Etichetă: Poezii de Maria Luca

Cu Dumnezeu pe cale
În orice încercare,
Oricât ar fi de mare
Vei fi biruitor!
Doar El te ocroteşte
Când valul te loveşte
Te-alină, te iubeşte,
Îţi este Salvator!

Mergând cu Dumnezeu
Oricât ar fi de greu
Tu vei simţi mereu
Că El te-a ocrotit!
Pentru al tău păcat
Ca jertfă El s-a dat
Să fii şi tu salvat,
Iertat şi mântuit!

Vulcan-20-10-2012   Maria Luca

Şi dacă uneori ţi-e greu
Şi te simţi trist şi părăsit,
Gândeşte-te că pentru tine
Isus pe-o cruce a murit!

Acolo, ţintuit pe lemn,
Scuipat de toţi, batjocorit,
El a purtat păcatul lumii,
Şi ne-a salvat şi ne-a iubit!

Şi dacă plângi şi lacrimi grele
Prea des obrajii ţi-au brăzdat,
Să-ţi aminteşti…lacrimi de sânge
Te-au curăţat şi te-au salvat!

În ceasuri grele, de-ncercare
Ridică-ţi ochii către cer…
Cu El alături vei învinge
Şi lacrimi şi necazuri pier!

În orice zi va fi cu tine
Şi nu te va lăsa vreodat
În bucurii sau în necaz
Va fi cu tine, neâcetat!!!

Vulcan-20-10-2012    Maria Luca

E-o singură cale ce duce
La cer… şi aceea-i Isus,
Ea trece şi-acum pe la cruce
Şi-n viaţă iertare aduce,
Şi pace, şi har de nespus…

E calea îngustă… şi spini
Adesea pe ea te rănesc…
Şi cazi lăcrimând… şi suspini,
În rugă durerea-ţi alini
Alături de cei ce-L iubesc!

O singură cale… ISUS,
Sublim Adevăr şi Viaţă,
De toate şi tot mai presus,
Iubire ce-i fără apus,
Credinţa şi Harul ce-nalţă!

Vulcan-16-10-2012     Maria Luca

Bunătatea Ta, o Doamne,
N-are-n lume asemănare.
Ai deschis în cer cămara
Şi-ai pus grâne în hambare!

Binecuvântări nespuse
Peste noi ai revărsat,
Ne-ai dat apă, ne-ai dat soare,
Să avem un an bogat!

Spice aurii în lanuri
Şi în vii ciorchini zemoşi,
Fructe dulci ce te îmbie
Să le-atingi, să le miroşi!

Ne-ai dat Doamne, toamnă lungă,
Blândă, binecuvântată,
Să-Ţi vedem din nou iubirea
Şi-ndurarea Ta de Tată!

Pentru sfânta-Ţi bunătate
Doamne azi Îţi mulţumim,
Ne-nchinăm cu reverenţă,
Te slăvim şi Te iubim!

Vulcan-17-10-2012     Maria Luca

Privesc la tine frate… ţi-s ochii-nlăcrimaţi…
Privirea ta se pierde acolo-n depărtare…
Te simţi aşa de singur deşi, eşti între fraţi
Căci uneori o vorbă loveşte şi te doare!

Te uiţi în jur sperând să întâlneşti un zâmbet,
O mână ce se-ntinde s-aducă alinare,
Tânjeşti după iubirea şi pacea din Cuvânt…
Ai vrea s-o simţi în piept… să simţi eliberare!

Dar, undeva pe drum, pierdut-ai bucuria
Şi sfânta părtăşie ce îţi dădea puteri,
Ţi-ai construit o crustă în care te retragi
Să te ferească-n viaţă de lacrimi şi dureri!

Şi totuşi, uneori, simţi dorul cum te-apasă…
Ai vrea să strigi spre cer… dar nu găseşti cuvinte…
Si-atunci, înlăcrimat, priveşti spre depărtări
Şi te apleci în rugă cu inima fierbinte!

Iar Dumnezeu coboară… şi lasă cercetare…
Prin Duhul Sfânt te-atinge şi pacea te-mpresoară,
Îţi spune de Iubirea ce zilnic te-nsoţeşte
Şi te cuprinde-n braţe… pentru a câta oară?

Ce clipă minunată! Ce Har măreţ şi sfânt
Să simţi că te iubeşte al lumii Salvator!
Dispare orice teamă, iar tu primeşti puteri
Să treci prin tot şi toate cu El, biruitor!!!

Vulcan-15-10-2012    Maria Luca