Etichetă: Poezii de Maria Luca

Iubirea Ta, Isuse, m-a învăţat să cânt
Pe strune de izvoare…pe adieri de vânt…
M-a învăţat cuvinte să împletesc în rugă
Şi-apoi să le dau aripi la ceruri să ajungă!

Iubirea Ta, Isuse, din robul păcătos
M-a transformat în fiu…în fiu a Lui Cristos,
Şi-a pus în mine pacea, lumina şi credinţa
Prin valurile vremii să capăt biruinţa!

Iubirea Ta, Isuse, e râu învolburat
Cu ape ce alină un suflet însetat
E lacrima prelinsă în nopţile târzii
Poporul când te strigă şi speră să revii!

Iubirea Ta, Isuse, e dor fără hotar
Şi viaţa minunată ce am primit în dar…
E sângele ce-a curs din trupul răstignit
Să vadă omenirea ce mult Tu ne-ai iubit!

Iubirea Ta, Isuse, mă-nvaţă să iubesc
Să fiu lumină-n lume…prin Tine să trăiesc…
Şi prin a Ta iubire să am speranţa vie
Că voi ajunge-n ceruri, cu Tine-n veşnicie!

Vulcan-11-02-2013     Maria Luca

Să ai mereu izbândă în orişice necaz
Chiar dacă lacrimi grele brăzdează-al tău obraz,
Chiar dacă cerul vieţii devine-ntunecos
Să ştii că după nori e Soarele Cristos!

Şi dacă uneori eşti singur şi te doare
O vorbă spusă-n vânt şi-a lumii nepăsare,
Nu sta în deznădejde…alături ţi-e mereu
Un Prieten credincios, Stăpân şi Dumnezeu!

Din cer întinde mâna şi te ridică blând
Când obosit pe cale mergi trist şi suspinând…
Te duce la izvoare…în locuri de verdeaţă
Şi pentru tine-aduce o nouă dimineaţă!

Căci dacă ai în suflet Iubirea Lui Cristos
Vei şti să ierţi…să speri…şi să trăieşti frumos…
Iar la sfârşit de cale Isus te va chema
În ţara pregătită, în veşnicia Sa!

Vulcan-10-02-2013    Maria Luca

Din nou îşi cerne iarna suflarea de omăt
Şi vântul iar aleargă bezmetic prin troiene…
A fost o amăgire venirea primăverii,
E iarăşi frig afară… zăpada se aşterne…

Şi parcă gerul aspru pătrunde până-n inimi
Iar flacăra iubirii se stinge-n agonie…
Avem nevoie Doamne de Soare, de speranţă,
Să ne păstrăm în suflet credinţa veşnic vie!

Avem nevoie Doamne de Duhul Tău cel Sfânt
Să reaprindă focul ce-aproape că s-a stins!
În marea-Ţi îndurare revarsă Doamne Har
Pe-altarul de-nchinare să fim un rug aprins!

Şi dacă iarna încă mai viscoleşte gânduri
În noi un dor se-aprinde şi-ncepe să ne doară…
Revino din înalturi, Iubite Salvator
Şi lasă-ne în viaţă eterna primăvară!

Vulcan-09-02-2013     Maria Luca

Mă-ntâmpini Doamne, zi de zi
Cu-atâtea sfinte bucurii
Şi îmi vorbeşti prin Duhul Sfânt
Şi-mi dai putere prin Cuvânt!

Când şchiopătez şi drumu-i greu
Îmi eşti alături Dumnezeu,
Spre mine braţul Ţi-l întinzi…
Duios la pieptu-Ţi mă cuprinzi…

Şi-acolo… ocrotit de Tine
E-atâta pace… şi e bine…
Pot vânturi multe să tot bată
Tu îmi eşti Stâncă şi-mi eşti Tată!

Cu Tine trec prin ape-adânci
Şi urc cutezător pe stânci…
Prin focul cel mai arzător
Tu eşti cu mine în cuptor!

Mă-ntâmpini zi de zi Isus
Cu-a Ta Iubire de nespus
Iar noaptea când se lasă, grea,
Mă înveleşti cu pacea Ta!

Vulcan-07-02-2013    Maria Luca

Mă-ntâmpini Doamne, zi de zi
Cu-atâtea sfinte bucurii
Şi îmi vorbeşti prin Duhul Sfânt
Şi-mi dai putere prin Cuvânt!

Când şchiopătez şi drumu-i greu
Îmi eşti alături Dumnezeu,
Spre mine braţul Ţi-l întinzi…
Duios la pieptu-Ţi mă cuprinzi…

Şi-acolo… ocrotit de Tine
E-atâta pace… şi e bine…
Pot vânturi multe să tot bată
Tu îmi eşti Stâncă şi-mi eşti Tată!

Cu Tine trec prin ape-adânci
Şi urc cutezător pe stânci…
Prin focul cel mai arzător
Tu eşti cu mine în cuptor!

Mă-ntâmpini zi de zi Isus
Cu-a Ta Iubire de nespus
Iar noaptea când se lasă, grea,
Mă înveleşti cu pacea Ta!

Vulcan-07-02-2013      Maria Luca