Etichetă: Poezii de Maria Luca

Ce este oare dragostea?
Te-ai întrebat şi tu, vreodată?
Misterul ei rămâne sacru
Şi nu-l dezleagă lumea toată…
Ea trece prin furtuni adesea
Şi nu se udă nicidecum…
Prin para focului păşeşte
Şi este-aceeaşi…ca acum!
E dragostea răbdarea însăşi
Plină de dor şi bunătate,
Ea nu urăşte niciodată
Şi nu se laudă…nu bate…
Mândria nu-şi găseşte loc
În pieptul unde-i dragostea
Ci ea se poartă cuviincios
Folosul său nu-l va căuta!
Chiar dacă lumea a uitat-o
Ea nu se mânie să ştii…
Nu se gândeşte la ce-i rău
Ci-mparte veşnic bucurii…
Şi dacă totuşi vede-n jur,
În lume, şi nelegiuire
Ea caută adevărul care
Aduce-n viaţă bucurie…
Şi crede totul cu putinţă
Nădăjduind în tot şi toate,
În suferinţă se ridică
Şi face suflete curate!
Ce este oare dragostea
Te-ai întrebat şi tu, vreodată?
Este Lumina din Isus
Ce nu dispare niciodată!!!!

Vulcan-20-11-2012     Maria Luca

Şi dacă astăzi merg pe cale
Şi paşii nu mi-au obosit,
E pentru că din valea morţii
M-ai ridicat şi m-ai iubit!

Şi dacă-n lumea de durere
Am pace-n suflet şi iubesc,
E pentru că mi-ai dat putere
Prin Harul Tău să biruiesc!

Şi dacă pe genunchi plecat
Mă cercetezi prin Duhul Sfânt,
Eu ştiu că mă-nsoţeşti în viaţă
Şi-mi eşti Lumină pe pământ!

Şi dacă valuri vor veni
Şi vor aduce întristare,
Eu ştiu…odihnă voi găsi
La umbra aripilor Tale!

Şi dacă astăzi Vocea Ta
Mă cheamă să mă duc acasă,
Eu ştiu că voi zbura la ceruri
Alături de a Ta mireasă!

Vulcan-18-11-2012     Maria Luca

Călător ce mergi pe cale
Singur, fără Dumnezeu…
Nu te prinde-aşa…o jale
Când pe cerul vieţii tale
Norii sunt stăpâni mereu?

Nu ţi-e dor să vezi o rază
De iubire şi speranţă?
Soarele ce luminează,
Domnul Slavei ce veghează
Să-ţi dea pace, siguranţă?

Călător ce mergi grăbit,
Unde duce drumul tău?
Ce final ţi-ai stabilit
De eşti singur, părăsit,
Şi nu-L ai pe Dumnezeu?

Stai…priveşte doar o clipă
Către zările cereşti…
Nu vezi câtă frumuseţe
Zi de zi îţi dă bineţe
Şi te-ndeamnă să iubeşti?

Domnul îţi vorbeşte-acuma,
Vrea să-I dai inima ta!
De atâta timp Te-aşteaptă
Să te-ntorci la calea dreaptă…
Vino! Nu vei regreta!

Vulcan-17-11-2012     Maria Luca

Mă cotropesc cohoardele de gânduri
Şi grija zilei mă atrage-n jos…
E trupul meu o cursă ce mă ţine
Eternul prizonier în viaţa de suspine
Când sufletul porneşte să-L caute pe Cristos!

Mă lupt ades cu firea răzvrătită
Când lutu-şi cere dreptul cuvenit
Şi vrea îndestulare, căldură şi veşmânt….
Iar uneori pe cale mă prăbuşesc înfrânt
Şi caut în jurul meu un semn că sunt iubit!

E-aşa de grea povara iar nepăsarea doare…
E lumea tot mai rece şi drumul tot mai greu…
Iubirea stă şi bate la inimi încuiate
Rănită de-aroganţă, minciună şi păcate
Iar duhul plânge-n taină căutând pe Dumnezeu!

Şi vin la poala crucii…şi chem a Ta prezenţă…
Apleacă-Te spre mine Părinte, şi mă iartă
Că nu m-am încrezut în Braţul Tău mereu
Deşi erai acolo…în ceasul cel mai greu!
Măreşte-mi Tu credinţa! Osana! Ava Tată!

Vulcan-17-11-2012   Maria Luca

E timpul să se facă o trezire,
O sfântă cercetare în popor…
În orice loc din lume să se ştie:
Mai e puţin şi vine al lumii Salvator!

E vremea când Mesajul prinde viaţă
Şi-n lume e Cuvântul proclamat…
Când Dumnezeu lucrează cu putere
Prin Harul ce din dragoste ne-a dat!

E timpul ca iubirea să renască
În vieţile robite de lacrimi şi poveri,
Să se transforme inimi în rugăciuni aprinse
Prin Duhul înălţate, având de sus puteri!

E vremea când sfâtşitul e aproape,
Când Dumnezeu ne cheamă cu iubire….
Cât încă avem şansa de-a alege
E timpul să se facă o trezire!!!!!

Vulcan-15-11-2012    Maria Luca