Vulcan-29-07-2014      Maria Luca

Suflete ce plângi în taină
Trist, stingher şi părăsit
Oare unde cauţi tu pacea,
Unde-i tot ce ai iubit?

A trecut în goană timpul
Şi eşti singur dragul meu…
Cât ai vrea să ai un prieten
Lângă tine-n ceasul greu…

Azi, priveşti uimit în urmă
Şi te-ntrebi…unde-ai greşit
De ţi-e inima pustie
Şi de toţi eşti părăsit?

Ţi-aminteşti de-o vreme-n care
Aveai prieteni…erai…şic…
Azi, îţi plângi în taină soarta,
Eşti doar tu şi n-ai nimic!

Totuşi, dacă pentr-o clipă
Ai putea privi spre cer
O, cum s-ar schimba atuncea
Traiul tău cel efemer!

Ai putea să vezi Lumina
Ce aduce bucurie
Şi iubirea ce străbate
Pentru tine din vecie…

Iar un Glas duios şi blând
Ţi-ar mişca inima-n piept
Când în  taină îţi va spune…
Vino fiul Meu! Te-aştept!

Vulcan-27-07-2014      Maria Luca

Frumuseţea-i trecătoare…
Mulţi o spun dar nu-nţeleg
Căci pun preţ pe-nfăţişare
Şi adesea o aleg!

Frumuseţea-i o podoabă
Care ochii îi încântă
Dar se duce-aşa degrabă
Şi-apoi înima-ţi frământă…

Căci dacă-a plecat degrabă
Frumuseţea de pe chip
Apoi, omule te-ntreabă
Ce-a rămas din ea? Nimic!

Dar comoara cea mai sfântă
Ce-are omul pe pământ
Este sufletul ce-ncântă
Este mierea din cuvânt…

Frumuseţea-i trecătoare
O ştii tu…o ştiu şi eu…
Dar iubirea e o stare
Ce-o zideşte Dumnezeu!

Vulcan-25-07-2014    Maria Luca

Am ţesut un leagăn
Sufletului meu
Din sclipiri de stele
Prinse-n curcubeu
Şi l-am pus acolo
Aproape de cer
Să mă-nveţe iarăşi
Să iubesc, să sper!

Am zidit o casă
În inima mea
Şi-am împodobit-o
Cu dragostea Ta
Iar pe-al ei altar
Am aprins un foc
Ce-l hrănesc în rugă
Şi nu-l sting deloc!

Am căutat un prieten
-Mult am căutat-
Să îmi fie-alături
Prieten minunat
Până într-o zi
Când Te-am întâlnit
Şi de-atunci pot spune
Că sunt fericit!

Vulcan-27-07-2014   Maria Luca