Etichetă: Poezii de Maria Luca

Şi dacă ai murit pe cruce
Scuipat de toţi…batjocorit…
E pentru că pe mine Doamne
Atât de mult Tu m-ai iubit!

Ai părăsit un cer de slavă,
Un tron de Fiu de Împărat
Şi-ai coborât din zări divine
S-aduci iertarea de păcat!

Şi dacă viaţa pe pământ
Ţi-a fost sublimul şi jertfirea
E pentru că atunci…şi-acum
Ai fost şi eşti mereu…Iubirea!

Vulcan-29-03-2013      Maria Luca

Îmi spune lumea că-s nebun
Dar eu zâmbesc şi lumii spun
Că am un Rege glorios
Şi sunt nebun după Cristos!

Mă-ntreabă ce-i cu viaţa mea
De nu mă veselesc în ea…
Eu le răspund şi cânt voios:
„Acum am viaţă în Cristos!”

Îmi spune lumea că-s sărac,
Că n-am averi, nici bani nu fac…
Dar eu trăiesc un vis frumos:
Comoara mea este Cristos!

Îmi spune lumea că-s nebun
Dar eu acum la toţi le spun
Că e cu mult mai de folos
Să fii nebun după Cristos!!!

Vulcan-28-03-2013        Maria Luca

Eu ştiu…va reveni cu soare primăvara
Şi floricele mii vor râde pe câmpii…
Vor ciripi voioase prin ramuri păsărele,
Vor susura răcoare izvoarele zglobii!

Eu ştiu…chiar dacă valuri vor bate cu putere
În barca vieţii mele căutând să mă doboare
Acolo sus în ceruri veghează Dumnezeu
Şi va întinde mâna să-mi dea eliberare!

Eu ştiu…El e Iubirea ce s-a jertfit pe cruce,
E Harul ce mă poartă spre cerul nesfârşit…
E sângele ce încă mai spală de păcate,
E-ncredinţarea sfântă că sunt şi eu iubit!

Eu ştiu…sunt zile grele şi drumuri sunt cu spini,
Şi clipe de-ncercare…şi lacrimi şi dureri…
Dar peste toate-acestea avem un Veşnic Soare…
Eu ştiu!….El va aduce eterne primăveri!

Vulcan27-03-2013      Maria Luca

Mă-ncătuşează Doamne durerea ca o chingă
Şi mă-ngenunche trupul arzând şi ostenit…
Suspine se întrec să-nlănţuie fiinţa
Şi uit că eşti cu mine…şi uit că sunt iubit…

Sunt clipe ce se-adună în ore nesfârşite
Iar firea răzvrătită îmi strigă jubilând:
„Unde-i acum Acel ce ţi-a promis că-n viaţă
Va fi de tine-alături…nu te-o lăsa nicicând?”

Şi-atunci izvor de lacrimi porneşte răcorind
Văpaia ce mă arde şi-mi mistuie puterea,
Iar Duhul Sfânt coboară pe aripă de rugă
Şi-aduce-n suflet pacea şi lasă mângâierea…

Mă iartă Domnul meu că-n clipe de durere
M-am îndoit de Tine iar firea a cârtit…
Învaţă-mă să cred că-n focul cel mai mare
Tu eşti cu mine-acolo căci veşnic sunt iubit!

Vulcan-26-03-2013      Maria Luca

Mâini curate ce se-nalţă
Pe aripi de cânt şi dor…
Mâini ce-adună vis, speranţă
Şi al dragostei izvor…

Mâini unite-n rugăciune
Căutând neprihănirea…
Mâini ce poartă peste ani
Alinarea şi iubirea…

Mâini ce se întind spre-acel
Ce-a căzut pe drumul vieţii…
Mâini ce-aduc balsam pe rană
Şi lumina dimineţii….

Mâini trudite ce îşi poartă
Bătrâneţea liniştit…
Tremurânde mâini ce scriu
Imnuri Tatălui Slăvit…

Doamne-mbracă-mă cu har
Roade multe să-Ţi ofer
Şi spre slava Ta să-nalţ
Mâini curate către cer!

Vulcan-26-03-2013      Maria Luca