Etichetă: Poezii de Maria Luca

Prietene ce stai nepăsător
Şi viaţa ţi-o petreci în desfătare,
Nu te-ai gândit că va veni o vreme
Când vei plăti pentru a ta umblare?

Acum te lăfăi în plăceri şi bani
Iar viaţa şi se pare sărbătoare,
Dar va veni un timp de judecată
Când ţi se pune marea întrebare!

Vei sta în faţa Tronului Divin…
Cuprins de remuşcări, vei suspina
Când Mielul Slavei va privi spre tine:
„Ce ai făcut, te-ntreb, cu viaţa ta?

Aşa de mult am stat şi-am aşteptat
La inima-ţi închisă… şi te-am chemat să vii,
Să te întorci la Mine, să te cuprind la piept,
Să mergem împreună, cântând, spre veşnicii!

Şi ţi-am vorbit adesea… ţi-am arătat Iubirea
Prin tot ce ţi-a fost drag şi ai iubit curat,
În picurii de rouă, într-un apus de soare
Eram şi eu acolo… în tot ce am creat!

Dar ai rămas tot rece şi n-ai privit spre cer
Să înţelegi chemarea… să mă cunoşti pe Mine…
Acuma plângi amar privind în urma ta
La viaţa risipită, ajunsă în ruine!

E prea târziu să plângi! Târziu e pentru tot!
Să mai îndrepţi ceva nu este cu putinţă!
Îţi vei primi răsplata aşa cum ţi-a fost fapta:
„O-ntreagă veşnicie de lacrimi şi căinţă!”

O, prietene… ce cruntă va fi ziua
Când vei primi sentinţa la marea judecată!
Dar încă mai e timp cât ai suflare-n tine
Să poţi lăsa păcatul să vii pe calea dreaptă!

Vulcan-26-09-2012    Maria Luca

Ce-ar fi fost viaţa mea
Fără sfânta Ta Iubire?
Încă aş fi rătăcit
Într-o lume de suspine…

Oare unde m-ar fi dus
Paşii… fără-a Ta Lumină?
Aş fi mers pe calea largă
Păcătos şi plin de vină…

Doamne, fără Pacea Ta
Ce-ar fi fost sufletul meu?
Doar nelinişte şi teamă,
Deznădejde-n ceasul greu…

Dacă n-aş fi înţeles
Slova scrisă în Cuvânt
Cum aş fi putut cunoaşte
Drumul către Cerul Sfânt?

Zi de zi, în rugăciune,
Mă închin să-Ţi mulţumesc
Că din pumnul de ţărână
M-ai făcut copil ceresc!

Mulţumesc pentru Iubire,
Pentru Pace şi Cuvânt,
Mulţumesc că azi pot spune:
„Te iubesc, Părinte Sfânt!”

Vulcan-25-09-2012    Maria Luca

Îmi plânge sub talpă o frunză strivită
Şi gându-mi aleargă bezmetic prin ploaie
Să caute o rază, un far ce străluce
Prin ploaia ce curge din ceruri, şiroaie…

Departe…se-aude a vântului strună
Cântând printre ramuri sinistru şi fad…
Din nou şi-a pus toamna mantaua zburlită
De nouri, de şoapte şi frunze ce cad…

Pornesc fără ţintă… cu ploaia tovarăş
Pe urme pirdute prin ceaţă şi frig…
Mă doare pustiul şi dorul de soare…
Prin toamnă alerg, Te caut şi Te strig!

Adesea prin viaţă rătăciţi alergăm
Căutând fericirea şi un strop de iubire
Şi-n goana nebună nu ştim, nu vedem,
Că-n ceruri ne-aşteaptă Acel Veşnic Mire!

Şi vânturi ne bat, şi valuri lovesc
În barca vieţii şi-aşa zdruncinată…
Şi parcă nu ştim să cerem salvare
A Celui ce-I Soare, şi Scut dar şi Tată!

El stă şi aşteaptă să facem un pas
Şi-apoi, cu iubire, în inimi coboară,
Aduce cu El speranţă şi pace
Şi-n suflet e cald…şi e iar primăvară!

Vulcan-25-09-2012    Maria Luca

Te-ai gândit vreodată, prietene iubit,
Că şi pentru tine Isus a murit?
Acolo, pe cruce, în palme-a săpat
Şi numele tău, să poţi fi salvat!

Oare-ai înţeles imensa Iubire
Ce L-a dat la moarte, să ai mântuire?
Coborât din ceruri, Prunc nevinovat,
A-nfruntat calvarul pentru-al tău păcat!

Ai privit în jur, să vezi ce splendoare
Te-nsoţeşte zilnic, în a ta umblare?
Tot ce din iubire Domnu-a făurit
Pe acest pământ, să fii fericit?

Te-ai gândit vreodată, prietene al meu,
Care-i rostul tău, dat de Dumnezeu?
Pentru ce trăieşti pe acest pământ
Trist şi călător ca o frunză-n vânt?

Stai o clipă numai…stai şi te gândeşte…
Este Cineva ce mult te iubeşte
Şi te ocroteşte zi de zi, mereu
Cu dragoste sfântă…este Dumnezeu!

Azi dacă-I auzi vocea minunată
Nu mai zăbovi! Este al tău Tată
Ce te-a aşteptat ani la rând să vii
Şi ţi-a pregătit casă-n veşnicii!

Vulcan-23-09-2012     Maria Luca

De-ar fi să trec prin valea morţii
Eu nu mă tem de nici un rău,
Căci am în ceruri, sus, un Tată
Care mă ia pe braţul Său!

Şi dacă paşii m-ar purta
Sub soarele dogorâtor,
La umbra aripilor Sale
Găsesc izvorul salvator!

De-ar fi să mă izbească valuri
Şi marea vieţii să mă-ngroape…
Eu ştiu că Tu-mi deschizi cărări
Să mă pot duce mai departe!

Cu Tine, Doamne, trec prin foc
Şi nu mă tem de nici un rău
Căci mă încred în Braţul Tău
Părinte veşnic, Dumnezeu!

Vulcan-19-09-2012    Maria Luca