Etichetă: Poezii de Maria Luca

Cea mai scumpă…cea mai dragă…
De-aş străbate lumea-ntreagă
Gândul mi-ar zbura la ea,
La iubită…mama mea!

Ea…izvorul de-alinare,
De iubire şi-adorare
Ce mă-ndrumă lin în viaţă
Şi mereu îmi dă povaţă!

Glasul ei…duios…pe nume
Mă poartă în rugăciune,
Mijlocind la Dumnezeu
Pentru scump odorul său!

Chiar de anii au trecut
O iubesc parcă mai mult…
S-o cuprind la piept aş vrea….
Mult mi-e dor de mama mea!

Vulcan-04-03-2013     Maria Luca

O… de-aţi fi înţeles Iubirea
Ce M-a purtat către calvar,
Aţi fi ştiut că mântuirea
E fără preţ… e sfântul dar!

De-aţi fi-nţeles că pentru voi
M-am coborât prin Duhul Sfânt
S-aduc în inimi mângâiere
Şi pace pe întreg pământ!

De-aţi fi-nţeles a Mea Iubire,
O… cât de mult v-aţi fi iubit!
Uniţi în cuget şi simţire
M-aţi fi cântat… M-aţi fi slăvit!

De-aţi fi-nţeles acestea toate
N-aţi mai ofta în ceasul greu…
Aţi ridica spre cer privirea
Şi v-aţi încrede-n braţul Meu!

De v-aţi preda cu totul Mie
Şi M-aţi sluji fără cârtire,
Eu aş lucra cu semne mari
Şi-aţi înţelege-a Mea Iubire!

Vulcan-03-03-2013      Maria Luca

Vine primăvara…vine…
Peste dealuri şi coline,
Iarba fragedă răsare
Şi zâmbeşte către soare!

Prin pădure şi vâlcele
Tril voios de păsărele
Răsună necontenit…
Primăvara a venit!

Iar un fir de ghiocel
Minunându-se şi el
A scos capul din zăpadă
Lumea-ntreagă să îl vadă…

Să aducă bucurie
El şi fraţii lui, o mie,
Într-o lume de durere
El să fie mângâiere!

Doamne, fă-ne ghiocei
Puri şi gingaşi ca şi ei…
Să-nflorim iară….şi iară…
În eterna primăvară!

Vulcan-01-03-2013     Maria Luca

Nu vreau nimic în lume
Ce lumea-mi poate da,
Ci vreau a Ta Iubire
Şi vreau iertarea Ta!

Nu vreau argint şi aur
Nici false bogăţii,
Ci vreau Isus să-mi fii
Comoara inimii!

În lumea ce aleargă
Să strângă tot mai mult
Eu vreau să stau la cruce
Cuvântul să-Ţi ascult!

În sfânta părtăşie
Să caut prezenţa Ta,
Să Te slăvesc Isuse
Cu toată viaţa mea!

Nu vreau să trec prin lume
Oftând că e prea greu,
Ci vreau să fiu lumină
Căci sunt copilul Tău!

Vulcan-02-03-2013     Maria Luca

Cine oare ar putea
Să aline dorul meu?
Numai dragostea-Ţi de Tată,
Harul Tău de Dumnezeu!

Cine ar întinde-o mână
Să mă spele de păcat?
Numai Tu, prin jertfa Ta
M-ai iertat şi m-ai salvat!

Numai marea-Ţi îndurare
Mă-nsoţeşte zi de zi
Şi îmi dă puteri pe cale
Să ajung în veşnicii!

Cine oare mă iubeşte
Chiar de viaţă mai presus?
Nimeni, niciodată-n lume
Numai Tu, Iubit Isus!

Vulcan-28-02-2013      Maria Luca