Eşti tu, iubită mamă, fiinţa minunată
Ce-mi dă puteri pe cale şi-n rugăciuni mă poartă…
Eşti tu, fiinţa blândă ce sufletu-mi alină
Când vorbele mă dor şi inima suspină…
Eşti tu, măicuţa mea, comoara fără preţ
Ce mi-a lăsat în lume un Împărat Măreţ…
În ochii tăi văd cerul cu-albastru infinit,
Te simt mereu aproape şi ştiu că sunt iubit!
Prin părul tău trecut-au atâţia ani…şuvoi…
Şi-ai obosit măicuţă de grijuri şi nevoi
Dar câtă fericire inundă fiinţa ta
Când ai copii-aproape şi-i poţi îmbrăţişa!
Vulcan-11-05-2014 Maria Luca
Etichetă: Poezii de Maria Luca
Doamne, iartă-mi nevegherea!
Din îmbrăţişarea nopţii iată, zorii se ivesc
Şi o nouă zi se-arată… zi de pace şi-ndurare…
Domnul Îşi întinde mâna şi priveşte către oameni
Lăsând ploaie de iubire, har şi binecuvântare!
Pe o rază de lumină se coboară-n casa ta
Şi se-opreşte la altar… şi te-aşteaptă-n părtăşie…
Vrea în sfânta rugăciune să-ţi atingă inima
Şi să-ţi vindece durerea ce în taină El o ştie…
Dar altarul de-nchinare e pustiu şi este rece
Iar cărbunii-abia încet de mai fumegă pe el…
Tu, grăbit porneşti la drum şi-ai uitat s-aduci ofranda
Mulţumirii şi-adorării Domnului Emanuel!
Şi începe-o nouă zi… vezi în jurul tău splendoarea
Unei blânde primăveri… te opreşti acum uimit…
„Doamne, iartă-mi nevegherea şi aprinde focul sfânt
Să-nţeleg că Tu eşti Totul… să-nţeleg că sunt iubit!”
Parcă soarele străluce mai puternic ca oricând
Şi trimite raze calde într-o dulce-mbrăţişare…
E răspunsul ce-l trimite Dumnezeu prin solii Săi
Mângâind sufletul tău cu divina sărutare!
Vulcan-12-05-2014 Maria Luca
Lasă pacea Ta, Isus….
Doamne, soarele-a apus
Şi a mai trecut o zi…
Vin acum ‘naintea Ta
Tată scump din veşnicii
Să Te rog cu umilinţă
În iubirea Ta cea mare
Mâna să-Ţi întinzi spre mine
Să laşi binecuvântare…
Aplecat la poala crucii
Glasul mi-l înalţ spre Tine…
Iartă tot ce am greşit…
Mai îndură-Te de mine!
Ştiu, în ziua ce s-a scurs
Faţa Ta am întristat
Printr-o vorbă sau o faptă
Scăpată când n-am vegheat!
Vin acum în faţa Ta
Şi Te rog să-mi dai iertare…
Lasă pacea Ta Isuse
Peste sufletul ce doare…
Fă ca noaptea ce se-aşterne
Peste trupul ostenit
Să aducă alinare
Să-nţeleg că sunt iubit!
Vulcan-07-05-2014 Maria Luca
De-ar fi iubirea…
De-ar fi iubirea… apa ţâşnită din izvoare
Aş pune-o-n vas de cinste s-o-mpart la fiecare,
Aş transforma-o-n ploaia ce cade-mbelşugată
Peste o lume tristă, de pace însetată!
De-ar fi iubirea… cerul cu-alaiul lui de stele
Aş vrea să pot ajunge măcar în vis la ele…
Le-aş strânge în buchet, le-aş transforma în cânt
Să aibă fiecare o stea pe-acest pământ!
De-ar fi iubirea… vântul… eternul călător
M-aş transforma în şoaptă şi aş porni în zbor
Să spun întregii lumi ce sfântă fericire
E viaţa ce-i trăită în pace şi iubire!
Vulcan-11-05-2014 Maria Luca
Pe strune de vioară…
Pe strune de vioară
Mai cântă primăvara
Şi stele o-nsoţesc
Când lin se lasă seara…
Pe strunele iubirii
Îmi cântă inima…
Isus e viu… trăieşte…
E Domn în viaţa mea!
Îngemănate-n cânt
Iubirea… primăvara
Înalţă-un imn de slavă
Când lin se lasă seara!
Vulcan-09-05-2014 Maria Luca
Biserica Penticostală Maranata Vulcan 