Rămâi Lumina mea!


Maria LucaRămâi cu mine, Doamne,
Rămâi Lumina mea
Când noaptea iar se-aşterne
Şi calea-i tot mai grea…
Când miile de gânduri
În mintea mea se strâng
Revarsă pacea Ta
În inimă şi gând…

Rămâi a mea Nădejde
În lumea de suspin…
În boală şi durere
Rămâi al meu alin…
Când plânge-n mine duhul
Şi nu mai am putere
Întinde-Ţi Doamne mâna
Şi lasă mângâiere…

Rămâi cu mine Doamne,
Rămâi a mea Iubire…
Cu Tine vreau alături
Să capăt mântuire…
Cu Tine mă înalţ
Prin vise, pân’ la stele…
Rămâi…rămâi mereu
Lumina vieţii mele!

Vulcan-17-10-2013

Spre Tine, Tatăl meu din nou ridic privirea…


Maria Luca

Spre Tine, Tatăl meu, din nou ridic privirea
Şi mâinile înalţ spre cerul Tău slăvit…
Îţi mulţumesc o, Doamne, pentru a Ta-ndurare
Ce zilnic îmi şopteşte ce mult Tu m-ai iubit!

Şi inima-mi tresaltă în piept de bucurie
Când văd a Ta iubire în tot ce ai creat,
Când ochiul se desfată de-atâta măreţie…
E totul plin de viaţă, divin şi minunat!

Îţi mulţumesc de raza ce-mi încălzeşte gândul,
De pasărea ce-alină cu trilul ei duios…
De apa din izvoare şi vântul ce adie…
De tot ce mă-nconjoară Îţi mulţumesc Hristos!

Natura…parcă toată mă însoţeşte-n cânt…
Se-mbracă cu podoabe…îşi strigă bucuria…
Iar eu mă contopesc cu cerul şi pământul
Şi mâinile-mi înalţ să-Ţi laud măreţia!

Vulcan-18-08-2013       Maria Luca

De ce să mă mai tem?


Maria Luca

Păşesc cu-ncredinţare pe calea către cer
De-ar fi să vină valuri şi noaptea cea mai grea
Când Domnu-i lîngă mine de ce să mă mai tem?
Isus e Stânca vieţii şi Cetăţuia mea!

De ce să-mi fie teamă când se ivesc talazuri
Şi barca vieţii mele lovită e de val?
Eu am Cârmaci destoinic ce mâna-ţi va întinde
Şi voi ajunge iarăşi biruitor la mal!

Pe braţul Lui puternic e-atâta fericire…
Atâta pace sfântă…şi dragoste…şi har…
Păşesc cu El alături prin valea de suspine
Şi-oricât de grea e calea…nu este în zadar!

Eu ştiu…m-aşteaotă-n ceruri o ţară minunată
Ce-a pregătit-o Mielul pentru poporul Său…
Voi fi şi eu acolo în clipa fericiră
Când va veni cu slavă Eternul Dumnezeu!!!

Vulcan-16-10-2013       Maria Luca

Toamnă binecuvântată


Maria Luca

Îşi cerne toamna iar melancolii
Prin simfonia blândă de culoare
Şi plouă frunze galben-aurii
Iar vântul, peste dealuri şi câmpii,
Aduce parcă iz de sărbătoare…

Livezile-şi revarsă bogăţia
De-arome, de culoare şi de gust…
Poţi pipăi în aer bucuria
Când Domnu-şi etalează măreţia
Şi se transformă strugurii în must…

Da…s-au mutat ogoarele-n hambare
Iar pâinea-i aburindă pe cuptor…
Prin corturi se aude o chemare
La rugă…mulţumire şi-nchinare
În faţa Celui Veşnic Creator!

Vulcan-15-10-2013      Maria Luca

Toamna la bunici…


Maria LucaToamnă blândă şi bogată
Eşti aşa de minunată
Când te întâlnesc aici,
În livadă la bunici!

Ce mireasmă…ce splendoare…
Câte fructe…ce culoare…
Mă îmbii cu bogăţii
Ce-s pe placul inimii!

Merele zâmbesc voioase
Lângă perele gustoase
Iar gutuile semeţe
De pe ramuri dau bineţe!

Parcă-ar fi un colţ de rai
Ce te-ndeamnă să mai stai….
Plin de dor…plin de iubire
Să te-nchini cu mulţumire!

Vulcan-12-10-2013         Maria Luca