Etichetă: Poezii de Maria Luca

Încet se lasă noaptea peste lume,
Pe cer se-aprind steluţe ,mii,
Eu mă aplec în rugăciune
Şi-ncep cu Domnul a vorbi.

Aşa de multe-aş vrea să-i spun
Cât limba nu cuprinde în cuvinte…
Şi-atunci mă-nalţ pe aripă de gând
La tronul îndurării, cu dragoste fierbinte.

Şi-Ţi mulţumesc Isus c-ai fost cu mine,
Că m-ai păzit în ziua ce-a trecut,
M-ai învăţat ce-i rău şi ce e bine,
Mi-ai fost lumină şi mi-ai fost şi scut.

Îţi mulţumesc că m-ai iubit mereu
Chiar dacă-am fost în lume un pribeag,
M-ai aşteptat cu-o dragoste eternă
Şi m-ai cuprins la pieptul Tău cu drag.

Rămâi cu mine Doamne,căci e noapte,
Rămâi lumină Doamne-n viaţa mea,
Îndrumă-mi paşii să ajung departe
În ţara de lumină ,în veşnicia Ta!

06/01/2011          Maria Luca

Dimineaţa-n zori de zi
Îmi şopteşte Dumnezeu:
„Azi Îmi înoiesc iubirea
Şi te ţin la pieptul Meu!

Orice valuri vor veni
Căutând să te doboare
Eu voi fi cu tine-acolo,
Voi fi Stânca de salvare!

Şi de-ţi va părea pe cale
Că e greu şi-ai obosit,
Voi întinde braţul Meu
Şi vei şti că eşti iubit!

Dacă azi vei suspina
Şi-mi vei spune că te doare,
Eu sunt Medicul Suprem
Ce aduce vindecare!

Zi de zi….de dimineaţă
Îndurarea-Mi înoiesc
Să nu uiţi că sunt cu tine,
Să nu uiţi că te iubesc!

Dar te vreau, copil iubit,
Rug fierbinte în credinţă
Căci sunt Dumnezeul tău
Şi te duc la biruinţă!”

Vulcan-26-02-2013      Maria Luca

Să iubeşti e o poruncă,
Nu-i o vorbă spusă-n vânt…
Este însăşi chintesenţa
Revărsată din Cuvânt!

Din iubire Dumnezeu
A trimis pe Fiul Sfânt
Să aducă prin jertfire
Mântuirea pe pământ!

Şi tot din iubire sfântă
Ne trimite zi de zi
Raze blânde de speranţă
Ce ne poartă spre vecii!

Din iubire cerne norul
Ploaia binecuvântată
Curăţind întinăciunea,
Făcând lumea mai curată!

Din iubire tu şi eu
Înălţăm spre cer cântări,
Ne-nchinăm cu osanale
Şi privim cu dor spre zări…

Aşteptându-L să revină
Pe al nostru Miel Slăvit
Ce ne-a dat porunca sfântă:
„Să iubiţi cum am iubit!!!”

Vulcan-24-02-2013     Maria Luca

Doamne, când privesc în jur
Şi văd lacrimi şi durere
Mă-nfioară şi mă doare
Că sunt slab şi n-am putere
Să aduc un strop de soare
Când e bezna mult prea grea,
Să aduc în orice casă
Raze din lumina Ta!
Mă-nfior când văd copii
Trişti, cu ochi înlăcrimaţi,
Ce pe masă nu au pâine
Şi sunt goi… şi sunt mulţi fraţi…
Plâng ades cu cei ce plâng
Doborâţi de suferinţă
Şi mă rog să-mi dai putere,
Şi mă rog să-mi dai credinţă
Pentru ei să mijlocesc,
Să cer milă şi-ndurare
Ţie, Medicul Suprem
Ce dai Har şi vindecare…
Şi-apoi văd pe cei orfani
Şi pe văduva-ntristată
Ce îşi duc cu greu povara
Şi n-au mamă, şi n-au tată…
Mult aş vrea, Isus iubit,
Să-i ajut cum pot şi eu…
Să le spun că sus, în ceruri
Au un Tată, Dumnezeu,
Ce cu dragoste şi milă
Ocroteşte paşii lor
Şi-n furtuna cea mai mare
Va fi veşnic Salvator!
Iar privesc… şi văd în jur
Oameni plini de bogăţii
Ce trăiesc în desfătare
Cu averi de mii şi mii…
Orice zi e sărbătoare
Pentru ei… şi vor mai mult…
Dar în ceruri n-au nimic
Numai goană după vânt!
Doamne, când privesc în jur
Mă întreb ce-i drept… sau nu…
Unii plâng… alţii petrec…
De ce-i aşa, o ştii doar Tu!!!

Vulcan-24-02-2013     Maria Luca

Când Te-am întâlnit Isuse, am cunoscut iubirea,
Iubirea ce-o căutasem atâţia ani la rând,,
Am tot sperat în viaţă să aflu fericirea,
Dar am sperat zadarnic căci n-am aflat nicicând!

Am fost pribeag în lume ,de mulţi batjocorit,
Speranţe năruite mă asaltau mereu…
De-aş fi ştiut Isuse ce mult Tu m-ai iubit
M-aş fi oprit pe cale, să vin la pieptul Tău!

Când m-ai chemat pe nume trecutul îmi plângeam…
Căutam o pace sfântă să aflu-n viaţa mea,
Nu-nţelegeam ce-i dorul ce-n inima simţeam…
Era dorul de Tine, de mântuirea Ta!

Acum Te simt aici în inima din piept,
Eşti flacără aprinsă pe veci în viaţa mea!
Cu multă bucurie şi dor eu Te aştept,
Să vii pe nori de slavă, să fiu în ţara Ta!

Vulcan 23.01.2011      Maria Luca