Etichetă: Poezii de Maria Luca

Şi dacă-n viaţa ta amice
N-ai cunoscut iubirea
Ce sufletul înviorează
Şi îngenunche firea…
De n-ai simţit acel fior
Ce aripi dă spre stele
Şi-ţi toarnă-n inimă balsam
Când treci prin clipe grele…
De n-ai avut pe drumul tău
Un prieten credincios
Să te-nsoţească-n orice vreme,
Să-ţi fie de folos…
Te-ndemn atunci, amicul meu
O clipă să te-opreşti
Din goana prin această lume
Spre ceruri să priveşti…
Acolo vei găsi Iubirea
Cu tot ce-nseamnă Ea…
Un Prieten bun, speranţă, pace
Şi Scut în vreme grea!
Acolo te aşteaptă Tatăl
Te cheamă, te veghează…
Ridică-ţi ochii către cer
El calea-ţi luminează!

Vulcan-09-05-2014       Maria Luca

Sunt vremi de cercetare
Popor răscumpărat
Porneşte în lucrare
Cum Domnul te-anvăţat!

Ridică-ţi lucrătorii 
Căci holdele sunt gata
Trimite-n lume solii
Să strige…Maranata!

Sunt vremi de îndurare
Mai este încă har
Prin care-avem salvare
Şi mântuire-n dar..

Te du acum în lume
Poporul meu iubit…
Trezeşte-te şi spune
Că timpu-i pe sfârşit!

Mai e puţin şi Domnul
Veni-va cu mărire…
Să nu te prindă somnul
Sunt vremuri de trezire!

Vulcan-07-05-2014        Maria Luca

Iubirea…ce-i iubirea? Ce taină, ce mister,
Ce aripi poartă gândul să zboare către cer?
Ce lanţuri fără zale uni-vor om cu om
Şi tainic alipesc atom lângă atom?

Iubirea…simţământul ce n-are-asemănare…
Se naşte…înfloreşte…trăieşte dar nu moare…
Iubirea n-are vârstă…cât inima mai bate
E mai presus de fire şi preţioasă-n toate…

Iubirea…dorul tainic de viaţă, de zidire,
Izvorul nesecat de pace, fericire…
Iubirea…mâna blândă ce sufletu-nfioară…
Iubirea…o eternă şi blândă primăvară!

Vulcan-2-05-2014     Maria Luca

Cu Tine nu mi-e teamă
Iubitul meu Păstor
Căci Tu mă porţi pe braţe
Şi-mi vii în ajutor…
Nu mă-nspăimântă valul
Nici marea-nvolburată
Căci Tu mă ţii la piept
Cu dragoste de Tată…
Şi chiar de uneori
Sunt spini ce mă răsesc
Tu-mi dai puteri pe cale
Prin Har să biruiesc!
Te simt aşa aproape,
Tu vindeci a mea rană
Şi-oricât ar fi de greu
Cu Tine nu mi-e teamă!!!

Vulcan 05.05.2014     Maria Luca

Tu eşti mlădiţa unui pom
Ce se ridică-n soare
Împodobit cu flori alese
De-o Mână creatoare!

Tu eşti izvorul din pustiu,
Un strop de apă rece
Ce-n arşiţă alină setea
Unui drumeţ ce trece…

În lumea plină de păcat
Eşti pus să fii solie
Ce spune lumii că e vremea
Când Domnul va să vie…

Tu eşti o flacără arzând,
Altar de închinare…
Eşti mesagerul ce vorbeşte
De jertfă, de salvare…

Tu eşti copil răscumpărat
Prin sfânt sângele Său…
Eşti sare…aur curăţat…
Eşti fiu de Dumnezeu!

Vulcan-30-04-2014       Maria Luca